11,263 matches
-
de Cătălin Ghiță dacă acorda o atenție mai mare vizionarismului lui Rimbaud, poetul care nu este în mod natural vizionar, ca romanticii, ci se face vizionar, după cum el însuși pretinde, printr-un program (deci printr-un act de voință ca premisă rațională) de dereglare a tuturor simțurilor. Episodic, criticul se referă la Rimbaud și la fantezia lui dictatorială ca ,demiurgie totală a eului instaurator, generator de lumi" (p. 59). Un capitol nou se impune cu necesitate pentru a distinge între paradigma
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
de o critică a modernității. Această carență ne-a indicat-o apariția ulterioară a cărții lui H.-R. Patapievici, Omul recent, cu care I. B. Lefter este dator să dialogheze (mai substanțial decât a făcut-o în ,Observator cultural") în premisele unei viitoare reeditări a cărții sale. E adevărat că, aparent, cei doi nu se întâlnesc pe același culoar ideatic, pentru că unul scrie despre modernitate, celălalt despre modernism, dar temele nu sunt doar tangente, ci sferele lor se intersectează. Premisa cărții
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
în premisele unei viitoare reeditări a cărții sale. E adevărat că, aparent, cei doi nu se întâlnesc pe același culoar ideatic, pentru că unul scrie despre modernitate, celălalt despre modernism, dar temele nu sunt doar tangente, ci sferele lor se intersectează. Premisa cărții lui I. B. Lefter este proiectarea unei perspective postmoderne asupra modernismului românesc, considerat epuizat. Pentru H.-R. Patapievici modernitatea nu este nici pe departe epuizată și alimentează în continuare postmodernitatea (v. Omul recent, p.447-450); ar fi o întrebare
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
ar fi o întrebare dacă modernitatea, rămânând deschisă și productivă, e compatibilă cu un modernism literar închis - dar aceasta nu e o problemă spre care să arate disponibilitate nici unul dintre exegeți. Dacă modernismul românesc e închis sau epuizat (a doua premisă a studiului lui I. B. Lefter), păcatul cel mare al criticii românești interbelice și postbelice e că a limitat acest concept la o sferă prea restrânsă, lăsând în afară tradiționalismul, iar uneori și simbolismul sau avangardele. Nu e nici o contradicție
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
îi amintește pe prozatori (Camil Petrescu și Mihail Sebastian), spre a nu spune că de fapt îi ignoră. De aceea, cred că în volumul său Recapitularea modernității, așa cum arată în versiunea din 2000, Ion Bogdan Lefter reușește să schițeze abia premisele unei sinteze viitoare, care să se elibereze de indeciziile și lacunele pe care le-am semnalat. E o carte stimulatoare prin deschiderile ei, nu prin rezolvările la care rămâne să aspire pe mai departe. Dialogul sau polemica dintre I. B.
Un concept integrator al modernismului românesc by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11300_a_12625]
-
fi îndepărtat pe Llosa sine die de posibilitatea de a cîștiga Premiul Nobel. De mulți ani, Llosa încearcă să convingă lumea că ororile totalitariste de stînga nu sînt mai puțin blamabile decît cele de dreapta doar pentru că ideologia comunistă avea premise umaniste. El nu e un reprezentant al dreptei xenofobe, un naționalist rabiat cum a fost prezentat de adepții lui Fujimori, în campania electorală pe care Llosa a pierdut-o, ci un intelectual care s-a săturat de mitologiile stîngii intelectuale
Llosa din spatele lui "Ovidius" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11310_a_12635]
-
Julius Evola, îl face să deplore materialismul ce ar domina în chip teribil, nu doar Estul comunizat, ci și Occidentul democratic. ,Democrația liberală", ca și marxismul, nu sînt, în concepția sa, decît, în aceeași măsură, produsul unui ,determinism" desuet, cu premise în secolul al XVIII-lea, care a provocat două revoluții sîngeroase, în 1789 și în 1917. De fapt rădăcina răului s-ar afla - și aci Vintilă Horia urmează o celebră teză a lui Nietzsche - în gîndirea lui Socrate, care, eliminînd
Vintilă Horia sau "exilul pur" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11321_a_12646]
-
2008, documentul reprezintă, la fel ca predecesoarele acestuia (1972 și 1984), baza planificării și bugetarii multianuale a sistemului de securitate francez, în special cel privitor la programul de înzestrare al armatei franceze. Argumentarea documentului programatic al securității franceze pleacă de la premisa că lumea a suferit o serie întreagă de transformări de la emiterea documentului precedent, în special sub impulsul globalizării (creșterea fluxului informațional, creșterea fluxului bunurilor și serviciilor, mărirea numărului și vitezei circulației persoanelor etc.). Aceste transformări au determinat modificări pozitive, dar
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
propune redefinirea structurilor politice din compunerea sistemului național de securitate pentru promovarea unitară a tuturor politicilor din domeniul securității naționale și stabilește competențele și atribuțiile acestora. Olanda Strategia de securitate olandeză a fost concepută în anii 2007 - 2008 plecând de la premisa că securitatea reprezintă preocuparea fiecărui membru al societății 9. În motivarea necesității strategiei se apreciază că urmările amenințărilor sunt mult mai reduse dacă se realizează o analiză precisă a riscurilor posibile la adresa securității regatului olandez. Dacă securitatea națională reprezintă atributul
