211 matches
-
șaptezeci și două de ore, orașul din Nord Vest a fost capitala culturală a țării. Ca o noutate, în cadrul Zilelor s-au desfășurat Conferințele Cuvîntului, coordonate de dl. Mircea Martin, și care au avut ca temă Cercul literar de la Sibiu. Prelecțiunea principală a aparținut dlui Daniel Cristea-Enache iar aceea complementară dlui Cornel Ungureanu (care a mai tras o dată spuza pe turta Banatului, revendicîndu-i pe o parte din cerchiști). A doua prelecțiune complementară n-a mai fost rostită, în lipsa (motivată în ceasul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11532_a_12857]
-
și care au avut ca temă Cercul literar de la Sibiu. Prelecțiunea principală a aparținut dlui Daniel Cristea-Enache iar aceea complementară dlui Cornel Ungureanu (care a mai tras o dată spuza pe turta Banatului, revendicîndu-i pe o parte din cerchiști). A doua prelecțiune complementară n-a mai fost rostită, în lipsa (motivată în ceasul al doisprezecelea) a dlui Petru Poantă. Un recital de poezie și muzică, un turneu prin Maramureșul vecin (la Rohia lui N. Steinhardt), acordarea premiilor anuale au completat programul unei manifestări
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11532_a_12857]
-
Marele Premiu al Zilelor Călinesciene. Juriul de premiere a fost format din Nicolae Manolescu, Alex. Ștefănescu, Alexandru Zub și Const. Th. Ciobanu și, președinte, Nicolae Breban. Înaintea acestui ceremonial și ca o pregătire a lui, Acad. Eugen Simion a susținut prelecțiunea Cultura română în perspectiva globalizării. Festivă, ședința s-a încheiat cu un recital de poezie română contemporană, susținut de actrița Rodica Lazăr, în acompanierea la chitară clasică a lui Ionuț Militaru. Fără să rămână sever monumentală și această întrunire a
La Onești și la Tescani by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/13487_a_14812]
-
în 1885, tratează, pe larg, biografia lui Maiorescu, prezentat fiind drept „cel mai de seamă conducător al năzuințelor spirituale ale României moderne", fondator al Junimii (data e însă greșită, 1867 în loc de 1864, probabil sub impresia Cercetării critice maioresciene) și al prelecțiunilor ei populare, fără a uita să menționeze activitatea sa de deputat („cel mai bun vorbitor din Cameră") și ministru, și nici chiar pe cea de avocat („cel mai bun din oraș"). E vizibil faptul că datele biografice îi fuseseră furnizate
Mozaicuri romanice by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Imaginative/14406_a_15731]
-
pe care i-a iubit și care în realitate au dispărut de multă vreme. Z. Ornea este un asemenea personaj. Departe de a studia functionăreste documentele unei epoci, așa cum procedează alți istorici literări, el asista, cu un luminos sentimentalism, la prelecțiunile populare, la ședințele Junimii, la discutarea de către junimiști a sumarului Convorbirilor literare. Îți vine să crezi, citindu-i cartea, că nu s-a documentat pur și simplu, ci a călătorit în timp și a trăit o perioadă, ca să se edifice
CĂLĂTORIE ÎN TIMP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18036_a_19361]
-
Academiei Române - fac figură modestă. Rămîne însă valoarea documentara, deloc neglijabila dacă ne gîndim că scopul antologiei este de a surprinde complexitatea unui fenomen, iar nu exclusiv apogeul acestuia. Dincolo de perfectibilitatea inevitabilă la nivelul amănuntelor, valoarea de ansamblu a acestor agreabile prelecțiuni populare rezidă în încercarea de a contura un profil spiritual al perioadei interbelice comparabil, mutatis mutandis, cu cele desprinse din Jurnalul lui Sebastian sau din Memoriile lui Eliade. Orele culturii, Antologie de conferințe din Arhiva Societății Române de Radiodifuziune, vol
