79 matches
-
unei suferințe durînd cîteva luni. O nemulțumire crescîndă față de propria viață și o insatisfacție dureroasă față neoplatonismul epocii au fost fermenții din a căror dospire a izbucnit pocăința lui Augustin. Drumul Damascului nu există decît pentru cei al căror "teren premorbid" a fost pregătit cu multă vreme înainte, cu observația că, în acest caz, terenul premorbid nu are semnificația unei patologii psihice, ci a unui patos ivit la capătul unei premergătoare răsuciri sufletești. Cutremurarea nu cade din cer, ci vine dinlăuntru
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]
-
față neoplatonismul epocii au fost fermenții din a căror dospire a izbucnit pocăința lui Augustin. Drumul Damascului nu există decît pentru cei al căror "teren premorbid" a fost pregătit cu multă vreme înainte, cu observația că, în acest caz, terenul premorbid nu are semnificația unei patologii psihice, ci a unui patos ivit la capătul unei premergătoare răsuciri sufletești. Cutremurarea nu cade din cer, ci vine dinlăuntru. Ea se petrece brusc doar cînd e privită din afară, dar în interior ea seamănă
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]
-
schizofreniei variază mult de la un pacient la altul si de la un episod al bolii la altul; cu toate acestea, o serie din simptome sunt comune: Etapele evoluției maladiei În momentul actual se recunosc pentru schizofrenie următoarele etape de evoluție: Etapa premorbidă, caracterizată prin modificări de personalitate (trăsături de tip schizotipal), disfuncționalități cognitive (deficit de atenție, alterări ale memoriei de lucru), inabilitate relațională socială. În această etapă se evidențiază la peste 50% din pacienți semne minore neurologice (semne piramido-extrapiramidale, dismetrii, dificultăți de
Peste 500 de mii de români sunt schizofrenici () [Corola-journal/Journalistic/70584_a_71909]
-
autori ridică întrebarea dacă îmbătrânirea este sinonimă cu fragilitatea și dacă marii vârstnici sunt, inevitabil, fragili. Totuși, îmbătrânirea nu este sinonimă cu fragilitatea. Anumiți pacienți cu vârste înaintate prezintă dizabilitate temporară legată de boli, dar își recuperează ușor statusul funcțional premorbid. Alții pot părea activi, dar tolerează cu dificultate diverse solicitări fiziologice și își recapătă mai greu statusul funcțional inițial, iar alții pot prezenta un declin funcțional lent progresiv. Criteriile de diagnostic sunt instrumente de lucru valoroase în medicină. Orice concept
Revista Medicală Română by Mihai-Viorel Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/92290_a_92785]
-
matur care echivalează cu stingerea vînei creatoare. Un medic, obișnuit să-și păstreze vigilența la treapta lucidității raționale, nu mai are înțelegere pentru laturile întunecoase ale talentului. Tot ce e tenebros și irațional îi repugnă, iar talentul cere un teren premorbid și tulbure. Vrem nu vrem, predispozițiile artistice nu-și ating apoteoza decît pe fundalul unei naturi patologice. În sine, ele nu sunt nici morbide și nici indemne, dar fără morbiditețe ele devin sterile. Iar medicul, deprins să restrîngă totul la
Între caduceu și liră by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7148_a_8473]
-
dacă primește pensie (de vârstă, de invaliditate etc.); ... (iv) alte elemente de interes pentru examenul clinic psihiatric; ... ... e) antecedente personale patologice (istoric medical), care trebuie să conțină cel puțin următoarele elemente, dar fără a se limita la acestea: (i) afecțiuni premorbide care pot influența starea pacientului, la data examinării; ... (ii) afecțiuni comorbide, respectiv statusul examinării (în monitorizare/sub tratament, în nevoie de examinare sau reexaminare, neglijate terapeutic etc.); ... (iii) istoricul consumului de substanțe (cafea, tutun, alcool, alte substanțe de uz recreațional), respectiv
METODOLOGIE din 11 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261628]
-
