2,445 matches
-
identificîndu-se prin el, ca în "interviul exclusiv" intitulat "Femeia de lîngă Mircea Cărtărescu". Sexul frumos și cititor trebuie să cunoască musai romgleaza, acel jargon fițos în care sînt concepute majoritatea articolelor din revistele gen: cu multe anglicisme, cu belșug de prefixe și sufixe care induc superlativul: "Tips & Tricks: Supervacanța" sau ,De la noi pleci cu un look cool și o vestimentație trendy". O altă revistă găzduiește: ,Sexfruntarea: Elena Udrea vs. Robert Turcescu". Evident că bieții de ei nu se ,sexfruntă" deloc, așa cum
Femei, femei... e lumea plină de reviste by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11336_a_12661]
-
life.” Poate ar trebui de pe acum să ne gândim ce să facem cu restul vieții noastre, când încă mai avem mult timp la dispoziție (hopefully). Impresionant site-ul. În weekend mă duc acasă. Mă simt ca naiba - mulțumesc! Eu am prefixul cu 3, dar tot nu-mi țin minte numărul de telefon. Iar Gia are o singură problemă: bubuie.
Când gesturile au riduri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82814_a_84139]
-
Rodica Zafiu Simetria perechilor antonimice în care un termen este construit cu prefix negativ e tulburată de multe excepții: evoluții semantice diferite au făcut ca unei regularități formale să nu-i corespundă întotdeauna același raport între semnificații. Cel puțin în sensurile lor principale și uzuale, bun și nebun, apărat și neapărat, smintit și
Pertinent/ impertinent by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15474_a_16799]
-
C. Rogozanu Mileniul III. Scriitorii caută soluții de acomodare cu schimbarea prefixului. Unii sînt deja clasici în viață și sînt indiferenți față de noile realități; alții încearcă acomodări firave, iar cîțiva deja se cred cyberscriitori. Fiecare cum poate. Două cazuri foarte diferite de "trai scriitoricesc" în anii 2000 sînt Horia Gîrbea și Ioan
Doi scriitori față cu anii 2000 by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15534_a_16859]
-
actualitate respectivul cîmp lexical, îmbogățindu-l nu numai cu creațiile comerciale Dracula Park și Dracula Land, dar și cu alte derivate mai mult sau mai puțin stabile. Familia lexicală a vampirului cuprinde desigur substantive feminine, derivate moțional cu mai multe prefixe concurente. între ele, mai bine fixat pare vampiră ("contul și numărul de la banca din Elveția unde vampirul și vampira au depus valută", infotim.ro; "imediat devine o vampiră, care își devorează victima", bmarian.netfirms), dar se întîlnește cîteodată și mai
"Draculalanduri" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14571_a_15896]
-
Gabriela Ursachi Premergător, precursor, protomodern... În cuvinte derivate cu prefixe ce sugerează pionieratul rezidă faima lui Urmuz și meritul celor aproximativ 50 de "pagini bizare" din care elitiștii și orgolioșii avangardiști din jurul revistei unu își fac, pe la 1930, pavăză și stindard. Născut la Curtea de Argeș la 17 martie 1883, Demetru Dem
MARTIE by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/14116_a_15441]
-
și Alina Dincă, autoarea costumelor, au supus partitura shakespeariană unui drastic proces de actualizare, dar care alunecă uneori și în chip anartistic în zona parodicului nedorit. Nu mi se pare deloc inutil să amintesc că parodie vine de la grecescul parodos, prefixul para însemnând "pe lângă", "contra", iar "ode" înseamnă "cântec". Îmi asum riscul de a fi acuzat de teribilisme filologice și adaug că la origine parodie avea trei accepțiuni diferite - a cânta fals, a cânta în contratimp, a cânta pe alt ton
Violent și urât by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/14117_a_15442]
-
Vaslui în N.A.T.O. un soi de manual al întîmplărilor. Asta, desigur dacă trecem de trimiterile (nu întotdeauna politically correct) din denumiri ca Uzinele de Tampax, Combinatul de Parașute, sau de numele pronunțat moldovenește ale personajelor (care încep toate cu prefixul "a-" : Aurel Aflorăchioaiei, Aneta Atodiriței, Saveta Amustăcioarei etc.). De fapt Vasluiul, în caragialiana sa dispută cu Sălajul pentru intrarea în N.A.T.O., oferă o imagine destul de sinistră: șomaj, eficiență extrem de scăzută a muncii, orizont limitat la posibilitățile sărace ale județului
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
Rodica Zafiu Prefixul în-, ca mijloc al derivării verbale (mai ales parasintetice), este foarte bine reprezentat în limba română, chiar dacă productivitatea sa actuală e redusă. Mult studiat, în deceniile trecute, de lingviști (Sextil Pușcariu, Iorgu Iordan, Flora Șuteu ș.a.), prefixul are o particularitate
Îmbucurat, înnumărat... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13457_a_14782]
-
