258 matches
-
comunale rurale”, în locul agențiilor poștale comunale, a căror activitate aproape încetase. Conducătorii acestor unități erau numiți din rândul funcționarilor administrativi, care îndeplineau la vremea respectivă funcția de casier comunal. Aceste oficii funcționau pe lângă primării, iar pentru distribuirea trimiterilor erau folosiți premilitari și jandarmi. În județul Baia, au fost numiți conducători ai oficiilor poștale comunale rurale, 31 de casieri comunali, 5 secretari casieri, 2 secretari comunali și temporar 2 ajutori de primar(la Râșca și Sirețel) până la numirea titularilor. Oficiile au fost
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
însuși marșuri și respinge ideea unui recrut că adunarea ar fi și o operație matematică: - Adunarea se cîntă, boule! Sergenții și locotenenții lui Bacalbașa fredonează marșuri care glorifică frumusețea vieții ostășești. Locotenent de rezervă, învățătorul Toderici își mînă trupa de "premilitari" la instrucție pe un marș cu versuri optimiste în metru popular: Vesel timpul primăverii, vesel sînt și eu... În schimb, legionarii din Bietul Ioanide mărșăluiesc pe cîntece cu text absurd înainte de a fi sinistru: Strigăm în ciuda sorții:/ "Să ne trăiască
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]
-
o venit inima la loc? Bine, măi Petrache vorbă lungă. Bine. Și acum hai să mergem acasă, că astăzi am ispășit toate păcatele familiei. În special cu cel de la județ. Cică la vară trebuie să ne vină un instructor de „premilitară”, iar noi să asigurăm prezența celor înscriși pentru instrucție, precum și masă și casă instructorului. Parcă noi n-am avea ofițeri rezerviști în rândul învățătorilor. Îți place, nu? Atunci, în șir indian, după mineee, marș! a comandat Petrache, ieșind pe ușa
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Valeriu Ruba avea nouăsprezece ani și, alături de alți băieți de vîrsta lui ori de ani apropiați, participa la exercițiile de premilitărie impuse de administrația maghiară. După Paști, să fi fost pe la sfîrșitul lui apri lie În acel an, 1944, toți premilitarii au primit o con vocare la primăria centrului de comună dintr-un sat vecin. Tinerii erau convinși că vor fi Înrolați și trimiși pe frontul de est. S-au sfătuit Îndelung Între ei, Încheind că nici nu-și doreau altceva
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
din pricina felului În care Își Închipuiau desfășurarea războiului. Se gîndeau că armatele aliate ale Germaniei luptau frumos rînduite pe cîmpie, unele lîngă altele, cu dușmanul aliniat În fața lor. Plănuiau, așadar, să dezerteze și să treacă la români. Zis și făcut. Premilitarii s-au prezentat cu Încredere Înaintea autorităților, siguri că vor primi ordinul de Înrolare și de plecare În foc. Numai că Horthy hotărîse altfel: cetățenii premilitari de etnie română din acea zonă a Regatului Ungar vor fi mobilizați la muncă
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
În fața lor. Plănuiau, așadar, să dezerteze și să treacă la români. Zis și făcut. Premilitarii s-au prezentat cu Încredere Înaintea autorităților, siguri că vor primi ordinul de Înrolare și de plecare În foc. Numai că Horthy hotărîse altfel: cetățenii premilitari de etnie română din acea zonă a Regatului Ungar vor fi mobilizați la muncă, pe frontiera de est, În munții Maramureșului, la construit cazemate În fața iminentei primejdii bolșevice. Urechilor tinerilor le-a fost dat să audă cuvinte de necrezut din partea
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
ca bătrînii să-i poată potoli, iar unii chiar se uitau cu drag la ei. Dezmeticirea a venit Însă și ea foarte curînd. Nu mai văzuse satul pînă atunci atîtea pene de cocoș la pălărie ca a doua zi. Toți premilitarii au fost adunați la Casa Națională, după cum era cunoscută clădirea În care se organizau de obicei cele mai Însemnate evenimente. Pe Valeriu Ruba l-au luat primul ca fiind capul valahilor răzvrătiți, Întrucît el, și nu altul, dăduse tonul la
