450 matches
-
bazate pe antropometrie, frenologie și teorii ale consecințelor produse de diferențele climatice. Dacă primele și ultimul capitol păstrează un ton destul de general, miezul cărții îl formează cele două capitole care analizează construcții în cea mai mare parte contradictorii: Tombouctou, o prefigurare terestră a Paradisului, un oraș perfect, fabulos ce ascunde nu doar bogății, ci și universități și bibliteci, și regatul Dahomey, un teritoriu al cruzimii absolute unde au loc nenumărate sacrificii umane iar aberațiile monarhului nu cunosc limite. Așa cum ni-l
În Africa neagră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15446_a_16771]
-
fapt punitiv. Sincretismul om-animal, coabitarea regnurilor și încărcătura emotivă a formelor sunt înlocuite cu rigorile geometriei și cu determinisme tehnice și mecanice. Omul spectral, cu ale sale conture vagi și translucide, se preschimbă acum în schiță rigidă, într-o precoce prefigurare a unei existențe robotizate. Dacă, din punct de vedere stilistic, există aici atît o componentă cubistă cît și una constructivistă, din punct de vedere moral, mesajul este unul incriminator și polemic. Dacă pînă acum polemica era una implicită și se
Oglinda lui Victor Brauner by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15505_a_16830]
-
renascentist și, pe de alta, aproximarea proiectului baroc. Renascentistă este la Arcimboldo conștiința unui univers solidar și coerent, al cărui reper major este chiar viziunea antropocentristă, chipul uman ca imagine coagulatoare a lumii, dar și ca reflex al asemănării divine. Prefigurările baroce se regăsesc în voluptatea inventarierii, în lăcomia descrierii formelor și în abia stăpînita expansiune de linii și de accente cromatice. însă performanța sa nu stă nici în generozitatea memoriei și nici în capacitatea prefigurării. Ea se regăsește, în primul
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
ca reflex al asemănării divine. Prefigurările baroce se regăsesc în voluptatea inventarierii, în lăcomia descrierii formelor și în abia stăpînita expansiune de linii și de accente cromatice. însă performanța sa nu stă nici în generozitatea memoriei și nici în capacitatea prefigurării. Ea se regăsește, în primul rînd, în reflexivitatea sa analitică. Nu ,,alegorii manieriste relativ simple" face Arcimboldo, cum cu atîta suficiență afirmă Hocke, și nici nu realizeză ,,tablouri metonimice" cum spune Mario Praz. Demersul său nu este unul strict declamativ
Alin Gheorghiu sau ezitările posterității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14415_a_15740]
-
într-o oglindă, lumea celor nevăzute?". Lui Pierre Emmanuel i se detectează două repere: Hölderlin și Orfeu, ambele incluzînd necesitatea asumării căderii drept o condiție a elevației, a păcatului drept o premisă a absoluțiunii: "Coborîrea în tenebre a lui Orfeu, prefigurare a întenebrării lui Hölderlin, nu e doar o imagine patetică, ci o condiție preliminară a unei arte poetice. Căderea precede înălțarea, transfigurarea presupune desfigurarea". Se cuvine să ținem seama de ceea ce poetul însuși mărturisește cu privire la ascendența sa spirituală catară, adică
Pornind de la literatura franceză(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14251_a_15576]
-
parte din textele doveditoare pe masă, asupra unui episod important din viața noastră culturală, episod prea multă vreme complet ignorat. Revista "Meșterul Manole" apare într-un moment neprielnic literaturii: anii 1939-1942, înaintea angajării României în război, ani de declin și prefigurare a marasmului din ce în ce mai amenințător. Efervescența culturală a deceniului patru rămăsese în urmă, iar vitalitatea acelui interval (1930-1938) nu mai putea fi egalată. Dar generațiile doritoare de afirmare nu pot aștepta. Inițiatorul și sufletul noii grupări este Vintilă Horia. La numărul
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
