38 matches
-
simple referitoare la organizarea textelor epice și lirice studiate. ... 3. Elemente de construcție a comunicării 3.1. Lexicul (actualizare) Noțiunea de vocabular Vocabularul fundamental. Masă vocabularului. Mijloace interne de îmbogățire a vocabularului. Derivarea (actualizare). Sufixarea. Sufixele diminutivale și sufixele augmentative. Prefixarea. Utilizarea corectă a cuvintelor formate cu prefixe neologice. Compunerea. Compunerea prin sudare, alăturare și abreviere. Formarea cuvintelor prin abreviere. Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea). Adverbe provenite din alte părți de vorbire. Adjective provenite din alte părți de vorbire. Substantive provenite din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214604_a_215933]
-
importul de....................provenind din \`ri ter\e (Reglementarea (CE) nr. 1839/95) Sf@r]ițul intervalului de prezentare a ofertelor (Dată/oră).............. 1 2 3 4 5 6 Numerotarea sumisionarilor Cantitate (tone) Cantitate cumulat` (tone) Suma reducerii taxei la import Prefixarea ratei verzi Originea cerealei 1 2 3 4 5 etc. ANEXĂ ÎI MOD DE PREZENTARE A AVIZULUI DE ADJUDECARE " Aviz de adjudecare pentru cump`rare de ............. tone de ............... de pe pia\a mondial` de c`tre organismul de interven\ie .......................". (articolul
jrc2845as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88000_a_88787]
-
în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, având în vedere dispozițiile menționate în referirile Regulamentelor: - Comisiei (CEE) nr. 193/75 din 17 ianuarie 1975 privind modalitățile comune de aplicare a regimului certificatelor de import, de export și de prefixare pentru produsele agricole1, modificat ultima dată de Regulamentul (CEE) nr. 2971/792, - Comisiei (CEE) nr. 645/75 din 13 martie 1975 de stabilire a modalităților comune de aplicare a prelevărilor și taxelor la export pentru produsele agricole3, modificat ultima dată
jrc631as1980 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85769_a_86556]
-
cu tensiune a vaporilor sau a lichidului, elementul sensibil poate să fie constituit dintr-o membrana plisata care închide masă lichidului sau dintr-un ansamblu membrana, tub capilar și bulb sau tub. 2) Un tambur, disc sau alt dispozitiv de prefixare a temperaturii stabilite. 3) Un dispozitiv de declanșare sau de comandă constituit în funcție de natură transmisiei (mecanică, fluid auxiliar, electricitate), dintr-un sistem de pârghii, de resorturi etc., o supapa, un întrerupător sau un comutator electric. Acest dispozitiv acționează semnalizările sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166818_a_168147]
-
aplică corect, trebuie să se prevadă dispoziții administrative referitoare la certificatele de export prin derogare de la Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1291/2000 din 9 iunie 2000, privind normele comune de aplicare a regimului certificatelor de import, de export și de prefixare pentru produsele agricole 8, modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 1095/20019. În acest scop, garanția de livrare constituită de contractant pentru operațiunea de ajutor alimentar pentru a se asigura că îndeplinește condițiile de furnizare, în conformitate cu art. 10 din
jrc5428as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90598_a_91385]
-
substantivul "drvo" „copac, lemn”, se formează astfel șase cuvinte, dintre care trei de la cuvinte deja sufixate: Este carasteristică pentru limba croată formarea de substantive de la verbe prin derivare regresivă, adică suprimarea sufixului de infinitiv. Exemplu: "napadati" „a ataca” > "napad" „atac”. Prefixarea este un procedeu mai puțin productiv decât sufixarea, dar este totuși un mijloc important de formare a cuvintelor. În cazul verbului, prefixarea poate fi un procedeu: La alte părți de vorbire, prefixarea este numai lexicală, inclusiv în sensul că nu
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