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
restul festivităților au fost anulate. Restaurația a fost sărbătorită și la Timișoara, după cum relata „Înfrățirea“ din 15 iunie, la „stadionul de lângă Școala politehnică”. Dimineață, la ora 8, aici se adunaseră elevii și elevele școlilor primare și secundare, cercetașii, străjerii și premilitarii „în vederea depunerii noului jurământ cercetășesc“. Erau prezenți: generalul Bunescu, comandantul Diviziei I Infanterie, prefectul Dimitrie Nistor, T. Catalin, prim ajutor de primar, Sabin Evuțian, inspector școlar șef. Serviciul religios a fost oficiat de dr. Patrichie Țiucra, protopop; a participat corul
Agenda2005-37-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284186_a_285515]
-
prim ajutor de primar, Sabin Evuțian, inspector școlar șef. Serviciul religios a fost oficiat de dr. Patrichie Țiucra, protopop; a participat corul catedralei. Au urmat „exerciții de gimnastică în ansamblu, pe școli și centurii, evidențiindu-se cele 2 plutoane ale premilitarilor, cari au executat mișcări cu arma“. La ora 12, a început defilarea pe Bulevardul Ferdinand, cu muzica regimentelor 11 jandarmi, 5 vânători și „uzinelor tramvaelor“; au participat aproape 10 000 de copii - „ucenici, ucenice industriali, grădinile de copii, școlile primare
Agenda2005-37-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284186_a_285515]
-
arma“. La ora 12, a început defilarea pe Bulevardul Ferdinand, cu muzica regimentelor 11 jandarmi, 5 vânători și „uzinelor tramvaelor“; au participat aproape 10 000 de copii - „ucenici, ucenice industriali, grădinile de copii, școlile primare, școlile secundare, cercetașii și străjerii, premilitarii și apoi toate societățile sportive din localitate“. Studenții de la Politehnică au prezentat un „planoar“, construit în atelierele școlii, și avioneta de exerciții. După-amiază s-a desfășurat „mare serbare dată de școlile secundare la Arena Banatul“, iar mai apoi: „Seara pe
Agenda2005-37-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284186_a_285515]
-
fi dat utilizării. S’a programat o inaugurare fastuoasă, pusă sub patronajul d-lor: General Bunescu, comandantul diviziei, Ing. C. Teodorescu, rectorul Școalei Politechnice, dr. Nistor, prefectul județului și Prof. A. Coman, primarul Municipiului. Se vor sfinți terenul, planorul, drapelul premilitarilor de la Școala Politechnică. Va urma defilarea societăților sportive participante și a premilitarilor. Va urma desfășurarea programului sportiv care cuprinde exibiții de Basket-Ball, Woley-Ball, un meci în competiția sistem «fulger» la care și-au dat adeziunea echipele Electrica, Banatul, Rapid, Politechnica
Agenda2005-39-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284243_a_285572]
-
d-lor: General Bunescu, comandantul diviziei, Ing. C. Teodorescu, rectorul Școalei Politechnice, dr. Nistor, prefectul județului și Prof. A. Coman, primarul Municipiului. Se vor sfinți terenul, planorul, drapelul premilitarilor de la Școala Politechnică. Va urma defilarea societăților sportive participante și a premilitarilor. Va urma desfășurarea programului sportiv care cuprinde exibiții de Basket-Ball, Woley-Ball, un meci în competiția sistem «fulger» la care și-au dat adeziunea echipele Electrica, Banatul, Rapid, Politechnica, Freidorf, CFR și Fratelia. Se vor ține și eliminatoriile concursului de tennis
Agenda2005-39-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284243_a_285572]
-