ascensiune socială moderată, întregită de acțiunea frenetică a publicistului (prea puțin cunoscută astăzi), de activitatea excepțională de colaborator, referent, consilier, redactor la Radio, începând cu 1933 (p. 149) și continuând până în 1945 când este dat afară în vremurile tulburi ale prefigurării unui nou regim politic (p. 157, episod insuficient lămurit, care ar trebui legat de pensionarea ca medic în 1943). Pasaje parazitare sau supradimensionate mi s-au părut relatările despre excursiile lui V. Voiculescu în Munții Buzăului, la mare, în Bucegi
Biografismul hagiografic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12797_a_14122]
-
de evenimente tragice ale vieții personale (moartea soției și moartea lui Ion Pillat, unul din cei mai buni prieteni) și de schimbări radicale în viața sa publică (pensionarea ca medic, înlăturarea lui brutală de la Radio, ocupația sovietică a țării și prefigurarea altui regim politic) - ceea ce-l determină să adopte exilul interior, iar mai apoi să opteze pentru isihasm, mai mult ca proiect spiritual de singurătate, concentrare în sine și pace lăuntrică decât ca realitate a izolării totale a călugărului în pustie
Biografismul hagiografic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12797_a_14122]
-
În ziua cea de apoi. Trupul este adevărată mâncare Și sângele Meu, adevărată băutură. Cel ce mănâncă trupul Meu Și bea sângele Meu rămâne Întru Mine Și Eu Întru el”. (In. 6, 51-53). Cina cea de Taină nu este o prefigurare a jertfei de pe Golgota, ci Însăși trăirea reală, anticipată Și nesângeroasă a patimii Sale mântuitoare. Importanța ei este covârșitoare, deoarece „fără Cina cea de Taină n-am fi Știut că Domnul a instituit pe baza morții Și Învierii Sale Euharistia
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
Ajunul răscoalei din 1907 în literatura vremii, A. Mirea, precursor al lui Topîrceanu, Date noi privind activitatea de romancier a lui G. Baronzi.1 ) întîia dintre ele ar fi putut să rămînă o explorare onestă și, în principiu, legitimă vizînd prefigurările literare și publicistice ale unui mare seism social. Din păcate, presiunea tiparelor de gîndire ale timpului se resimte prea insistent: "Anului 1906 i se poate asocia imaginea unei cupe în care suferințele țăranilor continuă a se aduna, revărsarea dincolo de margini
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
un singur țesut a cărui unitate de bază e una și aceeași celulă: individul uman depersonalizat și dezrădăcinat, a cărui viață se petrece în întregime aici și acum, într-un prezent continuu și imuabil, din matca căruia amintirea trecutului și prefigurarea viitorului au dispărut. Pentru un asemenea individ, existența nu are decît o singură dimensiune: orizontala. Orice tendință de organizare pe verticală, fie prin integrarea în ierarhii sociale, fie prin hrănirea credinței într-o lume transcendentă, este reprimată lent de înaintarea
Religia confortului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10626_a_11951]
-
reacții la adresa pan-serialismului, considerăm că aceasta disociere nu este suficientă pentru a-i defini pe compozitorii mai sus enumerați drept postmoderni. Este vorba doar despre ecuația unei evoluții interne a modernismului muzical înalt și, în același timp, despre o prefigurare a unei foarte apropiate dispersii a celei de a treia avangardă și împreună cu ea a întregului modernism muzical. (b) Cazul lui Alfred Schnittke, precum și a orientării polistilistice, ridică aceeași problemă a apartenenței la postmodernitate, insă dintr-un cu totul alt
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
