38 matches
-
și mai expresivă decît construcțiile privative echivalente ("fără mieunat, fără botic, fără nimic"); în final, apare dubla negație de intensificare; aceasta e comparabilă cu dubla negație gramaticalizată (verbul la forma negativă se asociază cu pronumele negativ: nu e nimic), dar prefixarea pronumelui nimic este mai puțin obișnuită și produce un anume efect de surpriză. Oricum, tiparul există, internetul oferind și alte exemple: "după aia tabla. Netratată, subțire, nenimic la ea. O porcărie" (gamesmania.ro); "bagă în ei până crapă, nespălați, netunși
Ne-nimic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12262_a_13587]
-
pe care această listă, în totalitatea ei, le presupune. Chiar aserțiunea de la a opta poziție - include citate și referințe la muzică mai multor tradiții și culturi - poate fi exemplificata prin partea a treia, Scherzo, din Sinfonia<footnote Etimologia termenului Sinfonia - prefixarea greacească sin- sau syn- semnificând împreună, si phono - voce, sonoritate -, reprezintă pentru Luciano Berio principiul de bază pentru organizarea materialului muzical al întregii lucrări și în special în partea a treia, Scherzo. Discursul este structurat că paralelism între două "fluvii
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
din sfera anumitor meserii) etc.; ,,relațiile" dintre cuvinte: familia lexicală, câmpul lexical prin Cuvinte înrudite, Familia lui..., Cuvinte prietene, Împărăția... florilor/anotimpurilor, Cercul culorilor, Clubul informaticienilor/sportivilor... etc.; relațiile semantice: sinonimia (lexicală, frazeologică, lexico-fraze-logică), antonimia (cuvinte diferite, cuvinte formate prin prefixare negativă), paronimia, omonimia (cu actualizarea omofoniei și a omografiei), polisemia (cu raportare la context) prin Găsește cuvântul potrivit!, Găsește perechea!, Cum mai poți spune?, Înțelesuri surori (sinonime), Alb negru, Plus minus, Da nu, Cum este?, Găsește perechea!, Loto-ul opuselor
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
necesitate și întâmplare, croind căi de substanțializare a necesităților în consecințe utile, nu se asigură decât de funcția de a face acest lucru, de „a vedea” cum se face pornind de la o idee la care a ajuns prin „a prevedea”. Prefixarea ideii nu presupune, datorită modului de funcționare a întâmplării în Economie, a legăturii stocastice dintre consecințe și intenții, predicția faptelor. De altfel nici nu ar fi necesar funcției Economiei în componența sa acțională pentru că rezultatele depind de comportamentul uman implicat
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
alb. qit, qis „a scoate, a smulge, a împinge înainte, a elimina, a da afară, a alunga”, rs. kidatĭ, fr. quitter. Sugeram mai sus faptul că în prepoziția către sensul etimologic „la pămînt, jos” trădează structura morfematică a cuvântului: că-tre. Prefixarea aceleiași rădăcini o întâlnim și în a așterne, atare, a atârna, cotor, a cotropi, cotruță, cutare, hotar, a intra, între, întru (prep.), natră, patru, poteră, a strivi, vatră; rădăcina fiind prezentă și în tare, tărâm, teren, a târși, târn, a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
100), în timp ce pe pagina următoare aduce exemplele de mai sus, la care adaugă în subsol pe a cârti, a mârâi, a gâfâi, în care onomatopeele sunt doar baza naturală a cuvintelor. 2. Structura aglutinantă a limbii române este ilustrată prin prefixare (p. 101 urm.), procedeu pe care etimologia tradițională (DEX) îl refuză în cele mai multe cazuri limbii române, întrucât aceasta nu ar avea istorie proprie, istoria ei fiind limba latină. Iată trei exemple din care rezultă deosebirea dintre viziunea lui Scraba față de
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