asociere de consum de substanţe psihoactive, cu elemente deteriorative; dificultăţi majore de relaţionare socio-profesională, conflictualitate marcată, eşecuri repetate de integrare socio- profesională. TULBURAREA ORGANICĂ DE PERSONALITATE (cod CIM-10 F07) Se caracterizează printr-o alterare semnificativă a modelelor obişnuite ale comportamentului premorbid. Criterii de diagnostic În afara unui istoric stabilit sau a unei alte dovezi de boală, leziune sau disfuncţie cerebrală, un diagnostic cert necesită prezenţa a două sau mai multe din următoarelor caracteristici: Capacitate constant redusă de a persevera în activităţi
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
E., McLeer, S.V., Atkins, M.S., Ralphe, D., & Foa, E., (1989), „Posttraumatic stress in sexually abused, physically abused, and nonabused children”, Child Abuse and Neglect, 13, pp. 403-408. Deep, A.L., Nagy, L.M., Weltzin, T.E., Rao, R., & Kaye, W.H. (1995), „Premorbid onset of psychopathology in long-term recovered Anorexia Nervosa”, International Journal of Eating Disorders, 17, pp. 291-297. DeFries, J.C., & Alarcon, M., (1996), „Genetics of specific reading disability”, Mental Retardation & Developmental Disabilities Research Reviews, 2, pp. 39-48. Demonet, J., Taylor, M.J., & Chaix
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
participării sale etiologice în context plurifactorial al bolii psihosomatice. 2. Impactul boală psihosomatică asupra psihicului bolnavului recul somato-psihic generat de disconfortul simptomelor afectarea indicilor de calitate a vieții și a inserției socio-profesionale așteptarea anxioasă a recidivelor bolii. 3. Personalitatea bolnavului premorbidă („primară”) (factor genetic + factori de risc biografic) secundară bolii. 4. Tulburări neuro-psihice induse de boală psihosomatică (sau coexistente ori precedând boala psihosomatică) 5. Psihoterapia bolii psihosomatice - obiective strategia de prevenire sau atenuare a stresului psihic; modalități de antrenament pentru confruntarea
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
jos: Fig. Tip de boală Rolul social Statutul social Idealul individului Destructurantă Inactivitate Dependență Sentiment de angoasă Eliberatoare Inactivitate Libertate Repaus și independență Profesiune Activitate Protecție Avantaje Fig. Variații patologice ale normalului Cazuri limită Cazuri cronice Starea de sănătate Stări premorbide Boala propriu-zisă Stările defectuale postprocesuale Direcția de evoluție clinică Procesul de remisiune (ameliorare) Procesul de deteriorare Boala reprezintă o formă de manifestare a stării de anormalitate și ea trebuie înțeleasă în cadrul acestui concept larg. În sfera anormalității, boala este numai
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
variații pornind de la starea de normalitate sau sănătate către diversele forme ale patologicului sau ale bolii: a) starea de sănătate reprezintă echilibrul psihosomatic, normalitatea, cu lipsa de acuze obiective și subiective și impresia de bine fizic și psihic; b) stările premorbide sunt reprezentate prin următoarele: dispoziții anormale constituționale, congenitale sau ereditare; stări subclinice minore, neresimțite ca atare de bolnav; un teren psihosomatic fragil, sensibil, propice dezvoltării unor boli; c) variațiile patologice ale normalului sunt reprezentate prin următoarele aspecte: trăsături patologice de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
stresul este prea intens, prelungit sau repetat, rezervele organismului sunt epuizate. În această situație apar depresii, stări de imobilitate stuporoasă, fugă și panică. Tabloul clinic, în acest caz, depinde de următorii factori: profilul clinic al bolnavului; antecedentele sale psihologice; personalitatea premorbidă; predispoziția patologică. Deosebit de importantă în cadrul acestui proces este dubla potențialitate de reacție a Eului, manifestată prin aceea că: - eul recunoaște traumatismul pe loc, ca aparținând unei experiențe trăite anterior; - eul se simte bruscat de evenimentul care n-a fost precedat
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
