15 matches
-
alergatul de la una la alta.Noroc că a apucat de le-a moșit pe amândouă, că pe drumul de întoarcere a făcut un infarct speriindu-se de doi vârcolaci care semănau leit cu cei doi morți pe care i-a premenit în urmă cu câteva ore. A doua zi, oamenii din Țara Vârcolacilor au găsit-o în șanț moartă. -Asta a căzut din cer, săraca! Își spuneau vârcolacii... Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Vârcolacii / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
VÂRCOLACII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 by http://confluente.ro/Varcolacii_al_florin_tene_1330262111.html [Corola-blog/BlogPost/346846_a_348175]
-
alergatul de la una la alta.Noroc că a apucat de le-a moșit pe amândouă, că pe drumul de întoarcere a făcut un infarct speriindu-se de doi vârcolaci care semănau leit cu cei doi morți pe care i-a premenit în urmă cu câteva ore. A doua zi, oamenii din Țara Vârcolacilor au găsit-o în șanț moartă. -Asta a căzut din cer, săraca! Își spuneau vârcolacii... Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Vârcolacii, povestire de Al.Florin Țene / Al Florin
VÂRCOLACII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 by http://confluente.ro/Varcolacii_povestire_de_alf_al_florin_tene_1361604569.html [Corola-blog/BlogPost/352052_a_353381]
-
alergatul de la una la alta.Noroc că a apucat de le-a moșit pe amândouă, că pe drumul de întoarcere a făcut un infarct speriindu-se de doi vârcolaci care semănau leit cu cei doi morți pe care i-a premenit în urmă cu câteva ore. A doua zi, oamenii din Țara Vârcolacilor au găsit-o în șanț moartă. -Asta a căzut din cer, săraca! Își spuneau vârcolacii... Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Vârcolacii, povestire de Al.Florin Țene / Al Florin
VÂRCOLACII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 by http://confluente.ro/Varcolacii_povestire_de_alf_al_florin_tene_1361604914.html [Corola-blog/BlogPost/352051_a_353380]
-
în ziua de 24 februarie împreună, pentru ca fiecare fată să se întâlnească cu un băiat, și viceversa, iar în acest timp să schimbe vorbe de dragoste, să glumească, să fie veseli. În acest scop, dacă era vreme frumoasă, fetele se „premeneau” și porneau „după ghiocei la luncă sau după lemne în pădure”, fiind urmate de băieții grupați în „cete”; dacă vremea era urâtă „fetele se strâng prin case, pe la prietine și rude, unde vin și băieții de primprejur”. Era deci important
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 by http://confluente.ro/Totul_despre_dragobete_in_an_marian_malciu_1392921724.html [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
alergatul de la una la alta.Noroc că a apucat de le-a moșit pe amândouă, ca pe drumul de întoarcere a făcut un infarct speriindu-se de doi vârcolaci care semănau leit cu cei doi morți pe care i-a premenit în urmă cu câteva ore. A doua zi, oamenii din Țară Vârcolacilor au găsit-o în șanț moartă. -Asta a căzut din cer, săracă! Își spuneau vârcolacii... ULTIMUL TELEFON M-am trezit în noaptea aceea de pomina că l-am
POVESTIRI PENTRU COPII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 591 din 13 august 2012 by http://confluente.ro/Povestiri_pentru_copii_al_florin_tene_1344922780.html [Corola-blog/BlogPost/340871_a_342200]
-
care cântau lăutarii, iar mulțimea de tineri juca hora. Acolo, sub bătrânii duzi, începeau să cânte lăutarii și flăcăii să chiuie. Semn că hora începea...Auzeai câte-o vecină: -Leano, ești gata, ghea? A-nceput hora! -Stai, fă, să mă premenesc! Cântecul lăutarilor nu se auzea până la marginea satului, dar valul de bucurie sonoră se transmitea din suflet în suflet și toți știau că a-nceput hora. Toată suflarea satului se cuprindea de acel tainic fior. Atunci intrau cu toții-n febra
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1409844554.html [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
cu Păcală...” Nu știu ,fata, cum or putea să stea degeaba toată ziua...Le vezi stând la poarta pe scaun, leganandu-si picioarele, parcă n-ar avea nimic de făcut în obor și prin casă...Doamne, femei tinere...Decât se premenesc și căra toată ziua de la magazine, cu sacosele pline...Eu, daca nu frământ pâinea cu mâinile mele, chiar dacă sunt bătrână...nu mă simt bine...și dacă nu iau oul din cuibul meu, de la găină mea...Și dacă alții muncesc și
CAND PAZNICII SUNT LUPII ( INJUSTITII IN JUSTITIE) PARTEA I-LINISTEA DINAINTEA FURTUNII-CAP.I:LA TARA(FRAGMENT) de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1200 din 14 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Sofia_raduinea_1397461969.html [Corola-blog/BlogPost/353701_a_355030]
-