romanice............................................. 218 6.1. Cliticele pronominale partitive............................................................. 218 6.2. Subiectul postverbal "nud"................................................................... 219 7. Teste care funcționează în engleză................................................................. 220 7.1. Construcția cu expletivul there............................................................. 220 7.2. Inversiunea locativă.............................................................................. 222 7.3. Construcții rezultative........................................................................... 222 7.4. Prefixarea cu re-.................................................................................... 223 8. Teste propuse pentru limba rusă..................................................................... 224 8.1. Prefixarea cu po-................................................................................... 224 8.2. Genitivul negației.................................................................................. 224 9. De ce nu funcționează (decât parțial) aceste teste pentru limba română?...... 225 Capitolul 5: Două verbe ergative de tip
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
219 7. Teste care funcționează în engleză................................................................. 220 7.1. Construcția cu expletivul there............................................................. 220 7.2. Inversiunea locativă.............................................................................. 222 7.3. Construcții rezultative........................................................................... 222 7.4. Prefixarea cu re-.................................................................................... 223 8. Teste propuse pentru limba rusă..................................................................... 224 8.1. Prefixarea cu po-................................................................................... 224 8.2. Genitivul negației.................................................................................. 224 9. De ce nu funcționează (decât parțial) aceste teste pentru limba română?...... 225 Capitolul 5: Două verbe ergative de tip special: a fi și a avea............................. 227 1. Statutul special al verbelor a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cubulețe/merele felii Toate ramele au fost pictate negre A vopsit gardul verde A umplut paharul ochi ( b) Paharul a căzut de pe masă și s-a spart în bucăți Apa a înghețat tun Ion a fugit la gară. 7.4. Prefixarea cu re- Marantz (2005) observă că prefixul re- apare cu precădere în cazul verbelor inacuzative și al tranzitivelor cu Pacient: The stain reemerged/reappeared ' Pata a reapărut' The door re-opened ' Ușa s-a redeschis' The ice remelted ' Gheața s-a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
observații, nu există o relație selecțională între micul v și centrul stativ re-. Pentru situația din limba română, am consultat lista de verbe cu re- din DEX (1998), care confirmă opinia lui Marantz că nu există o relație obligatorie între prefixarea cu re- și inacuzativitate, verbele fiind: (a) tranzitive: a reaborda, a reacorda, a reactiva, a reactualiza, a readuce etc.; (b) inacuzative: a reapărea, a reîncepe, a reîntineri etc.; (c) inergative: a se reabona, a se recăsători, a se reinstala etc.
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a reaborda, a reacorda, a reactiva, a reactualiza, a readuce etc.; (b) inacuzative: a reapărea, a reîncepe, a reîntineri etc.; (c) inergative: a se reabona, a se recăsători, a se reinstala etc. 8. TESTE PROPUSE PENTRU LIMBA RUSĂ 8.1. Prefixarea cu po- Alexiadou, Anagnostopoulou, Everaert (2004: 7) menționează că, în rusă, po- este limitat la grupurile nominale din interiorul VP, nonoblice, apariția sa constituind un diagnostic pentru inacuzative. Schoorlemmer (2004: 209), care menționează că testul aparține lui Pesetsky (1982) și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
4 qp ducând(u)C0 PERSP qp P PERS' 4 qp -te PERS0 T/ASPP [+N] qp tVP T/ASPP' qp T/ASP0 ... Spre deosebire de imperativul negativ, care se caracterizează prin procliză pronominală, gerunziul negativ se caracterizează prin encliză pronominală și prefixarea mărcii de negație ne- (125a); reamintim că negarea prin ne- a gerunziului este o formă de negație propozițională (v. (119) supra). Inventarul de proiecții sintactice din propoziția gerunzială negativă și specificarea lor cu trăsături categoriale este identică: NEGP are trăsături
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