de substantive de la verbe prin derivare regresivă, adică suprimarea sufixului de infinitiv. Exemplu: "napadati" „a ataca” > "napad" „atac”. Prefixarea este un procedeu mai puțin productiv decât sufixarea, dar este totuși un mijloc important de formare a cuvintelor. În cazul verbului, prefixarea poate fi un procedeu: La alte părți de vorbire, prefixarea este numai lexicală, inclusiv în sensul că nu transferă cuvântul în altă clasă gramaticală. Majoritatea prefixelor sunt prepoziții la origine și pot avea variante fonetice determinate de sunetul cu care
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
de infinitiv. Exemplu: "napadati" „a ataca” > "napad" „atac”. Prefixarea este un procedeu mai puțin productiv decât sufixarea, dar este totuși un mijloc important de formare a cuvintelor. În cazul verbului, prefixarea poate fi un procedeu: La alte părți de vorbire, prefixarea este numai lexicală, inclusiv în sensul că nu transferă cuvântul în altă clasă gramaticală. Majoritatea prefixelor sunt prepoziții la origine și pot avea variante fonetice determinate de sunetul cu care începe cuvântul prefixat. Prin adăugarea unui prefix, se pot obține
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
substantive de la verbe prin derivare regresiva, adică suprimarea sufixului de infinitiv. Exemple: "odmoriti se" „a se odihni” > "odmor" „odihnă”, "plakati" „a plânge” > "plač" „plâns, plânset”, "prepisati" „a transcrie, a copia” > "prepis" „copie”, "răsti" „a crește” > "rast" „creștere”. În cazul verbului, prefixarea poate fi un procedeu: La alte părți de vorbire, prefixarea este numai lexicala, inclusiv în sensul că nu face din cuvânt altă parte de vorbire. Majoritatea prefixelor sunt prepoziții la origine și pot avea variante fonetice determinate de sunetul cu
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
infinitiv. Exemple: "odmoriti se" „a se odihni” > "odmor" „odihnă”, "plakati" „a plânge” > "plač" „plâns, plânset”, "prepisati" „a transcrie, a copia” > "prepis" „copie”, "răsti" „a crește” > "rast" „creștere”. În cazul verbului, prefixarea poate fi un procedeu: La alte părți de vorbire, prefixarea este numai lexicala, inclusiv în sensul că nu face din cuvânt altă parte de vorbire. Majoritatea prefixelor sunt prepoziții la origine și pot avea variante fonetice determinate de sunetul cu care începe cuvântul prefixat. Prin adăugarea unui prefix, se pot
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
compus ( "auto-stop" → "auto-stoppeur „autostopist”) sau la o rădăcină care nu are existență independentă cu statut de cuvânt. În acest caz are loc de fapt o schimbare de sufix: "traction „tracțiune, tractare” → "tracter „a tracta”, "repül „zboară” → "repdes" „zburătăcește” Exemple de prefixare sunt: "răz-" + "a gândi" → "a se răzgândi", "un-" + "happy" „fericit” → "unhappy" „nefericit”, "re-" + "faire" „a face” → "refaire" „a reface”, "pot-" + "pisati" „a scrie” → "potpisati" „a subscrie, a semna”. În limba maghiară se aplică prefixe numai la verbe, aceste afixe rămânând
Derivare (lingvistică) () [Corola-website/Science/317874_a_319203]
-
din alte limbi prin faptul că se pot detașa de verb, și sunt considerate o clasă de cuvinte gramaticale. Totuși li se recunoaște capacitatea de a funcționa și ca prefixe derivaționale: "rá-" + "szed" „culege” → "rászed" „înșeală, păcălește”. Și în cazul prefixării poate fi vorba de schimbarea prefixului în cazul rădăcinilor care nu sunt cuvinte: "a închide", "a deschide". Uneori un cuvânt nou se formează prin adăugarea simultană a unui prefix și a unui sufix, procedeu numit derivare parasintetică: "în-" + "dulce" + "-i
Derivare (lingvistică) () [Corola-website/Science/317874_a_319203]
-
compus se numește decarboxilare. Enzimele care catalizează aceste reacții se numesc carboxilaze (CE 6.4.1) și, respectiv, decarboxilaze (CE 4.1.1). Lungimea legăturii duble C=O din grupa carboxil poate fi calculată prin spectroscopie. Aceștia se denumesc prin prefixarea cu termenul acid și adăugând sufixul „oic“ la numele hidrocarburii corespunzătoare. Există, de asemenea, și denumiri uzuale ale acizilor. Formula generala a acizilor monocarboxilici saturati este: CnH2nO2. Toți acizii prezentați anterior sunt monocarboxilici. formula 1; la temperatură înaltă; alcanul este unul
