3,896 matches
-
o carte imposibil de ignorat de către cei interesați de modul în care se raportează spiritualitatea ebraică la imperativele lumii contemporane. Alexandru Șafran, fost Șef rabin al României și Mare rabin al Genevei, este un erudit și un înțelept. Eseurile și prelegerile sale din această carte sînt rodul unor preocupări de mai bine de jumătate de secol. Observațiile sale, în care Tora este analizată în comparație cu gîndirea lui Platon, cu spiritualitatea creștină, cu filozofia modernă, se transformă într-o meditație asupra lumii contemporane
Lecția de toleranță by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11224_a_12549]
-
avea vocație. Ea va deveni însă a doua natură. Nu trecuseră decât puțini ani de când fusese distins cu Premiul Nobel (1929) și întronat ca succesor al corifeilor Goethe, Schiller, Nietzsche, Hölderlin. În Aula Universității din München (12.04.1934) prezentase prelegerea ŤLeiden und Grösse Richard Wagnersť (Suferințele și grandoarea lui Richard Wagner). De curând Hitler se instalase la cârma Reichului și dezlănțuise și în cultură represiunea. Rădăcinile lui T.M. erau înfipte în tradiția binelui și frumosului, el respingea organic cultul rasei
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
spiritului", traducere de Constantin Floru, Editura Humanitas, București, 1996, p. 270; G.W.F. Hegel, Enciclopedia științelor filozofice, partea I, "Logică", traducere de D.D. Roșca, Virgil Bogdan, Constantin Floru și Radu Stoichiță, Editura Humanitas, 1995, București, p. 107. 25 Idem, Prelegeri de istorie a filozofiei, vol. ÎI, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1964, pp. 595-596. 26 Idem, Filozofia spiritului, op. cît., p. 270. 27 Idem, Știința Logicii, op. cît., p. 538. 28 Idem, Enciclopedia științelor filozofice
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
61. 69 Ibidem, pp. 832-837; 842. 70 Idem, Principiile filosofiei dreptului, op. cît., p. 52. 71 Martin Heidegger, Repere pe drumul gândirii, traducere de Thomas Kleininger și Gabriel Liiceanu, Editura Politică, București, 1988, p. 377. 72 G.W.F. Hegel, Prelegeri de filozofie a istoriei, traducere de Petru Drăghici și Radu Stoichiță, Editura Paralelă 45, Pitești, 2006, p. 32. Vezi și Peter Singer, Hegel, traducere de Cătălin Avramescu, Editura Humanitas, București, 1996, pp. 25-46. 73 Idem, Studii filozofice, op. cît., p.
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
F., Enciclopedia științelor filozofice, partea I, "Logică", traducere de D.D. Roșca, Virgil Bogdan, Constantin Floru și Radu Stoichiță, Editura Humanitas, București, 1995. HEGEL, G. W. F., Fenomenologia Spiritului, traducere de Virgil Bogdan, Editura IRI, București, 2000. HEGEL, G. W. F., Prelegeri de filozofie a istoriei, traducere de Petru Drăghici și Radu Stoichiță, Editura Paralelă 45, Pitești, 2006. HEGEL, G. W. F., Prelegeri de istorie a filozofiei, vol. ÎI, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1964. HEGEL, G.