Rodica Zafiu Prefixul în-, ca mijloc al derivării verbale (mai ales parasintetice), este foarte bine reprezentat în limba română, chiar dacă productivitatea sa actuală e redusă. Mult studiat, în deceniile trecute, de lingviști (Sextil Pușcariu, Iorgu Iordan, Flora Șuteu ș.a.), prefixul are o particularitate semantică și stilistică interesantă: contribuie adesea la constituirea sensului verbal transformativ, aducînd unele nuanțe de intensitate, dar fără a fi indispensabil, fără a modifica fundamental semnificația. În limba veche sînt atestate frecvent oscilații între forme echivalente, cu
Îmbucurat, înnumărat... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13457_a_14782]
-
baș-paznic de noapte al Batiștei nu este îndelicat cu toată lumea? - O să-ți dea îndelicatețea pîn pele, zise cîrciumarul”. Muntenismele pașoptiste reapar, parodic, în Levantul lui Mircea Cărtărescu: „Părînd piepțeni trecuți molcom printr-un păr împarfumat”. Evident, prezența sau absența prefixului a produs și cuvinte diferite sau măcar specializări parțiale (a muia/a înmuia, a roși/a înroși etc.). Am arătat altă dată că frecvența prefixului e mare în limbajul religios (a îmbiserici, încreștinare, îndumnezeire, înduhovnicire, a se înstrăluci etc.), datorită
Îmbucurat, înnumărat... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13457_a_14782]
-
lui Mircea Cărtărescu: „Părînd piepțeni trecuți molcom printr-un păr împarfumat”. Evident, prezența sau absența prefixului a produs și cuvinte diferite sau măcar specializări parțiale (a muia/a înmuia, a roși/a înroși etc.). Am arătat altă dată că frecvența prefixului e mare în limbajul religios (a îmbiserici, încreștinare, îndumnezeire, înduhovnicire, a se înstrăluci etc.), datorită caracterului conservator, cu trăsături arhaice și populare, al acestuia. În Limba română actuală (1948), Iorgu Iordan comenta pe larg conotațiile sociolingvistice și stilistice ale derivatelor
Îmbucurat, înnumărat... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13457_a_14782]
-
postbelică au funcționat patru canoane literare, I.S., în schimb, înnumără cu un steag mai puțin” (adevarul.kappa.ro) -, standard, vag bisericesc - „printre oaspeți s-au înnumărat profesori universitari, studenți și numeroși credincioși” (saintparascheva.org). Se pare că formele neliterare cu prefixul în- nu s-au impus, nu s-au înmulțit, dar persistă.
Îmbucurat, înnumărat... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13457_a_14782]
-
impreciziei” exprimării scrise (de tipul oareșicare, oarece, niscai etc.): o idee lingvistică nouă. Bineînțeles, și alte contribuții sînt utile și interesante - chiar dacă nu putem să le înșirăm, aici, pe toate. Unele sînt de ordin lexical (rom. neaoș, formații lexicale cu prefixe precum mega- sau euro-), altele sînt observații gramaticale sau semantice (organizarea sintactică a propoziției, complementele verbale „non-finite”, verbele „factitive” etc.). Ne-am oprit exclusiv asupra lucrărilor care trec dincolo de limitele strict lingvistice, adică cele care ar putea interesa pe cititorii
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
semnificative asupra presupozițiilor din texte: între anunțurile de vânzări, folosirea persuasivă a particulei chiar pune în dubiu sinceritatea tuturor celorlalte mesaje: "Novaprest chiar vă cumpără apartamentele"; "Novaprest chiar cumpără case, apartamente, vile" ( EZ 3345). Asemănător e rolul negației sau al prefixelor negative, care sugerează că autorii lor propun singura excepție de la o regulă generală: "Angajăm tinere pentru videochat neerotic" (RL 3875). Din punct de vedere strict lingvistic, extrem de interesante rămîn numele de profesii utilizate în anunțuri. Rubricile de oferte de serviciu
"Hosteri" și "hostessuri" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13848_a_15173]
-
lui vehement toate Neputințele ca însuși domnul nostru Hristos Iisus. "Ocupat !" Și deodată din omul care fusesem Am devenit un poligon de încercare Hapuri și înțepături dureroase în fese Un poligon chimic ivit din nimic. La ore fixe trageri fără prefixe La ore banale scarpini parale Pe noi rețete suplimentare și nu te mai vaiți de nimic. Cine mă vede mă vede frumos nu mă crede Puțină paloare un aer mult mai interesant Ca ieri săptămâna nu m-a căutat nimeni
Poezie by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/7036_a_8361]
-
Rodica Zafiu E clar că trebuie să fim prudenți în a constata lipsa de productivitate a unor sufixe sau prefixe. În măsura în care există în limbă, un model poate fi oricând reactivat, refolosit, cel puțin prin analogie. Sufixul -ie este un caz semnificativ: extrem de bine reprezentat în limba română, prin serii întregi de termeni - mulți din vocabularul de bază (domnie, prietenie, prostie
