42 matches
-
spațiul românesc . O astfel de concentrare de viață rurală românească găsim și în partea de vest a Olteniei. Aici, vestigiile arheologice și documentele istorice atestă existența a peste 1000 de așezări rurale, răspândite din șesurile Dunării până în podiș și văile premontane, iar de aici până sus, către culmile munților Carpați, încă din mileniul I d.Ch.. Din acestea, aproape jumătate au dispărut de-a lungul timpului(de fapt s-au strămutat), însă urmele existenței lor s-au păstrat în memoria pământului, a
DR. MITE MĂNEANU,PREFAŢA LA MONOGRAFIA COMUNEI GLOGOVA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_prefata_la_varvara_magdalena_maneanu_1374037493.html [Corola-blog/BlogPost/357219_a_358548]
-
da grăunțe sau fărâmituri de pâine, corn sau ce ai la îndemână, poți pescui în locuri special amenajate, te cațeri pe stânci care aici în America, în afara celor de la ocean care sunt țuguiate, cu forme ascuțite, necizelate, cele din zonele premontane sunt îndeobște șlefuite, rotunjite, cele de prundiș au forma lespezilor din grohotișurile și bolovănișurilor din regiunile noastre hidrografice și montane, parcă aici vântul ar bate într-un vârtej circular perpetuu de poate da la iveală astfel de muchii inofensive, cu
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 by http://confluente.ro/Ruinele_bunuri_nationale_.html [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
25-30 tone/ha, producție care este eșalonata pe o perioadă de 120-150 de zile pe an; - în zona colinara se pot realiza producții de 18-22 tone/ ha masa verde, cu condiția asigurării unor lucrări de îmbunătățire în complex; - în zona premontană și montană vegetația este compusă din specii mai puțin valoroase, dar acestea se pot îmbunătăți prin aplicarea de îngrășăminte organice în cantități mari sau prin târlire cu animale într-un număr mai mare de zile pe unitatea de suprafață; - pajiști
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150415_a_151744]
-
25-30 tone/ha, producție care este eșalonata pe o perioadă de 120-150 de zile pe an; - în zona colinara se pot realiza producții de 18-22 tone/ ha masa verde, cu condiția asigurării unor lucrări de îmbunătățire în complex; - în zona premontană și montană vegetația este compusă din specii mai puțin valoroase, dar acestea se pot îmbunătăți prin aplicarea de îngrășăminte organice în cantități mari sau prin târlire cu animale într-un număr mai mare de zile pe unitatea de suprafață; - pajiști
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150407_a_151736]
-
25-30 tone/ha, producție care este eșalonata pe o perioadă de 120-150 de zile pe an; - în zona colinara se pot realiza producții de 18-22 tone/ ha masa verde, cu condiția asigurării unor lucrări de îmbunătățire în complex; - în zona premontană și montană vegetația este compusă din specii mai puțin valoroase, dar acestea se pot îmbunătăți prin aplicarea de îngrășăminte organice în cantități mari sau prin târlire cu animale într-un număr mai mare de zile pe unitatea de suprafață; - pajiști
EUR-Lex () [Corola-website/Law/150408_a_151737]
-
agrozootehnice. Articolul 6 Obiectul de activitate Obiectul de activitate al Societății Comerciale "Ceder" -Ș.A. este: A) În domeniul cercetării-dezvoltării: a) cercetarea în domeniul dezvoltării rurale; ... b) crearea de soiuri pomicole și varietăți dendrologice, cu precădere specifice zonei montane și premontane; ... c) îmbunătățirea tehnologiilor de obținere și de prelucrare a produselor pomicole, precum și a materialului săditor, pomicol și dendrologic; ... d) studii, cercetări, proiecte privind dezvoltarea social-economică a zonei rurale, precum și aprofundarea cercetărilor socio-psihologice privind populația rurală; ... e) studii, cercetări privind fundamentarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121868_a_123197]
-
