466 matches
-
admirator al casei țărănești, cu care are o profundă legătură interioară. Dar atenția lui o îndreaptă în special către arhitectură orășeneasca a secolelor 18-19, pe care o redescoperă și o privește cu ochi noi. Că o revelație, descoperă în farmecul premodern al fațadelor de sticlă, verigă de legătură directă între mii de ani de arhitectură țărăneasca și cea a zilelor noastre. „În arhitectură țărăneasca românească umbră este în exterior, devine suport al dramei arhitecturale și element principal de expresie. La oraș
Constantin Joja () [Corola-website/Science/317605_a_318934]
-
Sud-Est Europene (1999) și s-a bucurat de o frumoasă lansare în luna iunie, la Universitatea bucureșteana. Firește, cel care a comentat în modul cel mai avizat nouă descoperire a fost dl. Paul Cornea, profundul cunoscător al culturii/literaturii române premoderne și moderne, cu implicațiile comparatiste și de contacte atît de rodnice în veacul al XIX-lea românesc (și nu numai!). Lia Brad-Chisacov pune în circulație două texte ale neogrecului Rigas: Prietenia supusă la încercare, un "apolog" moralizator, si comedia Vârtejul
O comedie nestiută a lui Rigas Fereos by Mircea Zaciu () [Corola-journal/Memoirs/17748_a_19073]
-
(n. 8 noiembrie 1951, Mediaș) este un arheolog și istoric medievist din România. Lucrează la Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj, care funcționează în cadrul Academiei Române. Este specialist în cercetarea monumentelor istorice medievale si premoderne, al culturii materiale, istoric al Evului Mediu clasic și tîrziu, al Transilvaniei. A fost cercetător principal la ruinele mănăstirii Bizere din Frumușeni, județul Arad. Alte șantiere arheologice la activ: Mănăstirea Cerna, Densuș, Ostrov, Galați, Nălațvad, Rîu de Mori (Țara Hațegului
Adrian Andrei Rusu () [Corola-website/Science/306439_a_307768]
-
în ceea ce privește acordurile în convingeri, știm bine amândoi, nu-i prea lesne dat naturii noastre să se găsească pe aceeași lungime de undă cu mulți semeni. Mai mult: împărtășim ideea devenită fapt comun că timpul nostru - modern-postmodern presărat haotic cu infuzii premoderne - augmentează mai degrabă dezacordurile între oameni decât acordul și consensul. Cum de ne înțelegem, constituie, în opinia mea, o situație destul de rară printre cei ce am trăit densificat pomenita cotitură - ruptura istorică. O explicație posibilă ar trebui să țină seama
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
mii de ani în urmă. Convențional istoria dezvoltării patologiei vegetale poate fi împărțită în cinci ere. Era I - era antică, de la apariția culturii plantelor până la căderea Imperiului Roman (476 d. Hr.). Era II - era medievală 476 - 1600. Era III - era premodernă 1600 - 1850. Era IV - era modernă 1850 - 1905. Era V - era contemporană 1906 - 2005. Omul agricultor a cunoscut simptomele și efectul nociv al unor boli ale plantelor din timpuri străvechi. În scrierile vechi ebraice și în Biblie se amintea de
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
Avam Ibn" "Sina" ("lat". "Avicenna"). El a scris circa 300 de lucrări în domeniul botanicii și agriculturii, în care a descris bolile viței de vie, bolile pomilor fructiferi. A recomandat și unele măsuri de protecție a acestor culturi. În era premodernă, timp de circa 500 de ani, a predominat dogma creaționistă și concepția "autogenitistă" despre originea bolilor plantelor. Conform acestei concepții, microorganismele de pe plantele bolnave erau considerate ca o urmare a bolii, ci nu drept cauza lor. În perioada renașterii (1600
Fitopatologie () [Corola-website/Science/306630_a_307959]
-
pentru numele actual "România" al statului rezultat din unirea principatelor Moldova și Țara Românească. Limba română a evoluat din latina orientală, contactul prelungit cu populațiile slave fiind la originea unei părți importante din vocabular. În evul mediu și în perioada premodernă au intrat în limbă un număr limitat de cuvinte maghiare, turcice vechi, turcice otomane și grecești (v. nota de subsol). O influență puternică a avut-o limba franceză în secolul al XIX-lea. Folosirea numelui de "română" pentru "limba noastră
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
muncii este, cu câteva excepții (ex. muncile lui Heracle, Sisif sau ale lui Orfeu), absentă; în pofida faptului că interesul pentru acest subiect apare încă de la primele gesturi creatoare ale omului, respectiv în picturile rupestre. Disprețul față de muncă este comun perioadei premoderne, fiind fundamentat de gândirea politică bazată pe teoria lui Aristotel, care definea activitățile „în care corpul suferă cea mai mare deteriorare” ca fiind cele mai de jos ocupații. Acest raționament care legitimează sclavia este anulat de cei mai importanți teoreticieni
Reprezentări ale muncii în arta românească modernă ante-1945 () [Corola-website/Science/295672_a_297001]
-
