37 matches
-
insulă latină într-un ocean slav" (uitînd pe Maghiari și Peninsula Balcanică). În orice caz, reforma din 1953 și corecțiunile aduse ei în 1965 deveneau opera diavolească a slavofiliei și a comunismului... Cum, printre aceștia, îndrăznim, și azi, să ne prenumărăm (poate că și alți oameni de cultură fac la fel), cum, de asemenea, și revista România literară nu s-a precipitat a urma indicațiile academice post-decembriste - ne găsim, inobedienți, sub incidența legilor parlamentare. Iată de ce, în concluzie, revenim la editorialul
Ortografia - o problemă de istorie a culturii românești by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14599_a_15924]
-
avea efectul unui cuțit înfipt în inima ferbinte a unui intelectual care deși locuiește în America, trăiește cu pasiune orice eveniment din țară -, așadar, tabloul înfățișat de acest insider depășește în închipuire tot ceea ce detractorii regimului Constantinescu (printre care ma prenumăr, nu-i așa?!) au spus în ultimii ani. Nu pot descrie dezamăgirea, oroarea, indignarea, disperarea și groază întipărite pe chipul distinsei profesoare americane. Desăvârșită ei bună credință, nostalgia după un timp și după o Românie ce nu mai subzista decât
Aseară ti-am luat hazna by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17810_a_19135]
-
foița cu numele organului sexual masculin care, trimisă provocator lui N. Iorga, a declanșat un imens scandal, terminat în justiție). Această grupare a fundat ultimul val suprarealist în 1944, care, avîndu-l în frunte pe reînapoiatul de la Paris Gherasim Luca, îi prenumăra pe Gellu Naum, Virgil Teodorescu, Paul Păun, D. Trost, Dan Faur ș.a. Gruparea a fost anihilată, de proletcultism, în 1947, Gherasim Luca părăsind din nou țara. Supraviețuitorii acestui ultim val suprarealist sînt, azi, Gellu Naum, la București, și Paul Păun
Filigranul amintirii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17177_a_18502]
-
al poetului și publicistului, începînd cu manuscrisele și sfîrșind cu textele publicate. Cred că, mai ales după moartea lui Petru Creția, eminescologii noștri nu sînt mai numeroși decît degetele de la o mînă. Partea proastă, în legătură cu dl Georgescu, pe care îl prenumăr fără să ezit printre eminescologii valoroși, este că, în loc să ne dea o biografie sau o ediție nouă, s-a lăsat ispitit de o interpretare ciudată a vieții și operei eminesciene. în ce mă privește, deși nu neg interesul unor observații
Potriveli și mașinațiuni by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17312_a_18637]
-
părea că se sufocă la propriu, sperînd că imensitatea Bucureștiului îi va da mai largi posibilități de mișcare. Greșea. Matcă lui era în burgul Clujului, unde se găseau mai toți foștii membri ai Cercului literar de la Sibiu, printre care se prenumăra, și profesorii săi în frunte cu Blaga, pe care-l vizită în cămăruța de la Bibliotecă universitară (unde căpătase o slujbă), denumită de poet și de ceilalți "bîrlogul lui Faust" (Era, desigur, pe vremea cînd poetul și cugetătorul traducea Faustul lui
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
dreaptă, iar regele ținea încă seama de opinia lor, spre dezamăgirea deznădăjduită a lui Argetoianu. Pînă la alcătuirea guvernului de dictatură, Argetoianu aștepta măcar schimbarea guvernului Tătărescu și crearea unui guvern de destindere format din personalități (printre care, firește, se prenumăra) peste partide prin modificarea radicală a Constituției. Majoritatea însemnărilor sale pe anul 1935 sînt obsesii ale acestei speranțe, pe care suveranul, indecis, o amîna mereu deși o anunța. Argetoianu care detesta guvernul Tătărescu l-a numit, la 15 decembrie 1935
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
N. Breban care, în rubrica d-sale, se ocupă de "bolile sau ruinele mentalului românesc după '89". Ca să vezi! Revista prietenului său A.P. îi oferea un material de cea mai bună calitate. Ca să nu împingem maliția pînă la a-l prenumăra pe romancierul Buneivestiri printre subiecții ideali pentru o cercetare a patologiei cu pricina. Umor are și Mircea Ionescu Quintus, oferind patru epigrame suplimentului Flacărei intitulat Racul - săptămînal regresist, hebdomadar progresist și organ independent. Curat independent! Iată una din operele "clasicului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15863_a_17188]