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
observa o preocupare atentă pentru analiză și gestionarea riscurilor socio-economice, precum și celor determinate de condiția geografică a țarii. Similar școlii de securitate franceze, strategia de securitate olandeză nu face o distincție clar între amenințări și vulnerabilități, riscurile fiind prezentate că premise ale amenințărilor. Analiza este bazată pe trei orizonturi de timp: termen lung (aproximativ 5 ani), termen mediu (până în 5 ani) și termen scurt (până la șase luni). Aceasta este reînnoita în fiecare an , printr - un document care prezintă rezultatele evaluării de către
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
incapacitate de a asigura funcțiunile de bază ale unui stat: garantarea propriei securități, respectul pentru drepturile omului și libertatea propriilor cetățeni, respectarea obligațiilor internaționale. Aceasta înseamnă că ele reprezintă un pericol pentru statele vecine și contribuie la deteriorarea securității regionale. Premisele create de către statele eșuate conduc la crearea condițiilor pentru abuzul de putere, incitare la intoleranță etnică, suprimarea democrației, violarea drepurilor și libertăților umane, corupție, trafic de ființe umane și arme. Sub acest aspect, statele eșuate reprezintă adesea baze pentru rețelele
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
lipsa de calificare și educare a unor grupuri largi ale populației. Această tendință este accentuată de problemele de integrare în societate ale unor comunități etnice (minoritatea turcă?). Stratificarea exagerată a societății în adâncime este văzută ca fiind intolerabila, deoarece creează premisele dezintegrării sociale și subminează autoritatea statului. O serie de vulnerabilități specifice sunt reliefate în documentul programatic al securității bulgare, fiind analizate în contextul general al securității interne: dependența energetică, starea infrastructurii de transport, comunicații și energetice, lipsa finanțării corespunzătoare a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cele mai importante ale României în interiorul Uniunii Europene? România este un partener credibil și predictibil, care pledează consecvent pentru adâncirea proiectului european, pentru respectarea principiilor și valorilor fundamentale ale Uniunii Europene. Nu există niciun dubiu în acest sens. Avem toate premisele pentru a ne consolida poziția în interiorul UE, astfel încât vocea noastră să fie mai puternică în procesul decizional la nivel european. Iar acțiunea noastră comună va fi în această direcție. Valul migraționist reprezintă una dintre cele mai complexe provocări, căreia Uniunea Europeană
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
main constitutive elements of the critical Marxist approach of Dostoevsky's works în România. The interest is also to understand how communist censorship acted în different periods of time. Keywords: Dostoevsky, communist regime, censorship, Marxist interpretation, content analysis. Introduction The premise of the present analysis is that the reception and interpretation of the works of great Russian writer was partially distorted because of the communist censorship. Particularly în the first decades of the communist era, Dostoevsky's writings have been interpreted
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
semnificative. Dintre ele se remarcă drept notabile următoarele: conștientizarea faptului că "râul nu coboară din ceruri", ci provine din "natura noastră umană, egoistă, înclinată spre minciună și trădare"; înainte de a ne imagina o societate perfectă exterioară nouă "să pornim de la premisa că aceasta trebuie să existe întâi înlăuntrul nostru"; să nu urmărim "uniformizarea", "ștergerea totală a diferențelor" sau "anularea competiției", acestea nefiind "calea spre mai bine"; necesitatea de a fi "flexibili în gândire", "permanent cu spiritul treaz" și de a evita
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a gândirii lui Voegelin. Desigur, prin "în sine" Voegelin nu înțelege acea realitate noumenală care a cucerit o bună parte din mințile secolului al XIX-lea, datorită contribuției lui Kant și Hegel, care reflectă o realitate existența dar incognoscibila. Dimpotrivă, premisa fundamentală în cazul de față este una existențialista și, în măsura în care se poate vorbi despre o dificultate majoră, atunci aceasta stă tocmai în faptul că subiectul politic nu se apleacă asupra realității. Această realitate nu doar că există (deci nu este
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
drepturi. Spun asta nu pt a scuză crimele care s-au făcut în numele ei ci pt a arăta că, în același mod, ideologia “generoasă și ușor utopica” a comunismului nu trebuia să acopere toată catastrofă totalitara ci doar să creeze premisele pt că ea să devină posibilă! Salut reapariția “exemplarului intelectual de stingă”, d-l N. Răducanu și-l rog că data viitoare, să facă uz de minuțiozitatea ultrascrupuloasa de care a dat dovadă, punindu-ne la dispoziție datele oficiale ale pogromului