produselor pomicole, precum și a materialului săditor, pomicol și dendrologic; ... d) studii, cercetări, proiecte privind dezvoltarea social-economică a zonei rurale, precum și aprofundarea cercetărilor socio-psihologice privind populația rurală; ... e) studii, cercetări privind fundamentarea dezvoltării zonei rurale, cu precădere a celei montane și premontane; ... f) valorificarea superioară a terenurilor agricole, extinderea culturilor pomicole dendrologice și arboricole, ameliorarea genetică a efectivelor de animale pe specii și rase preponderente pentru zona montană și premontană; ... g) specializarea profesională și informarea populației din zona rurală (instruire, consultanță și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121868_a_123197]
-
cercetări privind fundamentarea dezvoltării zonei rurale, cu precădere a celei montane și premontane; ... f) valorificarea superioară a terenurilor agricole, extinderea culturilor pomicole dendrologice și arboricole, ameliorarea genetică a efectivelor de animale pe specii și rase preponderente pentru zona montană și premontană; ... g) specializarea profesională și informarea populației din zona rurală (instruire, consultanță și extensie); ... h) studii, cercetări, proiecte privind dezvoltarea sectoarelor neagricole din zona rurală, cu precădere pentru zona montană și premontană; ... i) modernizarea proceselor de industrializare și valorificarea produselor vegetale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121868_a_123197]
-
pe specii și rase preponderente pentru zona montană și premontană; ... g) specializarea profesională și informarea populației din zona rurală (instruire, consultanță și extensie); ... h) studii, cercetări, proiecte privind dezvoltarea sectoarelor neagricole din zona rurală, cu precădere pentru zona montană și premontană; ... i) modernizarea proceselor de industrializare și valorificarea produselor vegetale și animale, protejarea mărcilor originale ale acestora; ... j) extinderea programelor de protecție ecologică și crearea de stații-pilot pentru ecosisteme antropice montane; ... k) dezvoltarea cadrului construit în zona rurală; ... l) promovarea și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121868_a_123197]
-
Montană este o localitate răspândită pe versanții văii Roșiei, nume căpătat datorită culorii roșiatice a apei din cauza conținutului ridicat în oxizi de fier. Situată la o altitudine de aproximativ 800 m, în valea Roșiei se îmbină culmile domoale ale dealurilor premontane cu masivele muntoase înalte pe care se mai pot vedea urme ale exploatării îndelungate. Munții sunt acoperiți de păduri, pășuni sau fânețe dând aspectul specific Munților Apuseni. O caracteristică unică a peisajului este prezența nenumăratelor lacuri artificiale numite "tăuri". Aceste
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
Tuzla), Buzău (Rezervația Naturală Vulcanii Noroioși Pâclele Mari). În Republica Moldova se întâlnește în regiunea cursului inferior al Nistrului și cel al Prutului, până la sectoarele Leova și Ștefan-Vodă. trăiește în regiunile de stepă și silvostepă, în semideșerturi pietroase și în pajiștile premontane și montane fiind găsit prin locuri pietroase și nisipoase acoperite cu plante, tufișuri, lunci, pe pante stâncoase acoperite cu arbuști, la marginea pădurii și în pădurile rare riverane și de stepă. În munți, este găsit la altitudini de până la 2500
Balaurul dobrogean () [Corola-website/Science/333913_a_335242]
-
Tamina; Valea Băii, afluent al văii Pietrei Mari și Pârâul Șapte Scări (afluent de dreapta al râului Șipoaiei), vale care străbate defileul omonim aflat în partea central-vestică a sitului. Clima este una temperat-continentală (cu diferențieri funcție de configurația reliefului: etaj climatic premontan - 650-800 m, etaj climatic montan 800-1.800 m și etaj climatic alpin la peste 1.800 m. altitudine), caracterizată prin temperaturi medii cuprinse între 2 și 6° Celsius. Vânturile dominante pe timpul verii sunt cele nord-vestice. Iarna acestea bat cu putere