singurătatea, ca aspect particular; modul de a fi singur, ca incapacitate de a se putea raporta la altul sau la alții. Este evident faptul că această clasificare propusă de L. Binswanger urmărește, în primul rând, sublinierea aspectelor modelelor de viață premorbide sau psihopatologice pure, fiind inspirată de un punct de vedere antropologic-existențialist. În plus, ea are o incontestabilă valoare în ceea ce privește înțelegerea atât a stării de sănătate mintală, cât și a bolii psihice. R. Le Senne, situându-se pe pozițiile moralei, descrie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ore după consum, și subiectul necesită spitalizare psihiatrică. În aceste momente se ridică problema diagnosticului diferențial: este vorba de un individ psihotic care a consumat canabis (dual diagnosis), sau abuzul de canabis a cauzat În mod direct psihoza. Evaluarea stării premorbide a pacientului și a statusului post morbid, poate tenta rezolvarea problemei, prin determinarea cursului tulburării psihice (Johnston et al 1980). Tulburări mentale cu istoric psihiatric negativ Psihoza toxică canabică Un studiu prospectiv pe un an de zile desfășurat În Suedia
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
puternică, protectoare, care să ofere bolnavului siguranță și sprijin în cursul evoluției bolii către vindecare. În cadrul relației „medic - bolnav”, fiecare dintre aceste persoane au roluri diferite, bine precizate, pe care trebuie să le îndeplinească. La bolnav contează foarte mult personalitatea premorbidă și impactul cu boala actuală. La medic contează personalitatea acestuia (rezervat, curajos, optimist, dur, defetist), experiența cu bolnavii și modul de a se apropia de aceștia. M. Balint acordă un rol important „emoțiilor medicului” suscitate de întâlnirea cu bolnavul și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de viață ale individului respectiv. Ele reprezinte trăsături accentuate de personalitate prezente la unele persoane. Autorii francezi vorbesc, în aceste cazuri despre tipologiile psihopatologice, iar autorii germani de variații patologice ale normalului. Aceste tipuri constituționale care reunesc condițiile unor dispoziții premorbide din care se pot dezvolta boli psihice sunt următoarele: a) Constituția perversă este caracterizată prin scăderea considerabilă a simțului moral, până la pierderea acestuia, personalitate de tip imoral, vicioasă, inadaptabilă, delictuală, antisocială, needucabilă, perversă; b) Constituția paranoică desemnează tipul suspicios, egocentric
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
să creadă că este batjocorit. El va începe să interpreteze sau să creadă că anumite gesturi sunt îndreptate împotriva lui, considerându-se ținta unor ironii sau chiar a unor uneltiri dușmănoase. Adesea se constată faptul că bolnavul avea o personalitate premorbidă de tip sensibil, înclinată către suspiciuni. Acest delir apare mai ales la bătrâni și în demențele presenile. 10) Delirul simbiotic Acesta se mai numește și „delir în doi” (folie à deux). De regulă, un bolnav delirant se lovește de o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Cercetările în această direcție sunt numeroase (N. Retterstol). E. Kretschmer vorbește despre tipul de personalitate senzitivă, caracterizată printr-un tip de reacție puternică, predispusă la formarea unui „delir senzitiv de relație”. Winner consideră boala ca pe o continuare a personalității premorbide („temperamentul paranoiac genetic”), care, cu timpul, evoluează către paranoia. Krueger crede că paranoicii se recrutează dintre personalitățile cu o agresivitate constituțională, considerați de autorul citat ca fiind „paranoici înnăscuți”. K. Kolle descrie paranoicii ca pe niște personalități cu tendință la
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
În ceea ce privește natura personalității bolnavilor deliranți există o mare varietate de aspecte, care prefigurează un anumit „model de personalitate” caracterizată printr-o hipersenzitivitate, ca reprezentând o condiție esențială de receptivitate la boala respectivă. În sensul acesta trebuie acceptată existența unei „personalități premorbide” specifică bolnavilor deliranți și care reprezintă terenul obligatoriu al dezvoltării psihozei respective. În sensul acesta, tulburările caracteristice ale personalității delirante sunt următoarele: psihorigiditate emoțional-afectivă, tendință la introspecție, mizantropism și egocentrism cu supraevaluarea propriului Eu, relații interpersonale restrânse și dominate de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