Acid carboxilic () [Corola-website/Science/302159_a_303488]
-
ar putea fi amintite, dintre principiile tipologice cu care Coșeriu își exemplifică teoria 159, principiul tipologic al categoriei de funcții relaționate la context și situație (de pildă, pentru greacă veche și germană, particulele modale sau adverbele propoziționale, compunerea nominală și prefixarea verbelor) sau principiul tipologic determinări interne pentru funcții interne, determinări externe pentru funcții externe, adică, măi pe larg, "Determinări materiale paradigmatice, interne unității determinate, pentru funcțiile autonome (non-relaționale) ale acestei unități și determinări materiale sintagmatice, externe unității determinate, pentru funcții
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
latinei medievale din Europa Occidentală. Dintre trăsăturile generale ale limbilor slave amintim faptul că sînt limbi de tip satem, predominat sintetice, cu un fond lexical comun celor mai multe dintre limbile familiei. În privința structurii gramaticale, e de remarcat sistemul derivațional bazat pe prefixare și sufixare, flexiunea nominală bogată (6-7 cazuri, cu excepția limbilor bulgară și macedoneană), si mai ales prezenta categoriei aspectului la verb, considerată trăsătură fundamentală. Limbile slave sînt clasificate, în mod tradițional, după criteriul geografic: 1. limbile slave orientale: - rusă (numită și
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
munda, mon-khmer, malacca, nicobareză și miao-yao) și chiar atașată doar familei limbilor austroneziene. Probabil că acest grup este o punte între limbile chino-tibetane și cele austroneziene. Sînt în general limbi izolante, monosilabice; tonuri cu valoare distinctiv-semantică; reduplicare totală sau parțială; prefixarea și compunerea că metode de formare a noilor cuvinte; împrumuturi din sanscrita, pali, cambodgiana și chineză; unele cuvinte din fondul principal lexical (părți ale corpului, pronume personale, numerale) au rădăcini comune cu cele din limbile austroneziene; în general limbi fără
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
210, 212, ~ intranzitiv 94, 95, 139, 141, ~ modal 84, ~ tranzitiv 94, 95, 96, 139, 141, cadraj ~ 98, categorie gramaticala ~a 63, flexiune ~a 55, 68, 92, 93, 174, forma ~a perifrastica 79, morfologia ~ului 118, 158, 166, 195, 201, 248, prefixare ~a 83, sistem ~ romanic 26, 64, 126, 157, sufix post~ 187 vietnameza 77, 88, 92, 190, 192, 193, 313, 327, 337, 340 viitor 117, 118, 242 vitalitate 114, 342, ~a limbii 42, 43, 44, 114, 342, grad de ~ 342 vocală
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
cf. fr. epidémie); ro. organ (cf. fr. organe). Matrici lexico-semantice. Vocabularul limbii române se caracterizează printr-o "sporire marcată a derivatelor cu prefixe [...] cele mai productive (fiind) cele neologice, cu etimologie multiplă" (I. Coteanu, 2007: 47), fundamentale în limbajul medical. Prefixarea dezvoltă două direcții: alături de (1) prefixele cu circulație generală există (2) prefixe neologice, de circulație internațională. Diferențele denominative pentru actualizarea elementelor conceptuale sunt puternic estompate / anulate de la un idiom la altul, sub influența acestei clase de prefixe, care depășesc foarte
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
oraș la altul, de la un grup la altul, de la o zi la alta, dar mai ales eterogeneitatea. La modul general, limbajul tinerilor nu este descris decât ca vocabular, ca repertoriu limitat de unități lexicale formate plecând de la procese neologice tradiționale (prefixare, sufixare, împrumut). Mediatizarea participă la integrarea acestui limbaj al tinerilor în imaginarul nostru colectiv, deși acest tratament integrator se lovește de rezistența utilizatorilor săi obișnuiți dornici să păstreze integritatea limbajului lor. Predarea limbii franceze trebuie să se adapteze acestor schimbări
