1,055 matches
-
calcula coeficientul de masticație împărțind valoarea obținută prin sumarea dinților afectați la 5. Dinte Superior dreapta Superior stânga Inferior dreapta Inferior stânga Incisiv median 2 2 2 2 Incisiv lateral 1 1 1 1 Canin 4 4 4 4 Primul premolar 3 3 3 3 Al doilea premolar 3 3 3 3 Primul molar 6 6 6 6 Al doilea molar 5 5 5 5 Al treilea molar 1 1 1 1 Total 25 25 25 25 De exemplu, în cazul
ANEXĂ din 27 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259252]
-
prin sumarea dinților afectați la 5. Dinte Superior dreapta Superior stânga Inferior dreapta Inferior stânga Incisiv median 2 2 2 2 Incisiv lateral 1 1 1 1 Canin 4 4 4 4 Primul premolar 3 3 3 3 Al doilea premolar 3 3 3 3 Primul molar 6 6 6 6 Al doilea molar 5 5 5 5 Al treilea molar 1 1 1 1 Total 25 25 25 25 De exemplu, în cazul în care se pierd 2 molari 2
ANEXĂ din 27 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259252]
-
3 3 Primul molar 6 6 6 6 Al doilea molar 5 5 5 5 Al treilea molar 1 1 1 1 Total 25 25 25 25 De exemplu, în cazul în care se pierd 2 molari 2 și un premolar 1, coeficientul de masticație va fi de (5+5+3)/5=2,6 Regiunea cervicală 1 2 3 4 5 6 7 Leziune traumatic ă Subtip Punctaj leziuni traumati ce Complicații posttraumatice (CP) Punct aj CP Consecințe posttraumatice permanente (CPP) Punctaj LT pentru CPP Faringe
ANEXĂ din 27 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259252]
-
calcula coeficientul de masticație împărțind valoarea obținută prin sumarea dinților afectați la 5. Dinte Superior dreapta Superior stânga Inferior dreapta Inferior stânga Incisiv median 2 2 2 2 Incisiv lateral 1 1 1 1 Canin 4 4 4 4 Primul premolar 3 3 3 3 Al doilea premolar 3 3 3 3 Primul molar 6 6 6 6 Al doilea molar 5 5 5 5 Al treilea molar 1 1 1 1 Total 25 25 25 25 De exemplu, în cazul
ANEXĂ din 22 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259251]
-
prin sumarea dinților afectați la 5. Dinte Superior dreapta Superior stânga Inferior dreapta Inferior stânga Incisiv median 2 2 2 2 Incisiv lateral 1 1 1 1 Canin 4 4 4 4 Primul premolar 3 3 3 3 Al doilea premolar 3 3 3 3 Primul molar 6 6 6 6 Al doilea molar 5 5 5 5 Al treilea molar 1 1 1 1 Total 25 25 25 25 De exemplu, în cazul în care se pierd 2 molari 2
ANEXĂ din 22 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259251]
-
3 3 Primul molar 6 6 6 6 Al doilea molar 5 5 5 5 Al treilea molar 1 1 1 1 Total 25 25 25 25 De exemplu, în cazul în care se pierd 2 molari 2 și un premolar 1, coeficientul de masticație va fi de (5+5+3)/5=2,6 Regiunea cervicală 1 2 3 4 5 6 7 Leziune traumatic ă Subtip Punctaj leziuni traumati ce Complicații posttraumatice (CP) Punct aj CP Consecințe posttraumatice permanente (CPP) Punctaj LT pentru CPP Faringe
ANEXĂ din 22 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259251]
-
nălucire ce-mi strepezește-n glumă, trei molari. Din firul ierbii scot o abolire a unor diastolici armăsari. Mă chinuie o foame de neverde și-o sete de imberbi și solidari, Păianjeni ațâțați de bezna verde a iazului mustind în premolari. Un peisaj cu urme de marasme, Îmi umple irișii ca pe un gol. Și-aș vrea la iarnă, să-mi mai ningi în basme cu renii tăi, imaginând un pol. Referință Bibliografică: DESFRUNZIRE / Marioara Nedea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
DESFRUNZIRE de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383848_a_385177]
-
dimensiuni uriașe , îmi strâmbă gura , fața în întregime , voiam să mă văd într-o oglindă, nu aveam, așa că măsuram cu palma și, în încercarea dramatică de a suporta modificările ce-mi mutilau propria figură , îmi veni rândul la extracție , un premolar compromis ce trebuia îndepărtat. Îmi „smulse„ rădăcina bifurcată și mi-o arătă în clește. Vizualizai mental craterul rămas în urmă-i , umplut cu un pansament ce-mi încărca gura , apoi ieșii din cabinet , trecând prin sala mică de așteptare , fără
ADRESA de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383490_a_384819]
-
alte vise snoabe, futuriste, Și ai pierdut un tren imaginar spre un peron pustiu și incisiv, Pe care-ades se plimbă doar stihii, Ce-și scriu în roșu, negru și dativ, sofismele cu iz de parodii. Îmi ticăie în geană-un premolar și pulsul răzvrătit încă se zbate În călimara-n care un molar, Ar vrea să te sfâșie, dar nu poate. O rană sângerândă se închide tot de pumnalul ce-l arunci subtil, În sânul meu ce iar se va deschide
PARTEA II de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366295_a_367624]
-
cel mai mare membru al familiei Canidae, exceptând câteva rase de câini domestici. Prezintă dimorfism sexual, masculul fiind de talie mai mare. Lupii din Europa au culoarea dominantă cenușiu. Urechi relativ mici și ridicate. Dentiția completă, având 42 de dinți, premolarul 4 și molarul 1 deosebit de bine dezvoltați, iar caninii pot atinge 35 mm. Coada relativ lungă și stufoasă. Animale digitigrade, calcă pe pernițele degetelor și au unghii puternice neretractile. Lupii trăiesc în haiticuri cu o ierarhie puternică. Haiticul este