Destin by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82991_a_84316]
-
cenzura menită a elimina "pasiunile"!), neintrînd în discuție, decît eventual ca o aberație, căderea în ceea ce a numit cineva recent, "capcana adevărului" (aceasta ar presupune "eliberarea" prin minciună, nu-i așa?). Reconfortant e să constatăm consecvența lui Mihai Zamfir cu premisele d-sale teoretice. într-un spațiu în care, de-atîtea ori, butada lui Arghezi, una vorbim și alta fumăm (de-ar fi să amintim doar revizuirile admise cu o morgă principială, "de ochii lumii", însă de facto înăbușite fără cruțare), d-
Un spirit liber by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14695_a_16020]
-
pe tema zestrei. Cercetătorii Aurelia Tudor de la Muzeul Satului și Doina Mândru, directorul Centrului Cultural..., alături de cel care a conceput efectiv expoziția, designerul și graficianul Ioan Cuciurcă, au creat un discurs vizual cu o epică subiacentă de-a dreptul spectaculoasă. Premisa acestui scenariu, adică zestrea, deși aparent o simplă abstracțiune pentru că ea desemnează mai mult un ceremonial și o lume dispersă decît o realitate ușor perceptibilă, a fost transformată insesizabil într-o fascinantă demonstrație de bogăție și de vitalitate a vieții
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
în vreme ce femeia aducea inventarul de interior, bunurile casei, în special cele din categoria mobilă. Această contribuție complementară așeza părțile sub semnul întregului și asigura, de la bun început, un cadru ferm pentru buna funcționare a tînărului mecanism familial. O dată creată această premisă, nu rămînea decît opțiunea consolidării și a sporirii în timp. Pînă și imperativul stabilității familiale era încorporat în zestre, din moment ce destrămarea unei familii nu atrăgea automat după sine și recuperarea bunurilor aduse în patrimoniul comun dacă vinovăția era limpede stabilită
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
mai important proiect cultural românesc din ultimele decenii. Cartea lui Cornel Ungureanu, Mitteleuropa periferiilor, este fundamentală pentru înțelegerea specificității culturale a Europei Centrale și pentru modul în care literatura română a fost influențată de această spiritualitate. Cornel Ungureanu pornește de la premisa - justă - că pentru a înțelege literatura română nu este necesar ca demersurile comparatiste să înceapă cu literatura engleză și franceză (așa cum se întîmplă cel mai adesea), ci cu cele din �imediata noastră apropiere". De aceea, el studiază cu folos rădăcinile
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
de la harta traseului descris în epistolele pauline. Nu întâmplător amintesc de cei doi mari discipoli ai lui Cristos, de vreme ce opera lui Coelho se pretează cel mai bine unei descifrări în cheie creștină. Cheie oferită de însuși autorul Alchimistului, a cărui premisă e o secvență din Evanghelia după Luca, aceea a opțiunii salutare făcută de Maria cea dornică de cunoaștere, sora ursuzei și robotitoarei Marta. Manualul războinicului luminii se deschide cu un motto din aceeași Evanghelie, care definește explicit raportul maestru-discipol și
Paulo Coelho, "maestru de viață și speranță" by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14886_a_16211]
-
de altfel, un demers obișnuit, neexistând, până la autorul lucrării de față, decât prea puține și sumare apropieri ale antroposofilor de psihanaliză ori de psihologia analitică - și viceversa. Interesant este că Rudolf Steiner și Carl Gustav Jung ar fi avut unele premise, în epoca lor, de a se cunoaște reciproc, personal, ori cât privește teoriile dezvoltate de fiecare (dincolo de unele mențiuni izolate din corpusul operei lor). Este vorba în primul rând despre premise biografice, cei doi "giganți" (cum îi numește autorul) fiind
Jung sau Steiner? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14920_a_16245]
-
Steiner și Carl Gustav Jung ar fi avut unele premise, în epoca lor, de a se cunoaște reciproc, personal, ori cât privește teoriile dezvoltate de fiecare (dincolo de unele mențiuni izolate din corpusul operei lor). Este vorba în primul rând despre premise biografice, cei doi "giganți" (cum îi numește autorul) fiind contemporani, la o numărătoare foarte riguroasă a anilor, o jumătate de veac - și evoluând în spații geografice destul de apropiate. Așa cum remarcă însă și Wehr - ține de legile interioare ale unei mari
Jung sau Steiner? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14920_a_16245]
-
un interval de timp foarte scurt literatura istorică a făcut, în opinia lui Maiorescu, în țara noastră progrese semnificative și ajunsese să se situeze la nivel european. România era pregătită să ofere lumii un tratat de istorie națională; existau toate premisele: materialul documentar și savanții care să redacteze sinteza. În ciuda premiselor atât de favorabile injoncțiunea politicului în istorie a zădărnicit și atunci realizarea unui tratat de istorie a românilor. Iată despre ce este vorba. În 1899 la 23 martie Maiorescu în calitate de
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]