„Șomerie“, „boemie“, „membrie“... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13163_a_14488]
-
regresiva (despre care s-a scris mult în ultimele decenii, cel mai constant cercetător al fenomenului fiind profesorul Th. Hristea) e productivă în mai toate registrele limbii române. Formele scurte provenite din verbe sînt adesea preferate derivatelor cu sufixe și prefixe sau împrumuturilor adaptate, mai lungi și mai greoaie. În limba actuala standard, de exemplu, o formă că acuză își concurează puternic sinonimul acuzație. În limbajul familiar și argotic, procedeul este utilizat destul de mult: i se datorează cuvinte că potol (din
„Socoată“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13306_a_14631]
-
Rodica Zafiu Tratatele și studiile care se ocupă de formarea cuvintelor înregistrează omonimia existentă în română între prefixul para-, de circulație internațională și uz preponderent științific - cu sensul „adiacent”, „asemănător” - și dubletul său familiar, identic ca formă, împrumutat direct din grecește, cu sens superlativ, intensiv: “puternic”. Primul para-, cu sensul fundamental „lîngă”, „dincolo de”, provine, în limbile moderne, tot
Paralei, paranormali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13364_a_14689]
-
română este preluat din franceză - ca în paratrăsnet, după fr. paratonnerre -, iar în franceză provine din italiană (din compuse cu verbul parare - „a para”). Para- familiar, fără corespondent în limbile care nu au suferit o influență neogrecească directă, e un prefix expresiv, mai ales în structuri bazate pe repetiție, indicînd atitudinea negativă a vorbitorului față de ceea ce consideră a fi un exces. L-a descris Iorgu Iordan, în Stilistica limbii române (1944), cu multe exemple de limbă vorbită (colocvială), de tipul: „mișună
Paralei, paranormali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13364_a_14689]
-
Rodica Zafiu A fost de multă vreme observată ușurința cu care în română se pot forma cuvinte cu ajutorul prefixului negativ ne-; frecvența și regularitatea procedeului sînt cu atît mai mari cu cît ne- este și un afix gramatical, prin care se obțin formele negative ale participiului, ale supinului și ale gerunziului (nevăzut, de negăsit, necăutînd). Ne- oscilează așadar între
Ne-nimic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12262_a_13587]
-
lexic: intervenind chiar în sintaxă, de pildă în acele structuri caracteristice în care doar aparent formează un cuvînt nou, fiind de fapt vorba de reducerea unei propoziții: Casă, ne-casă, să-mi dea banii! Sînt numeroase situații interesante în folosirea prefixului: în negația negației, ca litotă, figură retorică a atenuării ("nu e neinteresant"); în producerea unui număr foarte mare de asimetrii, în care cuvîntul format cu ne- are alt sens principal decît baza de derivare (nebun, nesimțit), se folosește mult mai
Ne-nimic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12262_a_13587]
-
au apărut trei cărți care o investighează, din perspective diferite și complementare: Barbu B. Berceanu, Negația. Sistemul negațiilor în limba română, 1999; Constantin Dominte, Negația în limba română, 2003; Emil Ionescu (ed.), Understanding Romanian Negation, 2004. Iorgu Iordan observa că prefixul negativ se poate atașa nu doar cuvintelor simple, ci chiar unor compuse și locuțiuni: neînregulă, neînstare, nelalarg - "se simte nelalargul ei" (Limba română actuală). Exemplele din această categorie nu sînt rare nici în prezent, cu oscilații în ceea ce privește punctul de plasare
Ne-nimic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12262_a_13587]
-
am constatat că situația este sub control, am vrut să-l sun și pe fratele meu, stabilit în Canada de cîțiva ani bunișori, să afle din gura mea ce s-a întîmplat și să audă că sîntem bine. Nu nimeresc prefixele - al țării, al orașului - mintea e înceată, de la pastile. Formez 971 pentru că mi se pare cel mai simplu în acest context. Îmi răspunde imediat. O secundă am senzația că, totuși, visez. Liniștea de la capătul firului îmi dă de gîndit. Doamna
Cutremur. În țara florilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12287_a_13612]
-
mi-a răspuns rapid, pe 10 noiembrie, la adresa mea temporară : Universitŕ per Stranieri, Palazzo Gallenga, 01600 Perugia, Piazza Fortebraccio : Caro Constantin, vă voi întâlni cu multă plăcere atunci când veți voi să veniți la Florența. Telefonați-mi mai întâi la 6700659 (prefix 055 pentru convorbiri interurbane) și vom fixa o întrevedere. Sper ca scrisoarea mea să vă găsească încă la Perugia. Mulțumesc și pentru salutările pe care mi le transmiteți de la Arcurio. Pe curând, al Dvstră Mario Luzi Am avut destul noroc
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]