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
1995. HEGEL, G. W. F., Fenomenologia Spiritului, traducere de Virgil Bogdan, Editura IRI, București, 2000. HEGEL, G. W. F., Prelegeri de filozofie a istoriei, traducere de Petru Drăghici și Radu Stoichiță, Editura Paralelă 45, Pitești, 2006. HEGEL, G. W. F., Prelegeri de istorie a filozofiei, vol. ÎI, traducere de D. D. Roșca, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1964. HEGEL, G. W. F., Principiile filozofiei dreptului sau elemente de drept natural și de știință a statului, traducere de Virgil Bogdan și Constantin
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
fanariota”. El este amintit prima oară, fragmentar, în secolul XIX de Gheorghe Lazăr, fondatorul Școlii de la Sfântu Sava ce funcționa în paradigmă ideologică a Școlilor Centrale. În limba română, dezbaterea despre înțelegerea realității este reluată de filosoful Nae Ionescu în prelegerile anului 1926. Criză acută a găsirii soluțiilor la problemele prin care trece acum România se datoreaza insuficientei reprezentărilor ontologice despre realitate, și vorbim aici despre ontologiile construite în limba română. Ceea ce complică enorm aspectele de gândire și de acțiune în
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
de a face precizări cu privire la dinamică, pauze, accente și atitudini discursive, fixarea acelor lucruri pentru care nu există semne în limbajul scris. Performanța vocală este în felul ei tot o interpretare. Cel mai potrivit exemplu îl reprezintă Ernst Jandl și prelegerile sale prin care reușea să atragă un public larg. În orice caz, afirmația că autorii sunt și recitatorii cei mai adecvați ai propriilor texte nu se adeverește în totalitate, după cum arată citirea operei lirice a lui Gottfried Benn. Vocea autorului
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
raportul de dependență față de un recitator? Oare nu instituie autorii în felul acesta o nouă autoritate în ceea ce privește situația unei lecturi oarecum impuse? Un argument contrar este faptul că asemenea obiecții s-ar putea aduce fiecărui spectacol teatral, fiecărei predici sau prelegeri. "Ça n'empęche pas d'exister!" am putea să strigăm împreună cu Sigismund Freud și profesorul său Charcot. Oare nu rămânem opaci în felul acesta tocmai față de ceea ce reprezintă "vitalitatea textelor", față de înlesnirea unor condiții diferite ale emiterii și receptării și
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
după Christos), romancierul, biograful, eseistul și poetul englez Peter Ackroyd nu și-a putut imagina o renaștere mai bună decât o "eră a iluminării" (2300 d.Chr.- 3400 d.Chr) și un "prezent" (pe la 3700 d. Chr.) aflate sub semnul prelegerilor și remarcilor lui Platon. Excepționala postfață a Mihaelei Anghelescu Irimia indică temele preferate ale Documentelor lui Platon: Londra (anglicizare a Republicii, dar și recitire a Utopiei lui Morus și a Cetății lui Dumnezeu augustiniene) și timpul. Dialogurile acestui Platon al
Omul grec by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15483_a_16808]
-
cu seamă se insistă asupra modului paradoxal în care fascinația estetică a național-socialismului a condus la degenerescență etică. Cea de-a doua - Unificarea: sfîrșitul culturii germane - plasează această problematică în contextul mai larg al tentativelor de unificare a Europei actuale. Prelegerile, din care au fost extrase și fragmentele de mai jos, vor sta se pare la baza unei viitoare cărți. Cultural și politic În 1941, ambasadorul Ungariei la Washington a întreprins o vizită diplomatică la departamentul de stat, întrucît Germania nazistă
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
la prima vedere, n-aș vrea să urmez sfatul perfid al unui coleg american care mă îndemna să-mi încep expunerea cu o povestire aparent irelevantă pentru subiectul ales, ca să verific dacă publicul este atent pînă la sfîrșit. (...) Să ții prelegeri pe teme umaniste, este o sarcină pe cît de onorabilă, pe atît de dificilă. În ceea ce mă privește, nu am pretenția "să contribui la viața morală și intelectuală a umanității", după cum spera Obert Clark Tanner cînd a inaugurat aceste cursuri