posibilități minime. S-au continuat activitățile anterioare în cadrul cooperativei școlare „Economia”, „colțurilor eroilor” întrun chip cu totul deosebit și demn de jertfa eroilor. Poate folosi ca model.41 O obligație în plusă pentru învățători era pregătirea militară a tineretului sătescă - premilitarii - despre care, în treacăt fie zis, n-a avut niciun fel de urmare în ducerea războiului. Nu s-a spusă îndeajuns: armata română a intrat nepregătită în război, și în primul și în al doilea, dar vina n-o au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în treacăt fie zis, n-a avut niciun fel de urmare în ducerea războiului. Nu s-a spusă îndeajuns: armata română a intrat nepregătită în război, și în primul și în al doilea, dar vina n-o au învățătorii! Activitatea premilitarilor, elevilor, cadrelor didactice s-a concretizat în amenajarea unui parcă „Dumbrava eroilor”, lâng drumul principal din care, pe o alee, se mergea la școală. Până prin 1955, s-a menținut o troiță pe care erau trecuți cei căzuți în cele două
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a VII-a) chiar citire expresivă. Explică cuprinsul și expresiunile neînțelese, foarte bine. La celelalte obiecte, elevii din toate clasele cunoscă materia și dau răspunsuri precise. Din cele constatate se vede că dl învățător Ilie Pintilescu, care activează și la premilitari este un învățător conștiincios. Se notează cu „Foarte bine”. Subrevizor școlar (ss) I. Antohi Proces-verbal „Astăzi 14 Februarie 1940, am inspectat școala primară mixtă din satul Lunca, comuna Filipeni, județul Bacău. Dl director aș școlii, învățătorul Dumitru Arbureanu se află
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cercuri de gospodine - se învățau rețete culinare, dar și meșteșugul și arta de a „picta” pe îmbrăcăminte și pe lenjerie modele diversificate, cu acul, inclusiv elemente de broderie. Pentru băieți se organizau ateliere pentru învățarea meseriilor, apoi erau instruiți la premilitari, nu numai cu mânuirea armelor. Tinerii și tinerele din sat erau atrași pe scena Căminului Cultural, care, multă vreme în comuna Filipeni nu a avut local propriu; activitățile cultural artistice se desfășurau în școală. În Lunca, sediul comunei Filipeni, școala
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Carol al II-lea, regele care a vrut să-și subordoneze mișcarea legionară, a creat organizația copiilor și adolescenților „Străjerii” și a reactivat, subordonând-o, mișcarea „Arcașii”-lor. De asemenea, a fost inițiată pregătirea fizică a tineretului sătesc, în cadrul mișcării premilitarilor, fiind pregătiți de învățători, sau alți „gradați” din sate. Marea masă a poporului a făcut, atunci ca și acum, sport prin muncă: marșuri lungi cu unelte de muncă în spate, cu ulciorul de apă și cu „mâncarea” până la „bucată”, la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
26 în anul școlar următor. 27 și 29 în anii 1950/51 și 1951/52. În anul 1943 este menționat învățător provizoriu la Rucăr și conducând cl. I-a Ion Vorovenci, sublocotenent în rezervă, responsabil al Comisiei locale de pregătire premilitară, care luase deja parte la războiul de reîntregire, fusese rănit de două ori și decorat cu Coroana și Steaua României, un om care este "un pilduitor exemplu și stăruință în educarea și instruirea tineretului". În acest răstimp sunt concentrați învățătorii
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364476_a_365805]
-
o anumită ordine. Nimic nu este întâmplător.În centrul comunei se află casa lui Aristide, Banca Populară, Casa parohului Petrică Provinceanu, o fântână de piatră, Școala Primară, prima biserică, Primăria comunei, casa notarului, casa ginerelui, învățătorul comandant al subcentrului cu premilitara, Toderici, casa celui de-al doilea paroh al comunei, magazinul comercial și casa lui Petre Ianculov, vechi negustor al comunei. Lumea și satul precum și poziția caselor în sat constituie o problemă a reprezentării spațiale cu profunde semnificații în viața oamenilor
SATUL MOROMETILOR de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360826_a_362155]
-
