53 matches
-
să nu-i brăzdeze pasiunile fața lui cea netedă și rotunzită în ovalul ei, să nu se usuce, să nu devie urâte aceste irezistibile umbre de tristeță zugrăvite cu măiestrie sub umerii feței lui... Și cu toate astea... Ah! am prejudiții! Eu am prejudiții. Aide, demone... Nu este cel întîi, nu va fi cel din urmă, zise ea zâmbind c-un fel de ură... să concedem, zise ea cu vocea îmblînzită, să concedem, Cezara, că este unic în felul său. El
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
brăzdeze pasiunile fața lui cea netedă și rotunzită în ovalul ei, să nu se usuce, să nu devie urâte aceste irezistibile umbre de tristeță zugrăvite cu măiestrie sub umerii feței lui... Și cu toate astea... Ah! am prejudiții! Eu am prejudiții. Aide, demone... Nu este cel întîi, nu va fi cel din urmă, zise ea zâmbind c-un fel de ură... să concedem, zise ea cu vocea îmblînzită, să concedem, Cezara, că este unic în felul său. El se trezi a
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
surâs gentil, ce șezi singur? - O, doamnă... zise el roșindu-se și lăsând să cadă peste ochi acea perdea care-i făcea și mai periculoși de cum erau. {EminescuOpVII 296} Ea-și puse mâna albă pe umărul lui. - Nu sunt cu prejudiții, zise, îmi placi foarte mult. - O știu, doamnă. - O știi? ei?... și?... - Și.., nu sunt capabil să te înșel, doamnă, zise el întorcîndu-și pe jumătate capul. - Și de ce... să n-o poți fi? ? Pentru că... pentru că nu te iubesc. Ți-o
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
intitulată Ghicitoarea în cafea, cât și Ziariștii, Lacrimi luminoase și Femeie!..., reprezentate în 1915, se vor a fi „piese de moravuri” și nu mai puțin „drame sociale”. Calul de bătaie, așa-zicând, al lui N. este mereu societatea care, cu „prejudițiile” ei, blochează sentimentele frumoase, tinde să anihileze „morala firească a sufletului”, preferând vinovat „morala de conveniență”. De o parte, în lumea „bună”, moravurile dubioase, desfrâul generalizat, de cealaltă, în rândul celor simpli, cinstiți și mult prea adesea loviți de soartă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
și aceasta este că, după părerea noastră, prea țin mult la toaletă. Credem galoanele și livrelele indiferente, chiar în democrație: ceea ce trebuie, după părerea noastră, ca să prindem loc în templul de care vorbim, este curajul de-a ne dezbăra de prejudiții nejustificate, voința de a căuta tăria în principii, iar nu în pizma ce inspiră sufletelor slabe casele frumoase și trăsurile luxoase, și, mai pe sus de toate, agerimea de-a descoperi omul sub haină și ideea sub frază. [13 ianuarie
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cari umplu programele acestor oameni nu sunt adevăruri în sine, ci numai niște expediente timporare, pe cari e sau nu oportun de-a le aplica. Tradiția? Nu-i nimic. Vechile datini de drept ori de cuviință ale poporului sunt niște prejudiții. Modul de-a exista al statului, forma lui monarhică bunăoară, sunt lucruri despre cari e în sine indiferent de există sau nu; valoarea lor e numai relativă și are numai atâta preț pe cât contribuie la realizarea ambiției personale a unui
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
prevăzută în legea Instrucțiunii Publice, putu fi cu inlesnire ștearsă din buget în anul 1867; această supresiune fu făcută sub motiv de echilibrare a bugetului, motiv care se invoacă 102 {EminescuOpXIII 103} întotdauna de câte ori se simte necesitate de economii în prejudițiul bugetului Instrucțiunii Publice. Să constatăm aci dezinteresarea d-lor profesori ce au continuat cursurile d-lor gratis în timp de 6 luni, până când ministrul succesor d-lui Strat a căutat să repare greșeala făcută de predecesorul său, înființînd din nou
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
onoarea scriitorilor maghiari inspiră lui "Pesther Lloyd" o serie de reflecții cari merită a fi cunoscute și de cititorii noștri, nu pentru c-ar fi cuprinzând adevăruri, ci pentru că dovedesc oarecum neputința înnăscută a maghiarilor de-a se dezbăra de prejudițiile lor politice. Dar o fi împăcare, dar n-o fi, ei să rămâie tot așa cum sunt: ideea de stat maghiară, adecă aceea de-a maghiariza prin 4 1/ 2 milioane de maghiari unsprezece milioane și mai bine de populațiuni eterogene
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de stat, apropiarea socială este cel dentăi și cel mai hotărâtor pas cătră o mai intimă unire politică. A se cunoaște întreolaltă însemnează a se înțelege și cunoștința reciprocă și intimă pare cea mai proprie pentru a face să dispară prejudiții și pentru a șterge antipatii cari, în cea mai mare parte, sunt opera odioasă a unor instigatori egoiști. Și de-aceea așteptăm mult de la asemenea încercări de apropiare, cari vor lipi într-o intimă înfrățire rasele deosebite de sub coroana Sf.