Fragmentarium interbelic by Marius Țepeș () [Corola-journal/Journalistic/17444_a_18769]
-
rangul de obsesie plîngăreață la acela de motiv existențial. Întîmplarea a făcut să-l văd la o conferință, în 1997, la San Francisco, unde susținea o prelegere pe tema timpului rememorării la Proust. I-am uitat însă repede numele, pentru că prelecțiunea lui nu m-a impresionat. Am concediat-o imediat ca fiind dulceagă, îndreptîndu-mi integral atenția către o prezentare mult mai teoretică și mai riguroasă, a rusoaicei Svetlana Boym. Citind False Papers am încercat permanent sentimentul acela de déjà vu, care
Viitorul amintirilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16723_a_18048]
-
înălțării” poporului român până când va fi capabil să umple de conținut formele prea rapid împământenite ale civilizației occidentale. Maiorescu vedea posibilă această „înălțare” cu ajutorul unor „principii de încetățenit” în țara noastră. Este motivul pentru care acțiunea liderului Junimii debutează cu Prelecțiunile populare, o serie de conferințe pe teme culturale, al căror sens pedagogic n-a scăpat nimănui. Civilizația românească datorează enorm acestei prime generații de dascăli ai neamului, care au văzut în educarea poporului, în sensul de atunci, mijlocul principal de
Pedagogii neamului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2570_a_3895]
-
cărora li se adresează deviza filantropică: entre qui veut, reste qui peut. În realitate, matricea elitistă a Junimii e inamovibilă, adevărat cerc închis pe care valurile de vizitatori nu îl schimbă. Ceremonia literară îmbracă două forme: conferințele și întrunirile. Conferințele („prelecțiunile populare“) sunt de un protocol atît de rigid că senzația de punere în scenă cu tentă ritualică e evidentă. Oratorul nu are voie să intre în contact cu publicul, apariția lui trebuie să fie neașteptată, el trebuie să vorbească liber
Protocolul junimist by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2748_a_4073]
-
lui Mihai Viteazu și cu horele curcanilor, și încheiată cu mesajul domnesc de după victorie, relatarea lui Odobescu nu are tensiunea poveștii unui martor ocular și se poate ghici că, pentru o conferință, cam plictisește, însă dă o idee despre instituția prelecțiunilor populare. Vremea lor trecuse, dar secolul valida, încă, forma asta de cultură și atitudine. A veni să asculți istorie povestită, în interpretarea unui scriitor, fără doar și poate, e unul din "sacrificiile" care ne despart de ei, de oamenii anilor
Paralele inegale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9150_a_10475]
-
faptul că Institutul funcționa în regim de colonie a universității și a obținut un transfer la catedra de limbă. "Show must go on! Am scăpat, Ior, am scăpat!" N-a uitat să mă încurajeze: "L-ai văzut pe micuț la prelecțiunile de sîmbătă? L-a luat somnul în plină expunere. Seamănă cu o morchella esculanta, popular, zbîrciog". Înainte de-a pleca, a mai strecurat o notă la gazeta de perete. A semnat-o Pepin cel Scurt: SOS-gramatica. Tîrîind al său picior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