-
vârstă, i-ar putea fi domnului Ianțu părinți și chiar bunici. Dar, la urma urmei, cine acceptă să-i fie de bine, înseamnă că-i face plăcere. Mai sunt însă unii cărora nu le face plăcere și printre ei mă prenumăr, în calitate de simplu telespectator. Felul acesta de adresare pe mine unul mă ofensează și cred că și pe alții. Dar cui îi pasă? Parcă aud vocea imperativă care îmi ordonă să consum delicioasa ciocolată ,,Poiana". E ,,ciocolata ta preferată", strigă la
De ce ne tutuiți? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/15696_a_17021]
-
în această ediție, cu una singură: este, poate, cea mai voluptuoasă dintre ele - și aparține lui Jeffery Deaver. Se numește DANSÂND CU MOARTEA. E apărută la Editura RAO. Ar fi onest față de cititori să spun, dintru bun început, că mă prenumăr printre fanii lui Deaver, de vreo câțiva ani (să tot fie, de acum, vreo cinci). De ce? Pentru că, așa cum scrie și pe copertă, este cel mai bun autor de thrillere psihologice. Este mai bun ca Dan Brown, o să mă întrebați? Da
Ce cărţi mai citim [Corola-blog/BlogPost/96875_a_98167]
-
în ediții alese, ale acelor basme repovestite de dvs. nu vă va reproșa niciodată nimic. Așadar, mulțumind pentru urarea Tot binele din lume și luând în calcul bunele intenții cu care vă puneți pe treabă acum și în viitor, vă prenumăr în rândul bunicilor cu folos și dragoste pentru nepoții lor, și printre culegătorii de povești, repovestite cu poftă. (Malacu Păun) * Sunteți mulțumit că v-am publicat un fragment de proză. Spuneți că prezentarea scurtă și bine gândită v-ar fi
Actualitatea by Monica Patriche () [Corola-journal/Journalistic/8222_a_9547]
-
metacorporalitate se lasă pătrunsă de anxietăți, se umanizează: "umbra-mi se chinuia să zîmbească / își frămînta mîinile / ascundea neîndemînatecă în mînecă așii / eu mă gîndeam / că poate-i doar un biet înger părăsit de ai săi / solemn călător ce-și prenumără pașii / prin magazii uitate și ude / alungat de vîntul putred de la sud" (Umbre). Umbra constituie, evident, un simbol al dedublării. Redus la prezența ei, poetul își exhibă o insatisfacție ce-l îndeamnă a se despărți de ființă. Drept urmare și țara
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
în Nimic. (Prin coincidență, însuși titlul lui Pântea poate fi citit că un clin d’oeil adresat congenerului sau.) Conform vulgatei, poezia e accesibilă doar unora, puțini și aleși. Dar ce se întâmplă atunci când poetul însuși încetează să se mai prenumere printre aceștia? Șocul trebuie să fie imens. Dar în cazurile fericite, functioneaza că o resuscitare. Așa ceva este în fond șiNimicitorul, mai cu seamă în a doua lui parte, transpusa, grație efortului Marcelei Ciortea, în latinește. Exercițiu cu asupra de măsură
Note despre critica de poezie, rânduri despre o anume poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4286_a_5611]
-
2). O imagine al cărei ridicol e întrecut doar de frumusețea în sine a nepotrivirii, dincolo de har și de măsură. Să nu i se ceară, așadar, poetului, dimensiuni pe care nu le poate prinde. Printre aceste, neimputabile, neputințe, nu se prenumără, însă, adorația: "Tu ai rămas deapururea aceiași/ rănești și vindeci ca divina Pelias/ Iar eu același credincios al dragii./ ca steaua conducând în noapte magii./ Ca vitejia'n leu, lumina'n aur/ ca gloria în cununile de laur,/ iar templele
Pînza Penelopei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7608_a_8933]
-
victimă ideală, ușoară, nu ca pe un partener. Să-i rămân în permanență la îndemână, ca pe o pradă pe care să nu o extermine fizic. Grăbit să parvină, să-i copleșească pe naivii investitori de suflet printre care mă prenumăram” (p. 76). Că doi scriitori legați prin matrimoniu nu s-au putut înțelege, nu e fapt unic. Alice Nelson Dunbar și Paul Dunbar au alunecat și ei, fiecare, spre vieți paralele - ca să ne mărginim doar la exemple din spațiul anglofon
Jurnal de femeie by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/5284_a_6609]
-