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
să formeze o ligă de regenerare națională, demult ar fi trebuit să se opuie licenței în toate: fie aceea în familie, fie 'n biserică, fie 'n societate, fie 'n presă. Dar, cu o nepăsare care adeseori se numește lipsă de prejudiții, ei au îngăduit ca fundamentele morale ale vieții noastre, ca bunurile ideale ale poporului lor să fie surpate și măcinate de demagogie și nu e decât firesc ca, în urma caosului intelectual, în urma surpărei oricărei autorități de origine umană sau dumnezeească
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
osoase și-i trage în mormânt, dacă degetul providinții îl persecută, atuncea, crede-mă părinte, el va crede într-o lume de spirite, va crede în soartă, care nu e hazard, ci atmosfera unei lumi spirituale. - Nenorocirea e plină de prejudiții, observai eu. - Nenorocirea, zise contele; parte ai dreptate, nenorocirea e noaptea sorții omenești. Dacă cineva e fericit, atunci nu aude cursul regulat al roții sortale. Elementul pământesc își păstrează dreptul său de-a rătăci; însă aceasta e însușirea nenorocirei părînde
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
el a voit să-mi dea pentru abnegațiunea mea o satisfacere în înțelesul splendid, trimițîndu-mă în străinătate pentru câțiva ani. Îmi pare rău c-am primit oferirea lui, căci sânt o greutate, nu pentru el, ci pentru familie. Nu am prejudiții și cu toate astea mi-ar părea rău dacă țărâna aceea, unde zace ce-am avut mai scump în lume, ar încăpea în mâni străine. Iartă că devin sentimental - e o nerozie, dar n-am ce-i face, fiecare om
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
la arhitectonica acestei arte. Și astfel dar apuce acest op, și în a doua sa formă, calea sa și contribuiască la înflorirea și înălțarea acestei însemnate activități artistice. {EminescuOpXIV 219} PARTEA GENERALĂ PARTEA ÎNTÎIA - PRINCIPIILE SISTEMATICE DEFINIȚIUNEA ARTEI DRAMATICE. - DELĂTURAREA PREJUDIȚIILOR CONTRARIE ACESTEI ARTE Artea reprezintărei dramatice are de scop realizarea artistică a dramei. Ea presupune prin urmare esistența dramei, precum drama presupune înfățisarea scenică, prin care poezia dramatică ajunge la dreptul său cel mai nalt, la cel mai nalt al
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
aceea întru cât poate ascunde și transforma propria sa individualitate și de-a și-o (scădea) dezidera, cum am zice la un caz, pentru o alta. Însă această destinațiune (Bestimmung) neseparabilă de artea dramatică (Schauspielkunst) este totodată și rădăcina tuturor prejudițiilor încuibată odată până și-n cei d-o cultură naltă, astăzi în mulțime contra acestei... (Kunsttatigkeit), și care dusese odată la un prejudițiu atât de îndărătnic în privința întregei pozițiuni de actor dramatic (Schauspielerstand). Pozițiunea ce-o ocupă actorul în esercițiul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pentru o alta. Însă această destinațiune (Bestimmung) neseparabilă de artea dramatică (Schauspielkunst) este totodată și rădăcina tuturor prejudițiilor încuibată odată până și-n cei d-o cultură naltă, astăzi în mulțime contra acestei... (Kunsttatigkeit), și care dusese odată la un prejudițiu atât de îndărătnic în privința întregei pozițiuni de actor dramatic (Schauspielerstand). Pozițiunea ce-o ocupă actorul în esercițiul său față cu publicul privitor oamenii o făcuse oarecum permanentă și fixase izolarea (aceluia) lui din cercul societății. Cât de felurite a fost
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
său față cu publicul privitor oamenii o făcuse oarecum permanentă și fixase izolarea (aceluia) lui din cercul societății. Cât de felurite a fost împregiurările cari au conlucrat la o așa pozițiune în societatea civilă, fondamentul cel mai adânc al acestui prejudițiu rămâne totuși acea destinațiune (prospect) neseparabilă de (natura) ființa artei, că (adică) omul (renunță) abdică aci la toată personalitatea sa în favoarea unei alte și o ascunde pe a sa după o mască, că-i impune așadar toată chemarea sa de-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
concepe aparițiunile mai interne, făcîndu-o un simplu instrument spre delectarea unei mulțimi setoase de spectacol. La aceasta ne ținem de cele două fenomene cari se impun nemijlocit simțirei: una, cumcă actorul fără îndoială își mască personalitatea Și într-adevăr acest prejudițiu nu pare a se fi schimbat deloc. Am auzit adesea zicîndu-se ca un actor tragic, pentru a fi bun, trebuie să fie ofticos, unul comic - bețiv. Înainte de toate să nu fie siguri de leafă. Această nesiguranță pe de o parte