în ziua de 24 februarie împreună, pentru ca fiecare fată să se întâlnească cu un băiat, și viceversa, iar în acest timp să schimbe vorbe de dragoste, să glumească, să fie veseli. În acest scop, dacă era vreme frumoasă, fetele se „premeneau” și porneau „după ghiocei la luncă sau după lemne în pădure”, fiind urmate de băieții grupați în „cete”; dacă vremea era urâtă „fetele se strâng prin case, pe la prietine și rude, unde vin și băieții de primprejur”. Era deci important
TOTUL DESPRE DRAGOBETE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Totul_despre_dragobete_marian_malciu_1329992509.html [Corola-blog/BlogPost/357959_a_359288]
-
presa locală din Constanța și Tulcea. Astfel, la 29 iunie 1897, săptămânalul Constanța publica un articol dedicat acestui subiect sub titlul "Nestabilitatea prefecților"2005. În cuprinsul acestui articol se făcea constatarea că "de la 1879, de când stăpânim această provincie, s-au premenit la administrația județului Constanța 15 prefecți titulari și câțiva ad-interim"2006, astfel că, în medie, revenea "câte un an de activitate pentru fiecare prefect"2007. Jurnaliștii constănțeni arătau că "am protestat de atâtea ori, și sub guvernul trecut, conservator, și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și capacitatea de dezvoltare, populația rurală avea calitatea de a fi sursa cea mai sănătoasă, cu cel mai mare potențial de reîmprospătare a acestei elite. Toți adepții eugeniei păreau să fie de acord că satul era „marele rezervor de unde se premenesc și se alimentează energiile constructive ale Țării...”31. Țăranii reprezentau o resursă umană neexploatată, un repozitoriu de tradiție și cheia purității etnice a națiunii române. Eugeniștii se foloseau de unele date fundamentale despre trecutul populației românești din Transilvania pentru a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
noastră spirituală în jurul formei materiale"; "dublă aureolă de cercuri îngemănate în jurul capului oval" etc.). De comparat, la distanță, cu domiciliile "aderente" ale cunoscuților lui Lică (Concert din muzică de Bach): "...Era procesul nou de locațiune, ce azvîrlea epave, disloca blocuri, premenea nisipul mărunt al chiriașilor, pornea melcii cu scoica lor în spinare." "PALAT DE NUNTĂ ȘI CAVOU..." Victimele "procesului de locațiune"prin care averile și casele trec altor proprietari apar ele însele în stadii anterioare, similare, ale imposturii și posesiunii vinovate
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
că duduia Mari locuiește prea departe, ceea ce era numai un pretext, Lică fiind un mare hoinar. Trase concluzia totuși justă că se făcuse mare schimbare în domiciliul tuturor cunoscuților lui. Era procesul nou de locațiune, ce azvîrlea epave, disloca blocuri, premenea nisipul mărunt al chiriașilor, pornea melcii cu scoica lor în spinare, în aparență la voia unor valuri capricioase, în realitate după legile noi ale aluviunilor. În felul acesta, toți intimii lui Lică, mahalagii din trupul orașului, fusese izgoniți spre periferie
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
familiei imperiale la Pervi pe când basarabeanul asistă la tragicul sfârșit al unui frate al său student, împreună cu amanta lui, o femeie din nobilime, care, în exaltarea revoluției, urmase pe băiatul sărac, ca să-și refacă viața (o Noră rusoaică) și ca să premenească lumea... Un povestitor elegant, cu ochelari de aur, sceptic și zâmbitor... În Prusia Orientală când au năvălit Cazacii, o fată cu mama ei cearcă să stăvilească vandalismele. Dau dovadă de civilizație și demnitate Puhoiul trece peste ele inconștient și sălbatic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
că duduia Mari locuiește prea departe -■ ceea ce era numai un pretext, Lică fiind un mare hoinar. Trase concluzia, totuși justă, că se făcuse mare schimbare în domiciliul tuturor cunoscuților lui. Era procesul nou de locațiune ce azvârlea epave, dizloca blocuri, premenea nisipul mărunt al chiriașilor, pornea melcii cu scoica lor în spinare, în aparență la voia unor valuri capricioase, în realitate după legi noi ale aluviunilor. în felul acesta toți intimii lui Lică, mahalagii din trupul orașului, fusese izgoniți spre periferie
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
ceas în ceas, gălbenușurile pe care le înghițea lacom, pătîndu-și 184 185 cămașa fiindcă mâna îi tremura. Ceea ce-i plăcea mult era nădușeala. Ascundea momentul transpirației înadins ca să rămână în izul ei; numai când începea tremurul cerea speriat să fie premenit, dar nu lăsa să-i ia cămașa de tot. O mai ținea pe pat așa udă, probabil aberații ale febricitații, deoarece și gargara, limonada le ținea în gură mult, ceea ce-i umfla obrajii și-1 făcea hidos; le ținea acolo
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]