Caleidoscop by Elena Dăscălița () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93231]
-
că, spre deosebire de latină, limbile romanice au posibilități relativ reduse de a realiza cuvinte noi și de aceea trebuie să recurgă la împrumuturi, în vreme ce limbile germanice pot alcătui un număr mare de cuvinte noi cu mijloace proprii (prin compunere și prin prefixare) și, de aceea, pot evita deseori împrumuturile sau le pot adăuga sinonime. Ca atare, limbile germanice au particularitatea de a recurge des la creația internă, fără ca aceasta să presupună, cu excepția islandezei, excluderea împrumuturilor, încît o limbă foarte creativă pre-cum germana
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
din sfera anumitor meserii) etc.; ,,relațiile" dintre cuvinte: familia lexicală, câmpul lexical prin Cuvinte înrudite, Familia lui..., Cuvinte prietene, Împărăția... florilor/anotimpurilor, Cercul culorilor, Clubul informaticienilor/sportivilor... etc.; relațiile semantice: sinonimia (lexicală, frazeologică, lexico-fraze-logică), antonimia (cuvinte diferite, cuvinte formate prin prefixare negativă), paronimia, omonimia (cu actualizarea omofoniei și a omografiei), polisemia (cu raportare la context) prin Găsește cuvântul potrivit!, Găsește perechea!, Cum mai poți spune?, Înțelesuri surori (sinonime), Alb negru, Plus minus, Da nu, Cum este?, Găsește perechea!, Loto-ul opuselor
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
alb. qit, qis „a scoate, a smulge, a împinge înainte, a elimina, a da afară, a alunga”, rs. kidatĭ, fr. quitter. Sugeram mai sus faptul că în prepoziția către sensul etimologic „la pămînt, jos” trădează structura morfematică a cuvântului: că-tre. Prefixarea aceleiași rădăcini o întâlnim și în a așterne, atare, a atârna, cotor, a cotropi, cotruță, cutare, hotar, a intra, între, întru (prep.), natră, patru, poteră, a strivi, vatră; rădăcina fiind prezentă și în tare, tărâm, teren, a târși, târn, a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
100), în timp ce pe pagina următoare aduce exemplele de mai sus, la care adaugă în subsol pe a cârti, a mârâi, a gâfâi, în care onomatopeele sunt doar baza naturală a cuvintelor. 2. Structura aglutinantă a limbii române este ilustrată prin prefixare (p. 101 urm.), procedeu pe care etimologia tradițională (DEX) îl refuză în cele mai multe cazuri limbii române, întrucât aceasta nu ar avea istorie proprie, istoria ei fiind limba latină. Iată trei exemple din care rezultă deosebirea dintre viziunea lui Scraba față de
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
prin ipostaza socială. În contingent, actanții se înscriu în multitudinea de clase umane (împărați, feciori, fete, neveste), în timp ce pătrunderea sau aparteneța la sacru aduce o titulatură singularizantă. Formarea cuvintelor prin derivare dezvăluie o creativitate cu rezultate directe în plan poetic. Prefixarea augmentativă, foarte frecventă în descântece, face din po- un echivalent popular al obișnuitului răs-: „Un om negru,/ Ponegru,/ Cu topor negru,/ Ponegru,/ Boi negri,/ Ponegri,/ S-o dus în pădurea neagră,/ Poneagrî”. Prefixul negativ are o egală valoare magică, în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
4 qp ducând(u)C0 PERSP qp P PERS' 4 qp -te PERS0 T/ASPP [+N] qp tVP T/ASPP' qp T/ASP0 ... Spre deosebire de imperativul negativ, care se caracterizează prin procliză pronominală, gerunziul negativ se caracterizează prin encliză pronominală și prefixarea mărcii de negație ne- (125a); reamintim că negarea prin ne- a gerunziului este o formă de negație propozițională (v. (119) supra). Inventarul de proiecții sintactice din propoziția gerunzială negativă și specificarea lor cu trăsături categoriale este identică: NEGP are trăsături
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]