egocentrism și hipertrofia Eului bolnavului respectiv, idei expansive de dominare, reformă socială, istorică, morală, religioasă sau științifică, o mare forță psihică manifestată printr-o hiperactivitate și mobilitate crescută. Din cele de mai sus se desprinde marea bogăție a structurii personalității premorbide a bolnavilor deliranți, precum și dificultatea extremă de a putea trasa o graniță netă între „normal” și „patologic” în cazul acestei structuri a personalității, în care „normalul și patologicul sunt intricate”. Psihiatrii sunt, astfel, înclinați să considere acest tip de personalitate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
căutat ca să le fixeze un „cadru” special. De regulă însă au fost în mod constant apropiate de bolile psihice și considerate ca înrudite cu acestea. În sensul acesta ele au fost considerate ca variații patologice ale normalului, sau ca stări premorbide, subliniindu-se prin aceasta faptul că se situează la limita dintre normalitatea și anormalitatea psihică, fără a li se acorda însă statutul de boli psihice. Din punctul de vedere al persoanei aflată în stare de suferință morală, ele sunt considerate
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
biologică și psihologică)-stres”. Se pare că bulimia rezultă din factorii de risc generali întâlniți în psihopatologie, combinați cu unii factori de risc specifici care favorizează un regim alimentar. Printre factorii de risc figurează unii factorii biologici (sex feminin, obezitate premorbidă, obezitate parentală, pubertate precoce...), unii factori psihologici (insatisfacție corporală, alimentație restrictivă, personalitate fragilă - slabă stimă de sine, funcționare după principiul „totul sau nimic”, impulsivitate -, dificultate de a-și regla emoțiile...), cât și unii factori socioculturali (cultul pentru siluete filiforme, competitivitate
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sexul sau cu vârsta, ci pare să țină mai mult de alura simptomatologiei și intricării simptomatologiei pozitive cu cea negative. - în lumina acestor date, pare din ce în ce mai licită dihotomia lansată de Crow et all... - Există o corelație semnificativă între nivelul adaptării premorbide anterioare și alura simptomatologiei la debut, precum și evoluția ulterioară. Capitolul 2 Clinica debutului în schizofreniei Considerații generale... Se pare că în psihiatrie nu există afecțiune mai rău definită ca schizofrenia. Dacă modurile de debut ale acestei afecțiuni cu nume amenințător
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
bine, la schizofrenii. 27 debut se situează undeva în urmă în traiectul existențial al pacientului ? Diferite studii bazate pe metodologii diverse tind să sprijine ipoteza care consideră schizofrenia ca o "procesualitate morbidă”. Modalități clinice de debut ale schizofreniei. 1. Manifestări premorbide. încă de la primele descrieri clinice ale demenței precoce de către Kraepelin, și până la studii de dată recentă ne confruntăm cu observații care subliniază aspectul particular general "aerul aparte" al unor astfel de viitori schizofreni. Aceasta pentru că diagnosticul în psihiatrie nu este
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
dată recentă ne confruntăm cu observații care subliniază aspectul particular general "aerul aparte" al unor astfel de viitori schizofreni. Aceasta pentru că diagnosticul în psihiatrie nu este bazat exclusiv pe datele semiologice ci face apel din plin la caracteristicile anamnestice (adaptare premorbidă a pacienților) și biosociodemografice (vârstă, sex, statut marital, socioeducațional etc.). Aceste caracteristici constituie puncte de reper greu de ignorat în demersul diagnosticului clinic al schizofreniei. Observarea unei simptomatologii psihiatrice fruste izvorând încă din copilăria și adolescența unor ulteriori pacienți cu
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]