expoziții de grafică aparținând sculptorului Vlad Ciobanu. Expoziția a fost prezentată de Tudorel Urian. După cuvântul oficial de deschidere a "Zilelor culturii călinesciene", rostit de C. Th. Ciobanu și saluturile din partea oficialităților și a principalilor sponsori au urmat cele două prelecțiuni susținute de Elvira Sorohan (G. Călinescu - Retorica polemicii) și Geo Șerban (Despre normalitate în cazul călinescian). Dacă prelecțiunea doamnei Sorohan s-a remarcat prin precizia academică, Geo Șerban a punctat la capitolul farmec, discursul său cucerind realmente sala prin recursul
Zilele culturii călinesciene by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/6863_a_8188]
-
deschidere a "Zilelor culturii călinesciene", rostit de C. Th. Ciobanu și saluturile din partea oficialităților și a principalilor sponsori au urmat cele două prelecțiuni susținute de Elvira Sorohan (G. Călinescu - Retorica polemicii) și Geo Șerban (Despre normalitate în cazul călinescian). Dacă prelecțiunea doamnei Sorohan s-a remarcat prin precizia academică, Geo Șerban a punctat la capitolul farmec, discursul său cucerind realmente sala prin recursul la amintiri personale, introduse în demonstrația de mare ținută. Punctul culminant al serii de vineri 25 septembrie a
Zilele culturii călinesciene by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/6863_a_8188]
-
care se leagănă pe șosea; admirând luxul livrelelor și fețele domnișoarelor care se învârtesc în birje, ne putem zice că mergem ca praful și noroiul unde ne duce vântul și apa." (pp. 13-14). O catastrofă à la légère, asupra căreia prelecțiunile lui Ghica au efectul unei predici în lupanar. Greoaie și părtinitoare - autorul lor e, în definitiv, un politician - nu se răscumpără decât prin personaje, pe ici, pe colo, pitorești, printr-un comic de situație neștiutor de doctrină. De pildă, un
Un trecut prea apropiat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6497_a_7822]
-
le fac. Acum sunt pe cale să închei încă un articol, care de asemenea mi-a luat mai mult timp decât mă așteptam. Nu știu dacă ai aflat că vineri, 20 oct[ombrie], la Muzeul Literaturii Române se inaugurează un ciclu: Prelecțiunile de toamnă ale Muzeului Literaturii Române. Inaugurarea urmează s-o fac eu cu conferința Viziunea faustiană în opera poetică a lui Lucian Blaga. Este un text pe care i l-am citit lui Blaga însuși drept omagiu când a împlinit
Noi completări la biografia lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4191_a_5516]
-
ministru , profesor universitar la Iași, Vasile Conta este una dintre figurile proeminente ale culturii noastre progresiste. În 1873 ocupă postul de profesor de drept civil la Facultatea de Drept a Universității din Iași. Din 1873 frecventează ședințele Junimii , unde susține prelecțiuni populare , apreciate de mari oameni de cultură, printre care și Mihai Eminescu, pe atunci redactor al "Curierului de Iași". Bolnav de ftizie, efectuează o ultimă călătorie în Italia, înainte de a muri, la 22 aprilie 1882. Corpul său a fost transportat
VASILE CONTA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354245_a_355574]
-
În cadrul celor șase secțiuni de congres - 1) Cunoaștere, Inovare, Practică; 2) Comunicare și limbaj; 3) Repere în medicina avansată; 4) Știință, Cultură, Ecologie; 5) Limbă și cultură în context european și 6) Forum Jurnalistic: Știri, Educație, Cultură - au fost susținute prelecțiuni, conferințe tematice, dezbateri publice, lansări de carte, training-uri și cursuri cu demonstrații practice. În prima zi, sala Chopin de la Congres Hall, Palas Mall, a avut loc ceremonia de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa domnului Prof. univ. dr.