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
literare, pe măsură ce eficiența lor practică scade. Calitatea paradisiacă sau utopică a literaturii, forța ei centripetă, ar fi detectabilă în chiar această aspirație a discursului spre statutul ficțiunii. Aceleiași probleme, Jürgen Habermas îi consacră, la rîndul său, una dintre cele douăsprezece prelegeri reunite în volumul Discursul filosofic al modernității (All, 2000), iar Paul de Man, în Blindness and Insight (Oxford University Press, 1971), tratează texte critice din Lukács, Barthes, Blanchot și Jakobson, după aceeași metodă și cu aceeași finețe care se întîlneau
Umberto Eco și literatura by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14449_a_15774]
-
tot ceea ce a scris Eco pînă acum ar putea fi foarte bine citit ca un continuum textual, o "pădure narativă" cu cîteva stabile puncte de reper... Despre funcțiile literaturii Volumul de față reunește optsprezece eseuri (cele mai multe dintre ele scrieri ocazionale, prelegeri susținute la diverse, simpozioane, colocvii ș.a.m.d.), grupate, în linii mari, după aceeași formulă ca și cele șase "plimbări" prin pădurea narativă. Primul text este consacrat funcțiilor literaturii ("Su alcune funzioni della letteratura") și insistă mai cu seamă asupra
Umberto Eco și literatura by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14449_a_15774]
-
ales pentru cei dornici să se rupă cu totul de lumea din jur. Semnalele înafară ale acestui topos al creației nu lipsesc: Academia dispune de o editură proprie, de un program editorial, de un program lunar de lecturi literare, Concerte, prelegeri, spectacole de teatru. Un așa-numit consiliu de administrație alcătuit din reprezentanți ai vieții culturale și artistice internaționale și de reprezentanți ai instituțiilor și vieții publice veghează asupra bunei activități a Academiei care, an de an, dispune de un alt
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
a lui Cornel Ungureanu, unde Franyó e așezat în cel de-al patrulea cerc) la momentul 1956, anticipare a lui decembrie 1989, și de la sculptorul Péter Jecza la pensionarul Szabó Ferdinánd. * * * Volumul editat de Monica Spiridon la Editura Ararat cuprinde prelegerile susținute de participanții la cea de-a doua Conferință Internațională a Comitetului pentru Europa de Est și Sud-Est a Asociației Internaționale de Literatură Comparată avînd chiar acest subiect - Europe multiple - identități multiple, modernități multiple, conferință care s-a ținut la București, în
Despre identități by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14515_a_15840]
-
națiunilor europene în Africa colonizată, sincronism, literatură și filme care pun în discuție problema identității personale și colective. Așa cum se întîmplă de multe ori însă, marile promisiuni nu se transformă neapărat în oferte de lectură tentante, iar subtitlurile interesante ale prelegerilor din (Multiple) Europe... stau cîteodată locuri comune ale istoriei culturii, cum ar fi cele privitoare la multiculturalism, pulverizarea centrului și culturile minore, ori despre identitate în calitate de construct și nu dat natural, cărora li se adaugă eseuri cu utilitate mai curînd
Despre identități by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14515_a_15840]
-
că festivalul a evoluat foarte mult o dată cu această ediție. S-a putut remarca, ca semn clar de bunăstare și confort, diversitatea subiectelor și a manierelor de abordare, precum și cea a evenimentelor corelate (expoziția de fotografii și muzica / dansurile din Balcani, prelegerea lui Robert Kaplan, etc.) ori cea a spectatorilor. Rămân, desigur, în discuție, criteriile de apreciere a filmelor de către juriile festivalului - dar și cele ale organizatorilor, atunci când alcătuiesc aceste jurii. în genere, se poate observa intenția de a echilibra competențele antropologice
Orele astrale ale Sibiului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14554_a_15879]
-