anticorupție, favorabil unui stat minimal, anti-sistem”. Adrian Papahagi este autor al volumului "”Boethiana medievalia” . A Collection of Studies on the Early Medieval Fortune of Boethius' Consolation of Philosophy", București: Zeta Books, 2010. Studii pe teme de literatură antică, medievală și premodernă în periodice din țară ("Echinox", "Chora", "New Europe College Yearbook") și din străinătate ("Neuphilologische Mitteilungen", "Medium Aevum", "Scriptorium", "Notes & Queries", "Bulletin des Anglicistes Médiévistes", "Comptes rendus de l'Académie des Inscriptions et Belles Lettres"), precum și în volume colective. În 2014
Adrian Papahagi () [Corola-website/Science/312201_a_313530]
-
făcut descoperiri semnificative atât în domeniile științei pure (de exemplu, astronomie și cinematica mișcării) și în cele ale științei aplicate (de exemplu, rezistența materialelor, îmbunătățiri aduse telescopului). Printre interesele sale multiple s-au numărat studiul astrologiei, care, în practica disciplinară premodernă era văzută ca fiind corelată cu matematica și astronomia. Deși romano-catolic credincios, Galileo a avut trei copii nelegitimi cu Marina Gamba. Ei au avut două fiice, Virginia (născută în 1600) și Livia (născută în 1601) și un fiu, Vincenzo, născut
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
la endonimul „român” după modelul "„moș” → „moșie”, „domn” → „domnie”, „boier” → „boierie”, „țigan” → „țigănie”", care în limba română generează derivate substantivale ce desemnează de cele mai multe ori o stare. Este foarte probabil ca înainte de a căpăta un sens național, în perioadele istorice premoderne „româniile” să fi desemnat comunități etnolingvistice, foarte aproape de ceeace Iorga numea „Românii populare”
Etimologia termenilor român și România () [Corola-website/Science/310713_a_312042]
-
în care filosofia și știința au fost în special interesate de acest subiect - Grecia clasică, Renașterea și epoca modernă -, autorul întreprinde o incursiune detaliată, comparativă, bogată informațional, prin marile momente ale cosmologiei. De la gânditorii ionieni la cei renascentiști, de la cei premoderni la cei contemporani, Collingwood se apleacă asupra unor concepte fundamentale precum materie-minte, spațiu-timp sau mișcare-nemișcare. El punctează, de asemenea, ecoul paradigmatic peste timp al unor nume precum Pitagora, Aristotel, Copernic, Newton, Kant, Hegel, Einstein sau Whitehead. Filosoful își încheie lucrarea
Robin George Collingwood () [Corola-website/Science/326151_a_327480]
-
Bálint și Lajos Jámbor. Din generația de tineri arhitecți, a grupării "Tinerii", a activat la Oradea, Valér Mende. Frigyes Spiegel, aflat inițial sub înrâurirea Art Nouveau-ului occidental (cunoscut și ca Secesiunea vieneză și Jugendstil), a realizat importante clădiri rezidențiale. Arhitectura premodernă, cu influențe vieneze, este prezentă prin lucrările fraților László și József Vágó. Amprenta arhitecturii vieneze se poate constata și la Palatul Ullmann, construit de Franz Löbl. Clădiri istorice Una dintre cele mai importante atracții ale orașului o constituie arhitectura centrului
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
(n. 18 iulie 1975, Brăila), istoric, specialist în istorie medievală și premoderna, profesor universitar doctor la Facultatea de Istorie de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași. Din 2003, doctor în Istorie; preocupări de istorie urbană, istorie socială și economică. Premiul „A. D. Xenopol” al Academiei Române, pentru lucrarea "Orașele din Țară Românească până la sfârșitul
Laurențiu Rădvan () [Corola-website/Science/308597_a_309926]
-
Cultul animalelor (sau zoolatrie - din franceză: "zoolâtrie") se referă la ritualurile religioase care implică animale, în special în societățile premoderne, cum ar fi glorificarea divinității animalelor sau sacrificii de animale. Originile cultului animalelor au fost obiectul a numeroase teorii. Autorul clasic Diodorus a susținut că originea zoolatriei provine din mitul în care zeii, simțindu-se amenințați de titani, s-au
Zoolatrie () [Corola-website/Science/326168_a_327497]
-
de sculptură țărănească în piatră „Fântâna Rece”" din comuna Tisău. În incinta muzeului funcționează "Teatrul „George Ciprian”". Patrimoniul muzeal conține artefacte din Epoca Pietrei (neo-eneolitic), Epoca Bronzului (Cultura Monteoru), Epoca Fierului și Mileniul I, perioada evului mediu și în epoca premodernă. Există aici și o replică a Tezaurului de la Pietroasele. Departamentul are un sector ce conține exponate din Epoca modernă și contemporană, unul dedicat culturii buzoiene, unul dedicat personalităților din județ (oameni de cultură, sportivi, politicieni). Patrimoniului muzeistic i se asociază
Muzeul Județean Buzău () [Corola-website/Science/330643_a_331972]
-
ONU decide să suspende mandatul Africii de Sud, hotărând că aceasta nu are nici un drept să administreze teritoriul, iar de acum înainte Africa de Sud-Vest rămânea în responsabilitatea ONU (rezoluția 2145 XXI din 27 octombrie 1966). Există o mare diversitate de oameni premoderni în Namibia. Cei mai faimoși, boșimanii (numiți și san) sunt în general acceptați ca fiind cei mai vechi locuitori ai regiunii ce cuprinde azi Namibia, Botswana și Africa de Sud. Boșimanii erau vânători și culegători cu un stil de viața nomad. Cea