unei limbi și faza ei finală, somptuoasa-i agonie. Heliade și latiniștii, cu ai lor monștri lexicali suav-terifici, ce stîrneau hazul ori indignarea contemporanilor, însă pe care-i percepem azi cu o blîndă comprehensiune și în care vedem nu o dată prefigurările neologistice ale limbii literare ulterioare, s-ar putea cu bucurie regăsi pe o altă buclă a spiralei... Din această bizară (însă cît de evocatoare!) suprapunere a sfîrșitului cu începutul provine o "copilărie" tîrzie a autorului, o reîntoarcere jucăușă a d-
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
care trăim. Nu e întâmplător nici că patrioți (dovediți și ultradovediți de faptele lor mărețe, nu-i așa?!) de calibrul Negoiță, Cazimir Ionescu, Ninosu, Tărăcilă și alte personaje angelice au putut răsufla ușurați: votul lor contra e cea mai bună prefigurare a prafului și pulberii ce se va alege de Legea accesului la dosarele de securitate. Nu numai ei, dar și cohorta turnătorilor fără număr aciuiți prin funcții înalte "de partid și de stat" pot jubila: cel mai inflexibil dintre adversarii
Mântuirea prin academicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17404_a_18729]
-
iar parodia evidență (aș spune în detrimentul poveștii). La fel, Revoltă piticilor de grădină păgubește prin analogii mult prea clare, ceea ce nu înseamnă că povestirea nu e foarte bine scrisă. De fapt, întregul material al Cărții cuceririlor pare sacrificat în această prefigurare a eschatologicului, a apropierii zorilor unei înspăimântătoare "dies irae". Pentru că, înainte de toate, Cornel Ivanciuc stăpânește că nimeni altul un limbaj cu multiple valente, care asigură liantul narațiunilor sale. Un debut spectaculos, care oferă un spectacol total al scriiturii.
începutul si sfârsitul by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17550_a_18875]
-
la televizor? România lui Andrei Pleșu și Nicolae Manolescu, a lui Alexandru Paleologu și Octavian Paler, a lui Adrian Marino și Gabriel Liiceanu, a lui H.-R. Patapievici și Alexandru Zub?". Această Românie a valorilor autentice, a valențelor europene, a prefigurării viitorului în virtutea elementelor pozitive ale prezentului, a constituit un veritabil test pentru intelectualul basarabean, prin forța lucrurilor mai bine informat, mai exact orientat decît cetățeanul de rînd. Cei care, aidoma lui Grigore Vieru și Leonida Lari, au ales postideologia naționalistă
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
în tavan, chiuiau, râdeau în hohote și scoteau fel de fel de exclamații și chiuituri, așa cum știu să o facă ardelenii din tot sufletul. Acum, privind prin sita vremii, mi se pare că entziasmul de atunci, parcă a fost o prefigurare a zilelor din decembrie 1989. Păstrând proporțiile, pot spune că era aceeași suflare în noi, aceeași teamă de ce s-ar putea întâmpla și aceeași nădejde care stă ca un puternic stâlp să nu se dărâme ființa umană. De atunci au
Peripeții de anul nou. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/82_a_225]
-
el însuși că vrea să creeze "O poezie neagră, o poezie dură,/ O poezie de granit", de esență romantică. Tendința poetului, observă I. Oprișan, este aceea "de a înfățișa cu o voluptate împinsă până la naturalism urâtul, morbidul, scabrosul în adevărate prefigurări argheziene, cu dorința de a sugera terifiantul - în construcții de mare forță de impresionare precum celebra poemă Complotul bubei (Conjurațiunea leproșilor) - sau de a da contur perisabilității materiei în comparație cu eternitatea ideii." Cea mai caracteristică notă distinctivă a creației poetice hasdeene
Opera literară a lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8450_a_9775]
-
pot examina programele majore ale institutului (publicate în noiembrie 2012 sub titlul Programele ICR. 2012-2013), strategia pentru institutele culturale române din străinătate (vezi Strategia-cadru a Institutelor Culturale Române din străinătate, februarie 2013). O sinteză a ceea ce s-a făcut și prefigurarea anului 2013 (vezi raportul preliminar 2012 și prefigurarea anului 2013 la Institutul Cultural Român, ianuarie 2013) sunt deja la îndemână. Toate aceste materiale se află pe site-ul instituției și sunt publicate în „Buletinul informativ al Institutului Cultural Român”, care