18 septembrie la ora opt și jumătate, P.S.Episcop Nicolae însoțit de Dr. N.Mocanu și Prof.D.Belu sosesc în Beiuș. Strada din fața casei protopopești, tixită de lume, corpul ofițeresc în frunte cu domnul Colonel Strat, corpul didactic, străjeri și premilitari, elevi și eleve, autoritățile comunale și o imensă mulțime din satele apropiate veniseră să-și întâmpine Arhipăstorul. Automobilul oprește. Corul Școlii Normale de fete intonează: ,,Pre Stăpânul...'' O clipă de liniște. În ton solemn, domnul Șuta Ion primarul Beiușului, adresează
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
Privind de-a lungul acestei albii fără râu, orientată nord-sud, cine avea ceva cunoștințe geografice fugea repede cu mintea la celebrele canioane americane, păstrând proporția, desigur. Era aici, de fapt, șanțul antitanc, săpat (după informațiile domnului Hâra), neverosimil, de mâinile premilitarilor, cică ajutați și de un megautilaj de factură germană. Dr. V. Șoimaru m-a supus calvarului de a coborî pe fundul șanțului ca să mă folosească drept reper comparativ pentru contrastul dintre statura mea liliputană și anvergura acestui artificiu tactic, specific
SUNT ŞI EU ÎN CETATE (VIII) – PEREGRINI PE URMELE CELOR CARE AU RĂSPUNS LA COMANDA “OSTAŞI, VĂ ORDON [Corola-blog/BlogPost/367470_a_368799]
-
a mai avut răbdare”, în „Manuscriptum” și în „Caiete Critice”. Marian Ciobanu a trait printre eroii românului „Moromeții”, a petrecut atâtea emoții printre ei, s-a întâlnit cu Aristide Rădulescu, primarul, cu Florea Gheorghe, fostul director de școală și șeful premilitarei, cu Zdroncăn și Preda Oprescu, fostul secretat al primăriei, cu alde Gae, cu Ilinca,Tita și Alboaica, surorile scriitorului, cu Zoița Preda, mama lui Marin Preda etc. și din acest periplu emotiv care a durat aproape o viață au ieșit
MARIN PREDA ŞI AI SĂI DE MARIAN CIOBANU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350587_a_351916]
-
la 12,30 - Inceperea programului, Apelul și raportul, Inspecția curățeniei, Rugăciunea, Calendarul Patriotic, Marșul la câmpul de instrucție, Educația fizică, Programul de gimnastică nr.2, Repaus, Instruire tehnică, Formația de instrucție și de adunare pentru explicații, Poziția soldatului, Educațiune religioasă - premilitarii ascultă conferința rostită de pr. Ilie Băcioiu la Radio și Ora ostașului, Repaus și Marșul la școală, Onoruri și semne exterioare de respect, Încheierea programului, Fapte premilitare, Raportul subcentrului și Imnul Regal. După amiază, programul era în conținut aidoma, dar
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355452_a_356781]
-
tehnică, Formația de instrucție și de adunare pentru explicații, Poziția soldatului, Educațiune religioasă - premilitarii ascultă conferința rostită de pr. Ilie Băcioiu la Radio și Ora ostașului, Repaus și Marșul la școală, Onoruri și semne exterioare de respect, Încheierea programului, Fapte premilitare, Raportul subcentrului și Imnul Regal. După amiază, programul era în conținut aidoma, dar mai restrâns ca timp de desfășurare : între orele 13,30 și 14, 45. În pofida unei atmosfere totuși cazone, corpul diidactic și elevii își găseau tim de activitățile
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355452_a_356781]
-
exemplu, "Serbarea sădirii arborilor"de la școlile de băeți și fete era precedată de ceremonialul străjeresc și de slujbă religioasă specific instituțiilor timpului sau celor tradiționale, iar la ea participa întreaga suflare a școlii dar și a satului (elevi, dascăli, străjeri, premilitari, fruntașii cârmuirii, tineri și bătrâni de toate condițiile sociale). La sfârșitul ceremoniei se îndreptau spre locurile unde se vor planta mai bine de o mie de puieți de brazi. În aceeași logică a lucrurilor, preocupările zilnice sunt alternate cu cele
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355452_a_356781]