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
ignori, că e nasol, dar nici să i te pui în drum nu-i bine. Abia apoi îți pare rău c-ai fost așa de slab. El te măsoară doi timpi, suge printre dinți o dată și-apoi zâmbește larg cu premolarii lipsă: „Păi, atâta-ți trebuia!” - aici, nu mai știi ce să zici și nici dacă e chiar pe bune. Vorbește serios?! Tu, doar clipești, iar el deja învingător îți zice: „Că, pe tine știu de unde să te iau!” Ei, despre
N-ai tu puterea să mă ierți! () [Corola-blog/BlogPost/338426_a_339755]
-
cel mai mare membru al familiei Canidae (exceptând câteva rase de câini domestici). Prezintă dimorfism sexual, masculul fiind de talie mai mare. Lupii din Europa au culoarea dominantă cenușiu. Urechi relativ mici și ridicate. Dentiția completă, având 42 de dinți, premolarul 4 și molarul 1 deosebit de bine dezvoltați, iar caninii pot atinge 35 mm. Coada relativ lungă și stufoasă. Animale digitigrade, calcă pe pernițele degetelor și au unghii puternice neretractile. Lupii trăiesc în haiticuri cu o ierarhie puternică. Haiticul este
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
conformație diferită. Aici se găsesc dinții, limba și glandele salivare. Dentiția este heterodontă - constituită din dinți diferențiați. Incisivii sunt mici și cu mai multe vârfuri numite creneluri, caninii au forma unor colțișori lungi și ascuțiți (folosesc la sfărâmarea chitinei insectelor), premolarii sunt mai scurți decât caninii, dar cu aspect asemănător. Molarii prezintă mai multe vârfuri legate printr-o creastă de smalț de forma literei Wtip dilambodont. Dentiția chiropterelor este difiodontă - dentiția de lapte și definitivă. Formula dentară: Este folosită deoarece numărul
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
atât de important ca astăzi în privința încrederii și respectului față de sine. Mulți oameni se tem că dinții urâți îi fac să arate mai bătrâni, mai puțin prezentabili. Ei tind astfel să acorde o valoare mai mare dinților din față decât premolarilor și molarilor mai puțin vizibili, în ciuda funcției masticatoare atât de importante a acestora din urmă. Acest lucru este relativ și se poate spune că oamenii acordă în general danturii o mare prețuire. Totuși când luăm în considerație lipsa de grijă
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
va avea rol în dirijarea erupției dentare. Din lama dentară primară, spre interior (oral) se dezvoltă o a doua lamă, “lama dentară secundară”, din care se dezvoltă 20 dinți permanenți, de înlocuire: 4+4 incisivi. 2+2 canini, 4+4 premolari; b) faza de histodiferențiere, denumită și faza de clopot, se instalează la fiecare mugure dentar imediat după constituire. Se concretizează prin faptul că celulele se grupează pe funcții caracteristice și prin rate diferite de multiplicare dau forma caracteristică de clopot
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dezvoltă din lama dentară primară, și care cuprinde toți dinții temporari și molarii permanenți (32 = 20 + 12); - dentiție secundară, care se dezvoltă din lama dentară secundară și care cuprinde toți dinții permanenți (de înlocuire) - 8 incisivi, 4 canini și 8 premolari. Familia dentară este constituită din totalitatea dinților care aparțin a două generații succesionale, dar care erup în aceeași poziție. Premolarii sunt în aceeași familie cu molarii temporari, cu toate că nu sunt în aceeași dentiție. 5.2. Criterii morfo-funcționale de apreciere a
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
se dezvoltă din lama dentară secundară și care cuprinde toți dinții permanenți (de înlocuire) - 8 incisivi, 4 canini și 8 premolari. Familia dentară este constituită din totalitatea dinților care aparțin a două generații succesionale, dar care erup în aceeași poziție. Premolarii sunt în aceeași familie cu molarii temporari, cu toate că nu sunt în aceeași dentiție. 5.2. Criterii morfo-funcționale de apreciere a grupărilor dentare Grupul dentar desemnează dinți care au caracteristici morfologice asemănătoare și participare funcțională comună (Fig. 22). Toți dinții umani
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Criterii morfo-funcționale de apreciere a grupărilor dentare Grupul dentar desemnează dinți care au caracteristici morfologice asemănătoare și participare funcțională comună (Fig. 22). Toți dinții umani respectă regula simetriei stânga-dreapta față de linia mediană, devenind dinți omologi pe aceeași arcadă. De exemplu, premolarul 1 maxilar dreapta este omolog cu premolarul 1 maxilar stânga. Dinții se constituie în hemiarcade simetrice prin dimensiunea și aranjamentul lor. Hemiarcadele de pe aceeași apofiză dento-alveolară formează arcadele dentare. Între cele două arcade, maxilară și mandibulară, funcțional antagonice, se stabilesc