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
și 6° Celsius. Vânturile dominante pe timpul verii sunt cele nord-vestice. Iarna acestea bat cu putere din est și nord-est, aducând cantități importante de zăpadă și valuri de ger. Cantitatea medie multianuală de precipitații este cuprinsă între 750 mm. (în etajul premontan), ajungând la 1.200 mm. în etajul climatic montan. Situl Piatra Mare încadrat în regiunea biogeografică alpină a Carpaților de Curbură prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
Poiana Uzului, care despart de Munții Ciucului. Hotarele estice sunt delimitate de cursul râului Trotuș. Perimetrul sud-estic îl constituie râul Oituz, despărțind de Munții Vrancei. Partea sudică de leagă direct de munții Brețcului prin Pasul Oituz, iar în vest dealurile premontane coboară până în Depresiunea Târgu Secuiesc. Este un lanț muntos de înălțimi mijlocii, vârfurile cele mai înalte (peste 1600 m) apar abia în partea centrală a crestei principale. Munții Nemira formează un horst boltit în zona crestei principale, din care se
Munții Nemira () [Corola-website/Science/306307_a_307636]
-
Interfluviile au formă de șiruri de dealuri tăiate de numeroase curmături. Raionul Nisporeni este situat pe partea cea mai înaltă a podișului și anume pe podișul codrilor foarte faimoase prin fragmentarea puternică de care dispune. Îprejurimile lor amintesc un relief premontan, ceea ce l-a determinat pe V. Docuceaev să-i numească „Elveție Basarabeană”. În codri, spre deosebire de restul teritoriului republicii, cele mai active sunt procesele de eroziune și alunecări de teren. În funcție de altitudine, relieful contemporan al raionului face parte din prima treaptă-superioară
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
Bărbătești este o comună în județul Gorj, Oltenia, România, formată din satele Bărbătești (reședința), Musculești, Petrești și Socu. Se află în partea centrală a județului, în zona premontană a Podișului Getic. Forma de relief a comunei prezintă mai multe caracteristici, teritoriul comunei cuprinzând două unități geografice: dealurile aparținând Podișului Getic și câmpia ce se întinde de-a lungul Gilortului, care este, de altfel, singurul râu care străbate comuna
Comuna Bărbătești, Gorj () [Corola-website/Science/300454_a_301783]
-
de la Cetatea Dăbâca, pricina soluționată la Capitlul din Oradea. De asemenea satul Boju mai este menționat în 1346, sub denumirea de "Bos", ca fiind proprietate comitelui Chech de Rediu . Satul Boju se află situat în zona de trecere de la relieful premontan Feleac-Aiton, spre zona de Câmpie a Transilvaniei Iuriu de Câmpie - Valea Florilor, la distanță egală, de circa 16 km, față de orașele Cluj-Napoca și Turda. Se învecinează la est cu Boju-Catun și Iuriu de Câmpie, la sud cu Lobodaș, iar la
Boju, Cluj () [Corola-website/Science/300320_a_301649]
-
enorm masiv de pădure seculară, de unde își croiește drum spre sud pârâul Sărata, creând, alături de șoseaua Hîncești - Leova o lungă ghirlandă de iazuri. Piscul împădurit dintre Mereșeni și Hîncești atinge altitudinea de 322 m, dând peisajului un aspect de regiune premontană. Localitatea e înconjurata cu mari plantații de vii, iar între sat și fabrica de vinificație se așterne un mare iaz cu pește. Mai la vale încântă privirea satul podgorean Sărata-Galbenă. Savantul Ion Hâncu, în lucrarea sa "Vetre strămoșești din republica
Mereșeni, Hîncești () [Corola-website/Science/305181_a_306510]
-
și Provence. Limita occidentală era râul Rhône la sud de Lyon. Capitala era Grenoble, unde era situat Parlamentul Provincei. Teritoriul era divizat în "Haut " ce corespundea regiunii muntoase din Alpi și "Bas Dauphiné" sau "Dauphiné du Midi" ce corespundea regiunii premontane. În Haut Dauphiné existau următoarele regiuni distincte: În Bas Dauphiné existau următoarele regiuni distincte: Până în 1713 următoarele regiuni actualmente în Italia aparțineau de Dauphiné: Teritoriul Dauphiné a fost ocupat în Antichitate de triburile galilor "Allobroges", "Ségovellaunes", "Voconces" și "Tricastins". La