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dar, deși s-a făcut aceasta, totuși nu ne putem ascunde că în feliul în care ni se prezintă acest membru în totalitatea sa sunt încă destule elemente cari schimbă judițiul ce-ar trebui îndreptat numai înspre unii, într-un prejudițiu contra activităței însăși. Aceasta-i atât de puțin din întîmplare că se ține așa de strâns mai mult de întreaga starea acestei arte și a reprezintanților ei și e de înțeles numai din ea. Mai sus am pus caracteristicul artei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a unei culturi universale (allgemein), o profesiune de arte care pin activitatea ei merita în adevăr acest nume. PĂTRUNDEREA IDEALITĂȚEI ȘI A ADEVĂRULUI NATURAL (NATURWAHRHEIT)-LEGEA ABSOLUTĂ DE REPREZENT[ARE] (DARSTELLUNG) DRAMATICĂ Noțiunea artei dramatice ne-a condus la delăturarea prejudițiului care se ține de asta, că omul își fățărește și-și espune în ea individualitatea sa. Din concepțiunea corectă a acestui fenomen am conchis totodată că neci o altă arte nu are o trebuință mai adâncă și mai urgentă d-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prin actori germani și decisivamente prin Iffland. Între artiștii prezintelui, Seydelmann e reprezentantul ei propriu. Din deducțiunea noastră vom putea dezvolta cu preciziune trăsurile fundamentale atât a creațiunilor lui Iffland cât și a acelora a lui Seydelmann. Ba până și prejudițiul cumcă d. e. producțiunile lui Seydelmann nu ar fi decât producte a unei înțelegeri ingenioasă și pătrunzătoare până-n detalii, iar nu producte ale intuițiunei libere, își află deplina sa (esplicare) rezolvare în dezvoltarea noastră. Fără puterea creatorie de-a reda o
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
drept cauză; exagerând consecințele unei obiecțiuni; uzând de petitio principii și de termeni ambigui sau impostori, de distincțiuni simulate, de false aplicațiuni, de false asemănări. O altă categorie de sofisme, numite de autoritate, cuprinde pe acelea care consistă în exploatarea prejudițiilor, atribuind cutării sau cutări opiniuni o valoare decisivă pe care ea n-o are în realitate. Fie bunăoară argumentul banal tras din "înțelepciunea părinților noștri", din "venerabila anticitate" ca și când - după cum zice Pascal - nu anticitatea ar fi fost cea tânără, deci
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de funcții e cea mai înjosită din toate 320 r națiunile; nu există umilire în lume pe care să nu fie capabilă s-o suporte (... ). ["SOCIOLOGIA... "] 2264 Sociologia e între toate științele unica care atinge interesele oamenilor, sentimentele, patimele și prejudițiile lor. Tratând despre relațiunile dintre oameni, ea dă rezistența celora cari se bucură de putere sau prerogative în socoteala semenilor lor. Monopolistul nu e-n stare a vedea foloasele concurenței. Omul de stat, trăind 911 {EminescuOpXIV 912} {EminescuOpXIV 913} din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
putut observa că atât administrația comunală, cât și organele sanitare locale, dar și centrale, nu manifestau "nici o încredere în eficacitatea sfaturilor igienice, a conferințelor populare [și nici] chiar a vaccinărilor antiholerice. În schimb, credeau în atotputernicia cordoanelor sanitare". Domnea "nenorocitul prejudițiu al alcătuirii sociale din țara noastră că orice măsură de civilizațiune, deci și preântâmpinarea unei epidemii, se poate face numai prin măsuri polițienești drastice". De aceea, la izbucnirea molimei, s-a decis izolarea, printr-un cordon sanitar, a mahalalei Dașova
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
ciocnirei lor cu un șir de lucruri străin pentru ca lumea să se nască în toată frumusețea și puterea ei. Când un nebun se simte rege lucrurile pe cari noi le privim într-un șir preconceput pentru el a[u] pierdut prejudițiul ordinei determinate și au înțelesul pe care l-ar avea dacă el ar fi într-adevăr rege. Regele propriu se simte rege, nebunul asemenea, și aceasta[-i] totuna, căci un rege care n-ar ști c-o este, ei ar
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
toate aceste așa-numite virtuți cu numele lor adevărat. Inima omului este locuința răului și capul lui locuința minciunei. ["PRIVIREA OBIECTIVĂ A LUCRURILOR... "] 2286 Privirea obiectivă a lucrurilor se arată numai în momente de-o deosebită luciditate, libere de orce prejudițiu, de greutatea împrejurărilor, de relațiunile de timp și spațiu și, atunci, orce privire este într-adevăr frumoasă. Cât privesc murii negri ai unui palat regal, copola paraclisului său, cu ferestrele sale înalte, îmi pare ceva grandios, mare în raport cu ființa mea
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]