plasează în clase diferite atât prin raportare la criteriul formei, cât și la cel al conținutului 73. Astfel, din perspectiva formei, se disting antonimele cu radical diferit (frumos urât, nocturn diurn) de antonimele cu același radical, dintre care unul actualizează prefixarea negativă (competent incompetent, atent neatent), iar în funcție de unitățile lexicale între care se stabilește relația de antonimie: * antonime lexicale: da nu (cuvânt cuvânt); * antonime frazeologice: a nu ridica ochii din pământ a-și lua nasul la purtare (expresie expresie); * antonime lexico-frazeologice
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
unor substantive (sintetice sau perifrastice): frumoasă foc, frumos de mama focului etc.; folosirea unor substantive în cadrul unor comparații: frumos ca soarele; repetarea adjectivului: frumos-frumos; lungirea unui sunet (consoană sau vocală) din componența adjectivului: frumooos; folosirea unui enunț exclamativ: ce frumos!; prefixarea neologică: super-/ hiper-/ ultra-/ mega-/.../ frumos; asocierea cu diminutive: frumos-frumușel etc. În afara funcției sintactice-tip de atribut adjectival (Admira florile frumoase.), adjectivul mai poate îndeplini, la nivelul propoziției, următoarele funcții sintactice 97: * nume predicativ: Viața este frumoasă. * complement indirect: Din cauza
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ar putea fi amintite, dintre principiile tipologice cu care Coșeriu își exemplifică teoria 159, principiul tipologic al categoriei de funcții relaționate la context și situație (de pildă, pentru greacă veche și germană, particulele modale sau adverbele propoziționale, compunerea nominală și prefixarea verbelor) sau principiul tipologic determinări interne pentru funcții interne, determinări externe pentru funcții externe, adică, măi pe larg, "Determinări materiale paradigmatice, interne unității determinate, pentru funcțiile autonome (non-relaționale) ale acestei unități și determinări materiale sintagmatice, externe unității determinate, pentru funcții
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
latinei medievale din Europa Occidentală. Dintre trăsăturile generale ale limbilor slave amintim faptul că sînt limbi de tip satem, predominat sintetice, cu un fond lexical comun celor mai multe dintre limbile familiei. În privința structurii gramaticale, e de remarcat sistemul derivațional bazat pe prefixare și sufixare, flexiunea nominală bogată (6-7 cazuri, cu excepția limbilor bulgară și macedoneană), si mai ales prezenta categoriei aspectului la verb, considerată trăsătură fundamentală. Limbile slave sînt clasificate, în mod tradițional, după criteriul geografic: 1. limbile slave orientale: - rusă (numită și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
munda, mon-khmer, malacca, nicobareză și miao-yao) și chiar atașată doar familei limbilor austroneziene. Probabil că acest grup este o punte între limbile chino-tibetane și cele austroneziene. Sînt în general limbi izolante, monosilabice; tonuri cu valoare distinctiv-semantică; reduplicare totală sau parțială; prefixarea și compunerea că metode de formare a noilor cuvinte; împrumuturi din sanscrita, pali, cambodgiana și chineză; unele cuvinte din fondul principal lexical (părți ale corpului, pronume personale, numerale) au rădăcini comune cu cele din limbile austroneziene; în general limbi fără
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
210, 212, ~ intranzitiv 94, 95, 139, 141, ~ modal 84, ~ tranzitiv 94, 95, 96, 139, 141, cadraj ~ 98, categorie gramaticala ~a 63, flexiune ~a 55, 68, 92, 93, 174, forma ~a perifrastica 79, morfologia ~ului 118, 158, 166, 195, 201, 248, prefixare ~a 83, sistem ~ romanic 26, 64, 126, 157, sufix post~ 187 vietnameza 77, 88, 92, 190, 192, 193, 313, 327, 337, 340 viitor 117, 118, 242 vitalitate 114, 342, ~a limbii 42, 43, 44, 114, 342, grad de ~ 342 vocală
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
șănțui - șanț, a se arici - arici, a mozaica - mozaic, a pomăda - pomadă. „Mozaicată-n vesele stridențe, Copilăria mea era în toi.” (Primele iubiri) În alte situații se întâlnesc substantive derivate din verbe : frângere, adjective din substantive sau cuvinte formate prin prefixare: a înfurtuna, a înstela. Labiș folosește adesea sinonimele. Ele apar mai ales pentru evitarea repetării, dând adesea varietate textului prin nuanțele căpătate. Iată o parte din cele mai importante sinonime: colb - praf, neliniște - zbucium, fată - copilă, a muți - a tăcea