stufoase și a protuberanțelor arcadelor". Șirul de profesori, la Facultatea de Litere: "Catedra de marxism îl avea ca șef pe faimosul Leonte Răutu. Printre conferențiari, activiști de notorietate și de tristă memorie ca Sorin Toma, Silviu Brucan, Paul Niculescu-Mizil". Acolo, prelegerile erau de un stalinism feroce, I. Vitner îl înlocuise pe G. Călinescu, iar pe lângă profesori bine pregătiți, Paul Cornea și Ov. S. Crohmălniceanu, se găsea un "inocent" ca Mitu Grosu, "un bătrân ramolit ca Mihail Cruceanu, un timid fără vocație
Act de confesiune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14064_a_15389]
-
la restaurant și în cele mai neașteptate locuri. Magazinele erau goale, legislația era plină de interdicții dar cu bani și relații (eventual, sexuale) se putea obține aproape orice. În cultură se practica o anumită corectitudine politică (realismul socialist). Mediocritățile țineau prelegeri la televiziune, se bucurau de notorietate și respect în societate, precum profesorul doctor Sami Avădanei, ironizat de autor: "Figura lui era unanim cunoscută (și respectată) datorită prezenței sale insistente la emisiunile culturale ale televiziunii, ori de cîte ori se dezbăteau
Femeile anilor '60 by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14135_a_15460]
-
este suficient, e nevoie și de abilitatea de a capta atenția. Oferta de lectură este tot mai mare și metodele de citire rapidă, de folosire a rezumatelor cresc în importanță. Un splendid articol al lui Alexandru Călinescu ("Lectura astăzi", în "Prelegeri academice", vol. 1, nr. 1, Editura Apollonia, Iași, 2002, 57-62) este revelator în această privință.
Poate fi monitorizată cultura? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14217_a_15542]
-
tari sunt un tip de "semnificare diadică", pe care Umberto Eco o descrie ca pe un mecanism primitiv de recunoaștere, de felul celor care reglează schimburile de informație la nivelul celulelor. Celulele, explica semioticianul italian la un congres de imunologie (prelegerea e publicată în Limitele interpretării), "se recunosc" între ele printr-un mecanism stimul-răspuns, nemediat de nimic de felul conștiinței, unde să apară posibilitatea unor răspunsuri alternative sau a refuzului de a răspunde. Fiind un reflex, ca și interacțiunea nucleotidelor, șopârla
Despre interpretare by Sorina Sorescu () [Corola-journal/Journalistic/15133_a_16458]
-
de numeroasele înregistrări pirat ale cursurilor sale, mai ales ale celor începute în 1971 la Collège de France (întreaga arhivă sonoră este astăzi păstrată la IMEC). Cred însă că Foucault era încântat de această arhivă pirat și de ideea că prelegerile sale puteau ieși din amfiteatrul Colegiului, coborî strada Saint-Jacques și câteodată chiar părăsi Franța, căci mulți dintre auditorii săi erau studenți sau cercetători străini. Există o impresionantă arhivă sonoră a intervențiilor publice foucaldiene; prin urmare, trebuie realizată o audiografie a
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
-li-se acestora să umble cîte o oră la aer în curtea interioară, în mijlocul căreia se afla o latrină puturoasă, denumită în derîdere „monumentul”. În timpul acestor „plimbări” l-a cunoscut pe Ion Petrovici, care le ținea colegilor săi de suferință prelegeri de ținută academică: „La dânsul slăbirea era și mai accentuată, datorită staturii sale, și aceasta îi dădea înfățișarea unui schimnic. Nu-și pierduse nici farmecul vorbirii, nici claritatea gândirii și nici încrederea în izbăvirea suferințelor noastre. Expunerile erau urmărite cu
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]
-
Academie a peripateticilor, când Prof. Ion Petrovici a trecut în revistă aproape toate școlile, sistemele, curentele și problemele fundamentale ale filosofiei [...] Oricine își poate închipui ce ridicoli, chiar caraghioși, puteam părea, plimbându-ne în zdrențele noastre în jurul «monumentului», în timp ce ascultam prelegerile profesorului Ion Petrovici. Dar noi făceam total abstracție de priveliștea dezgustătoare, absorbiți de cuvântul curgător, elegant și elevat al Profesorului.” Încoronare cu scandal Au vuit ziarele centrale scandalizate că un bulibașă local, Ilie Stănescu, s-a încoronat la mănăstirea Curtea de Argeș
Revista Revistelor by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13560_a_14885]