CONGRESUL ELITELOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353590_a_354919]
-
resimțit de media clasică față de versiunile online și deficitul de management media pe internet, ca și cea a redactorului șef al revistei „Convorbiri literare” și președintele filialei locale a Uniunii Scriitorilor din România, scriitorul Cassian Maria Spiridon care a susținut prelecțiunea „Comunicare și Educație”, iar scriitorul Lucian Vasiliu, redactorul șef al revistei „Dacia Literară” a prezentat câteva considerații pe marginea genericului „Dacia Literară și începuturile presei culturale românești”, recomandând celor prezenția lucrarea „Istoria presei românești” de Ion Hangiu. Dan Doboș, scriitor
CONGRESUL ELITELOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353590_a_354919]
-
stilet de Toledo, joben, balansoar, ghete, geamantan), Sadoveanu (colanul de mason, pălărie, eșarfă, mănuși) etc. Expoziția este completată cu fotografii ale caselor memoriale de dinainte de deschiderea lor ca unități muzeale, fotografii de la deschiderea fiecăreia în parte, de la evenimente culturale, expoziții, prelecțiuni, precum și însemnări ale personalităților din cărțile de onoare. Muzeul Național al Literaturii Române Iași a devenit instituție de sine stătătoare în toamna anului 1990, prin desprinderea a 10 case memoriale si muzee de Complexul Muzeal Național „Moldova”. De atunci, alte
25 de ani de la înființarea MNLR Iași, sărbătoriți printr-o expoziție amplă [Corola-blog/BlogPost/100415_a_101707]
-
aceste clișeuri stereotipe egalitare, liberschimbiste, liberale și umanitare, acest bagaj al literaților lucrativi de mâna a treia, aceste sforăitoare nimicuri sânt cultură națională sau civilizație adevărată. N-are cineva într-adevăr decât să deschiză o teză de licență, s-asculte prelecțiuni la universități - esceptăm pe cele de matematică - să citească ziare și broșuri, să citească proiecte și paraproiecte de legi din Cameră, s-asculte discuții în Adunări și se va convinge că o numeroasă, foarte numeroasă clasă de oameni nu-și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
exclusivă către una sau cealaltă din marile puteri, depărtînd-o astfel de la linia de conduită pe care o socotim singura bună, fiind inspirată numai din propriile noastre interese. [ 6 martie 1880] ERRATA Vedem în unele ziare rezumatul nostru din "Timpul" a prelecțiunei d-lui T. L. Maiorescu Despre visuri reproducîndu-se, din nenorocire, cu aceleași erori de tipar cari s-au strecurat, tot din nenorocire, și în "Timpul". După ce însuși rezumatul este destul de necomplect, apoi mai vin aceste erori pentru a altera înțelesul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în relație cu Gladstone, aflu că planul său este împreunarea tuturor naționalităților Peninsulei Balcanice într-o confederațiune, cu escluderea Austriei. Cât de schimbate sânt toate împrejurările de la învingerea liberalilor încoace o dovedește opoziția contra indicațiunilor lui Vambery (etnograf maghiar) în prelecțiunea sa ținută la 5/17 aprilie. Această opoziție i-a dat lui Vambery ocazia de a întîmpina că n-ar fi crezut niciodată că înaintea unui public englez va trebui să apere Englitera în contra unui englez. Un liberal englez apărase
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la 5/17 aprilie. Această opoziție i-a dat lui Vambery ocazia de a întîmpina că n-ar fi crezut niciodată că înaintea unui public englez va trebui să apere Englitera în contra unui englez. Un liberal englez apărase la acea prelecțiune misiunea și procedarea Rusiei în Asia centrală. Iată dar conflagrațiunea înaintea căreia ne-am putea pomeni de pe-o zi pe alta. Și tocmai în asemenea momente țara noastră e adânc nemulțumită prin procederile nedemne, jignitoare, lipsite de tact și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în relație cu Gladstone, aflu că planul său este împreunarea tuturor naționalităților Peninsulei Balcanice într-o confederațiune, cu escluderea Austriei. Cât de schimbate sânt toate împrejurările de la învingerea liberalilor încoace o dovedește opoziția contra indicațiunilor lui Vambery (etnograf maghiar) în prelecțiunea sa ținută la 5/17 aprilie. Această opoziție i-a dat lui Vambery ocazia de a întîmpina că n-ar fi crezut niciodată că înaintea unui public englez va trebui să apere Englitera în contra unui englez. Un liberal englez apărase
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la 5/17 aprilie. Această opoziție i-a dat lui Vambery ocazia de a întîmpina că n-ar fi crezut niciodată că înaintea unui public englez va trebui să apere Englitera în contra unui englez. Un liberal englez apărase la acea prelecțiune misiunea și procedarea Rusiei în Asia centrală. Iată dar conflagrațiunea înaintea căreia ne-am putea pomeni de pe-o zi pe alta. Și tocmai în asemenea momente țara noastră e adânc nemulțumită prin procederile nedemne, jignitoare, lipsite de tact și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]