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
oraș la altul, de la un grup la altul, de la o zi la alta, dar mai ales eterogeneitatea. La modul general, limbajul tinerilor nu este descris decât ca vocabular, ca repertoriu limitat de unități lexicale formate plecând de la procese neologice tradiționale (prefixare, sufixare, împrumut). Mediatizarea participă la integrarea acestui limbaj al tinerilor în imaginarul nostru colectiv, deși acest tratament integrator se lovește de rezistența utilizatorilor săi obișnuiți dornici să păstreze integritatea limbajului lor. Predarea limbii franceze trebuie să se adapteze acestor schimbări
Caleidoscop by Elena Dăscălița () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93231]
-
cf. fr. epidémie); ro. organ (cf. fr. organe). Matrici lexico-semantice. Vocabularul limbii române se caracterizează printr-o "sporire marcată a derivatelor cu prefixe [...] cele mai productive (fiind) cele neologice, cu etimologie multiplă" (I. Coteanu, 2007: 47), fundamentale în limbajul medical. Prefixarea dezvoltă două direcții: alături de (1) prefixele cu circulație generală există (2) prefixe neologice, de circulație internațională. Diferențele denominative pentru actualizarea elementelor conceptuale sunt puternic estompate / anulate de la un idiom la altul, sub influența acestei clase de prefixe, care depășesc foarte
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
că, spre deosebire de latină, limbile romanice au posibilități relativ reduse de a realiza cuvinte noi și de aceea trebuie să recurgă la împrumuturi, în vreme ce limbile germanice pot alcătui un număr mare de cuvinte noi cu mijloace proprii (prin compunere și prin prefixare) și, de aceea, pot evita deseori împrumuturile sau le pot adăuga sinonime. Ca atare, limbile germanice au particularitatea de a recurge des la creația internă, fără ca aceasta să presupună, cu excepția islandezei, excluderea împrumuturilor, încît o limbă foarte creativă pre-cum germana
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
prin ipostaza socială. În contingent, actanții se înscriu în multitudinea de clase umane (împărați, feciori, fete, neveste), în timp ce pătrunderea sau aparteneța la sacru aduce o titulatură singularizantă. Formarea cuvintelor prin derivare dezvăluie o creativitate cu rezultate directe în plan poetic. Prefixarea augmentativă, foarte frecventă în descântece, face din po- un echivalent popular al obișnuitului răs-: „Un om negru,/ Ponegru,/ Cu topor negru,/ Ponegru,/ Boi negri,/ Ponegri,/ S-o dus în pădurea neagră,/ Poneagrî”. Prefixul negativ are o egală valoare magică, în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu tensiune a vaporilor sau a lichidului, elementul sensibil poate să fie constituit dintr-o membrana plisata care închide masă lichidului sau dintr-un ansamblu membrana, tub capilar și bulb sau tub. 2) Un tambur, disc sau alt dispozitiv de prefixare a temperaturii stabilite. 3) Un dispozitiv de declanșare sau de comandă constituit în funcție de natură transmisiei (mecanică, fluid auxiliar, electricitate), dintr-un sistem de pârghii, de resorturi etc., o supapa, un întrerupător sau un comutator electric. Acest dispozitiv acționează semnalizările sau
ANEXĂ nr. 90 din 5 ianuarie 2000 INSTRUMENTE ŞI APARATE OPTICE, FOTOGRAFICE SAU CINEMATOGRAFICE, DE MASURA, DE CONTROL SAU DE PRECIZIE; INSTRUMENTE ŞI APARATE MEDICO-CHIRURGICALE; CEASORNICARIE; INSTRUMENTE MUZICALE; PARTI ŞI ACCESORII ALE ACESTORA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166818_a_168147]
-
trebuie să completeze la mașină de scris sau de mână cu caractere de tipar rubricile de la 1 la│ │11 ale formularului. │ │3. Atunci cand fișa este emisă pentru mărfuri exportate în cadrul politicii agricole, sub acoperirea unui certificat │ │de export sau de prefixare sau pentru mărfuri susceptibile de a fi beneficiat de restituiri sau alte sume la export, │ │fișa nu este valabilă decât dacă rubrică B și atunci când este necesar, rubrică A de mai jos au fost vizate de │ │autoritățile competente. a) în
REGULAMENT din 7 iunie 2006 (*actualizat*) de aplicare a Codului vamal al României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189895_a_191224]