Dauphiné () [Corola-website/Science/315121_a_316450]
-
sectorul care se află pe raza comunei Vadu Crișului, se întâlnesc pietrișuri și nisipuri de terasă, de vârstă cuaternară. Teritoriul se dispune pe diferite unități de relief: în lunca largă a Crișului, cu aspect de câmpie, pe dealurile cu caracter premontan de la poalele Munților Plopiș și Pădurea Craiului și în zona montană ce aparține de Pădurea Craiului. Datorită acestui fapt și structurii geologice și geomorfologice, peisajul zonei este variat și totodată creează o notă de pitoresc. Lunca Crișului Repede este largă
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
materiale parentale ale solurilor. Astfel sunt ușor de observat variațiunile transgresiunilor și regresiunilor marine prin care au fost sedimentate pe rând depozitele caracteristice fiecărei perioade. Dezvoltate la sud de creasta cristalină Cozia-Frunți-Ghițu, dealurile subcarpatice argeșene s-au format în Depresiunea premontană Getică, apărută în timpul mișcărilor laramice, ca urmare a ridicării sistemului montan de la nord. Depresiunea Getică a funcționat ca avanfosă și se întinde între orogenul carpatic și până în sud la Platforma Valahă (partea nordică a Platformei Moesice), de care o separă
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
cretacicului, a funcționat ca o arie de sedimentare de la începutul paleogenului până la cuaternar, când a fost colmatată și ușor înălțată, ca urmare a ridicării zonei cristalino-mezozoice a masivelor muntoase din Carpații Meridionali, cînd în fața acestora s-a format o depresiune premontană cu rol de avanfosă, care a funcționat în paleogen și neogen. Fundamentul acesteia este constituit din formațiuni cristaline de tip carpatic, scufundate la mii de metri. În sud se delimitează față de fundamentul Platformei Moesice prin falia pericarpatică. Sedimentul care o
Depresiunea Getică () [Corola-website/Science/320265_a_321594]
-
cu 4 specii actuale grupate în 3 genuri: "Procavia", "Heterohyrax" și "Dendrohyrax", răspândite în Africa la sud de Sahara și în Egipt, și în câteva locuri restrânse din Orientul Apropiat (Siria, Palestina) și Arabia. Unele dintre ele trăiesc în regiunile premontane de semideșert, altele duc un mod de viață arboricol. Sistematica hiracoideelor, care include și speciile dispărute este următoarea:
Hiracoidee () [Corola-website/Science/332827_a_334156]
-
În jurul anului 1830 (după alte surse, în 1842), aproximativ 40 de familii de munteni polonezi din Stara Huta au întemeiat un sat nou denumit Poiana Micului (în , în ). Conform legendei, muntenii fuseseră repartizați de comisia din Cernăuți într-o zonă premontană aflată în mijlocul codrilor. Ei au găsit o mică poiană pe care se afla o stână care aparținea unui cioban român pe nume Micu. Proveniți dintr-o zonă muntoasă, polonezii au defrișat terenurile și-au construit case și s-au ocupat
Biserica Preasfânta Inimă a lui Isus din Poiana Micului () [Corola-website/Science/323726_a_325055]
-
care vor deveni mai târziu provincii, își întruneau reprezentanții în "state provinciale". Unele părți din aceste regiuni convocau, și ele, "state locale", subliniind caracterul lor restrâns în raport cu "statele provinciale". În sfârșit, unele localități cu condiții naturale particulare regiunile montane și premontane aveau și ele adunări proprii, care acopereau teritorii cu limite restrânse și purtau denumiri locale (collectes, escartons etc.)195 Acest sistem complex de instituții reprezentative ale stărilor a apărut pe căi și în forme distincte, în diferitele părți ale Franței
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]