Marga, bilanț la șase luni de ICR: am stopat excesele, clientelismul, partizanatul by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/80139_a_81464]
-
noiembrie 2012 sub titlul Programele ICR. 2012-2013), strategia pentru institutele culturale române din străinătate (vezi Strategia-cadru a Institutelor Culturale Române din străinătate, februarie 2013). O sinteză a ceea ce s-a făcut și prefigurarea anului 2013 (vezi raportul preliminar 2012 și prefigurarea anului 2013 la Institutul Cultural Român, ianuarie 2013) sunt deja la îndemână. Toate aceste materiale se află pe site-ul instituției și sunt publicate în „Buletinul informativ al Institutului Cultural Român”, care se tipărește periodic din octombrie 2012 încoace. Institutul
Marga, bilanț la șase luni de ICR: am stopat excesele, clientelismul, partizanatul by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/80139_a_81464]
-
expectativă și de prudență". Sunt astfel mustrați indirect criticii din a treia generație postmaioresciană, care, în acei ani tulburi, ezitaseră a coborî în "tranșeea ideologică" a militantismului proestetic, cu excepția lui Pompiliu Constantinescu. Să fi fost această ezitare un soi de prefigurare a dezerțiunilor masive ce s-au produs după comunizarea țării? A colaboraționismelor de care, helas, n-au rămas străini nici cîțiva reprezentanți de marcă ai criticii interbelice? Oricum, rîndurile lui E. Lovinescu exprimă o neliniște pe care o putem aprecia
Cercul Literar între două manifeste by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7082_a_8407]
-
groși și două oiști" e o emblemă a locului, un semn că această comunitate are un trecut mitic ce se pierde în ,,vremi de început de istorie". Orașul care nu se vede, nu se aude (din nuvela Masa cu oglinzi) Prefigurări ale acestuia, sub chipul târgurilor unde nu se întâmplă nimic, se ghicesc în reportajele autorului, publicate în anii realismului-socialist. Imaginea orașului se construiește din multitudinea de perspective contradictorii ale personajelor. E numit, mai întâi, printr-o suită de negații, toate
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
facem o nobilă pereche noi doi; Alianța noastră e sfărâmată Și aș vrea, poezie, să nu te mai văd niciodată. Sentința finală se sustrage ludus-ului, deși a fost pregătită de acesta. Dar nu putem înțelege jocul decât ca pe o prefigurare a gravității. Sau ca pe o mască a acesteia. "Jocul se preschimbă în seriozitate, iar seriozitatea în joc"4. Plurifațetarea poeziei lui Emil Botta îi conferă acesteia din urmă valențele ludice atât de evidente, fără a reuși să ascundă fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
sure s-așază ca urne pe brazi. În întunericul fără martori Se liniștesc păsări, sânge, țară Și aventuri în care veșnic recazi. (Somn) Ce departe este somnul Anei Blandiana, din Octombrie, noiembrie, decembrie (1972), unde starea de adormire e o prefigurare a fericirii, o stingere lentă, discretă, precum a plantelor în crepuscul (v. Adorm, adormi, Tu ești somnul, Leagăn, Dorință, Nu-mi voi aminti etc.). Emil Botta alege somnul drept alternativă la luptă, dar lupta intră în somn. Este contra-zicerea dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
Este un ritual al tuturor viețuitoarelor, inclusiv al acelora din staulul în care s-a născut Pruncul Sfânt. Patrupedele „asistau” la evenimentul sacru în ordinea firească a vieții. Părinții care pregătesc „cuibul” pentru progenitură - iată o imagine venind din preistorie, prefigurare a unui șir infinit de cupluri. Văzută aici și acum, icoana nu are nimic patetic, solemn sau maiestuos!... Este „ceva absolut normal!” Și Profesorul își spune zâmbind de unul singur: „Poate că așa intru și eu în rând cu lumea
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]