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Grupul dentar desemnează dinți care au caracteristici morfologice asemănătoare și participare funcțională comună (Fig. 22). Toți dinții umani respectă regula simetriei stânga-dreapta față de linia mediană, devenind dinți omologi pe aceeași arcadă. De exemplu, premolarul 1 maxilar dreapta este omolog cu premolarul 1 maxilar stânga. Dinții se constituie în hemiarcade simetrice prin dimensiunea și aranjamentul lor. Hemiarcadele de pe aceeași apofiză dento-alveolară formează arcadele dentare. Între cele două arcade, maxilară și mandibulară, funcțional antagonice, se stabilesc rapoarte precise care vor constitui și parametrii
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
a acestor doi parametrii se însușesc la disciplinele clinice. Coroanele dentare prezintă mai multe suprafețe: -comune la toți dinții sunt fețele verticale, denumite după orientare (mezial, distal, vestibular și orale - palatinal sau lingual); -diferite sunt fețele orizontale care: la grupele premolari, molari, sunt suprafețe - denumite suprafețe ocluzale, la grupul frontal (incisivo-canin) aceste fețe sunt reduse la dimensiunea unei margini și de aceea se numesc margini incizale. Suprafețele cu orientare verticală sunt în general convexe, cu două excepții unde apar concavități: pe
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
1/6 din diametrul maxim vestibulo-oral) și care au întotdeauna traiect mezio-distal. Dacă se împarte diametrul maxim vestibulo-oral coronar în șase părți egale, marginea incizală se plasează în a doua șesime dinspre vestibular (Fig. 28). -suprafețe ocluzale ale dinților laterali (premolari și molari) reprezintă extremitatea lor liberă. Privită în sens ocluzal, toată suprafața dentară vizibilă și care este delimitată de ecuatorul anatomic se definește ca “arie ocluzală totală”. O linie care unește vârful cuspizilor cu muchiile crestelor marginale prin crestele cuspidiene
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
lobi, c) creste, d) tuberculi și e) cingulumuri. a) Cuspidul (Fig. 33) reprezintă extremitatea liberă a lobului dentar și are formă de piramidă cu patru laturi și vârful circumscris în bază. După numărul cuspizilor, dinții pot fi: monocuspidați (canin), pluricuspidați (premolari, molari). La dinții pluricuspidați, fiecare cuspid se identifică prin poziția pe care o ocupă pe fața ocluzală. La bicuspidați (premolari) sunt cuspizii vestibulari și orali, la tetracuspidați sunt doi cuspizi vestibulari și doi orali, iar la molarii cu cinci cuspizi
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
formă de piramidă cu patru laturi și vârful circumscris în bază. După numărul cuspizilor, dinții pot fi: monocuspidați (canin), pluricuspidați (premolari, molari). La dinții pluricuspidați, fiecare cuspid se identifică prin poziția pe care o ocupă pe fața ocluzală. La bicuspidați (premolari) sunt cuspizii vestibulari și orali, la tetracuspidați sunt doi cuspizi vestibulari și doi orali, iar la molarii cu cinci cuspizi (molarul I mandibular) sunt trei cuspizi vestibulari și doi orali (vestibulo-meziali, central și distal, oral mezial și distal). b) Lobul
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
principale ocluzale cu direcție vestibulo-orală și au un rol de descărcare a feței ocluzale, de unde și denumirea de “șanțuri de descărcare” vestibulare și orale. O categorie aparte de șanțuri verticale este adesea descrisă pe fețele vestibulare ale dinților frontali și premolari. Sunt în număr de două, separând cei trei lobuli, se continuă și pe marginea incizală, fragmentând-o. Persistă o foarte scurtă perioadă de timp la nivel incizal, din cauza uzurii dentare. Denumite și “depresiuni”, reprezintă detalii de finețe în morfologia feței
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
două, separând cei trei lobuli, se continuă și pe marginea incizală, fragmentând-o. Persistă o foarte scurtă perioadă de timp la nivel incizal, din cauza uzurii dentare. Denumite și “depresiuni”, reprezintă detalii de finețe în morfologia feței vestibulare a frontalilor și premolari lor. c) Fisurile spre deosebire de șanțuri, sunt depresiuni liniare înguste și foarte adânci, constituind defecte de amelogeneză la nivelul de coalescență a lobilor dentari, având o prezență inconstantă. d) Fosele sunt depresiuni în suprafață, de regulă cu trei pereți convergenți spre
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]