Istoria Namibiei () [Corola-website/Science/324079_a_325408]
-
modernization in Romania is the one of ― ”tendentious modernity”, as defined by Constantin Schifirneț.” El constată că dezvoltarea modernă a societății românești a fost și este studiată după paradigma organicismului sociologic care o concepe ca proces de trecere de la societatea premodernă la una modernă. Modernitatea occidentală s-a produs ca o consecință a schimbărilor radicale derivate de procesele de industrializare, raționalizare, constituirea statului național, diferențierea între sfera publică și sfera privată. Modernitatea românească a avut o altă evoluție decât cea occidentală
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
tendențială, deoarece are prea multe particularități și mult mai puține convergențe cu modernitatea occidentală contemporană. Societatea românească nu se confruntă doar cu un proces de trecere de la o modernitate la alta (industrial-postindustrial), ci mai are încă de parcurs trecerea de la premodern la modern, în paralel cu trecerea de la industrial la postindustrial.” Românii cunosc modernitatea, mai ales în ce privește edificarea sistemului instituțional politic și juridic, dar ea nu a pătruns în societatea românească profundă, în toate componentele vieții sociale: , În spațiul românesc, modernitatea
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
-i face să fie considerați unul dintre cele mai faimoase exemple de perechi de sfinți; cercetătorul John Boswell îi consideră cel mai influent model de astfel de sfinți, mai mult chiar decât Sfinții Petru și Pavel. În "Same-Sex Unions in Premoderne Europe", Boswell argumentează că relația dintre Serghie și Vah poate fi înțeleasă ca având o latură romantică, menționând că cel mai vechi text al martirologiei lor îi descrie ca "erastai", termen ce poate fi tradus ca "iubiți". El a sugerat
Serghie și Vah () [Corola-website/Science/336877_a_338206]
-
lui, pe altă direcție. Ele au dat naștere la eticile care vorbesc despre sinele emotivist, apărut ca urmare a separării indivizilor de rolurile lor sociale, a răspunderii morale de particularitatea fiecărui individ ce intră în componența comunității. Dacă în societățile premoderne personajele morale caracteristice se defineau prin virtuți și vicii, în societatea contemporană dominată de individualismul liberal personajele care încarnează acest individualism sunt estetul bogat, managerul birocrat și manipulator, terapeutul-psiholog și alți "experți" chemați să amelioreze dezechilibrele și suferințele spirituale ale
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
școli pariziene și poloneze, el a slujit valorile ortodoxiei ruse. I-a urmat un alt moldovean cu origini grecești, Spătarul Nicolae Milescu (1636-1708), care a ajuns traducător și ambasador al țarului în China. Alți români influenți în formarea culturii ruse premoderne au fost domnitorul Dimitrie Cantemir (1673-1723) și fiul său, poetul rus de factură occidentală Antioh Dimitrievici Cantemir (1709-1744). Cantemir tatăl și-a petrecut a doua parte a vieții ca slujitor al țarului Petru I (1689-1725), deschizătorul Rusiei spre procesele occidentalizării
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
precum Consiliul Europei, Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră, la organizații mai largi precum Francofonia și parteneriate cu NATO, KFOR în Kosovo și altele. În același timp, ea depinde energetic de Rusia. Legăturile armenilor și ale georgienilor cu țările române premoderne și cu România de astăzi sunt exemple de interculturalitate bazată pe conjugarea spritului "tradițiilor" cu cel al unei modernități "nevirusate occidental". (1a, p. 140) Cu cele nouă milioane de locuitori în țară și cu 25-30 milioane de azeri care trăiesc
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
inerente modernității, și să căutăm a identifica perioade succesive sau istorii parțiale ce construiesc împreună istoria modernității. Prin umanismul renascentist, prin „cearta dintre antici și moderni”, până pe la începutul secolului al XVII-lea, se admite că ne aflăm în perioada premodernă. A doua jumătate a secolului al XVII-lea și secolul al XVIII-lea până la Revoluția americană (1776) și Revoluția franceză (1789) marchează perioada de cristalizare a proiectului iluminist al modernități. Este perioada în care se constituie un corp nou de
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
acele cadre în care actorii individuali muncesc, învață, se distrează etc. Ele sunt invenții ale modernității mai timpurii, care a consacrat birocrația și organizațiile birocratice. Nu-i mai puțin adevărat că tipuri distincte de organizații au funcționat și în perioadele premoderne. Universitatea este una dintre ele, apărând încă din secolul al XII-lea, cu mult înainte de instituirea modernității. Dacă universitatea a rezistat vremurilor, ar fi de așteptat ca și în modernitatea actuală să fie impasibilă. Dar nu-i așa. Modernitatea recentă
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]