Către Brazilia porneam într-adevăr - era în 2002, un zbor tîrziu de noapte, țintind Rio de Janeiro, - urma să particip la o întîlnire sub auspicii ambițioase, Academia Latinității, de curînd înființată, printre ai cărei membri fondatori aveam cinstea să mă prenumăr. Însă în ritmul presant al ceasurilor ce mă despărțeau de plecare, se instala mustrător pulsația unui text desăvîrșindu-se atunci, ecou însoțind, de la Paris, o manifestare sui genesis, croită să încerce, de la București, pariul de a îmblînzi cordial redundanța unei planeități
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
de a se informa și din alte surse, iau de bun orice chip cioplit. Simplificând, există două categorii de oameni. Unii care, cu anii, își formează convingeri atât de ferme încât e recomandabil să-i eviți. Ceilalți, printre care mă prenumăr, relativizează totul și riscă să nu mai creadă în nimic. Există și oameni care ar putea să spună: meseria mea e lipsa de caracter. Respect toate părerile. Ura n-o respect. Asta deși, stabilind cu un prieten că noi nu
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3598_a_4923]
-
haos al valorilor care continuă să prolifereze pînă-n zilele noastre. Apăruse pe atunci, în primii ani după revoluție, un tînăr critic, D. S. Boerescu, al generației literare numită nouăzecistă, cuprinzînd scriitori care au debutat în anii aceia și printre care mă prenumăr. Mi se pare sugestiv și simptomatic felul cum acel tînăr critic a dispărut după cîțiva ani definitiv din decorul literar, optînd la un moment dat pentru o funcție într-un trust de presă ce presupunea și șefia unei reviste de
Criticul și editorul, prieteni ai scriitorului by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/3245_a_4570]
-
dom’le, cu franțuzeasca dumitale, am senzația c-ai greșit verbele(ori adverbele!). Ce-i aia „scump” într-o lume ieftină ca braga (mai ai tu oare idee ce-i dulcea noastră bragă)?! Între amicii mei cei mai buni se prenumără un surd și mut și orb - un fericit, are de toate, că, vezi dragă Doamne, n-a plătit nimic, dar nimic, de hatârul cugetării tale, bade disperatule!... Eu - trebuie să fiu și eu cumva, nu te supăra - nu-s nici
Poezie by Calistrat Costin () [Corola-journal/Imaginative/2987_a_4312]
-
palmele mi-s pline de dorul de-a zbura... Simt soarele pe buze și-o creangă de alun Apropie în treacăt o lucitoare stea. Steaua, nr. 5, mai 1963 Cenaclu: Andrei Steiu Moment la Argeș Am devenit al muntelui, deodată. Prenumărat între vibrații, m-au adoptat ca pe o sevă pinii... Poate de aceea inima pietrei bătând nu vorbea frumos, cu comparații, cum se cade față cu străinii. Am coborât atunci în mina care taie stânca și o suie, și am
Poeme în limba română ale tânărului Andrei Codrescu by Andrei Codrescu () [Corola-journal/Imaginative/10519_a_11844]
-
cerere. Dar am refuzat. După Revoluție, sau cum s-o fi numind cele întâmplate în decembrie 1989, în această instituție, de inspirație sovietică, au năvălit tot felul de veleitari, (inclusiv securiști sau colaboratori ai acestora). Am refuzat, așadar, să mă prenumăr printre membrii unei astfel de instituții. Sunt doar, din 1991, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. Nu consider că cei care sunt membri ai respectivei Uniuni sunt toți, cu adevărat, și scriitori. Din păcate, în rândurile acestei instituții sunt
INTERVIU CU PROFESOR DOCTOR DAN BRUDASCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361199_a_362528]
-
va confirma adevărul fabulei lui Meneniu Agrippa. Încheiem aceste șiruri aducând cetățenilor aminte că nu există nici libertate, nici cultură fără muncă. Cine crede că prin profesarea unei serii de fraze a înlocuit munca, deci libertatea și cultura, acela se prenumără fără s-o știe între paraziții societății omenești, între aceia cari trăiesc pe pământ spre blestemul, ruina și demoralizarea poporului lor. II În ordinea de idei espuse în n-rul trecut intră și aceea a independenței statului român. Nici aceasta n-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
va confirma adevărul fabulei lui Meneniu Agrippa. Încheiem aceste șiruri aducând cetățenilor aminte că nu există nici libertate, nici cultură fără muncă. Cine crede că prin profesarea unei serii de fraze a înlocuit munca, deci libertatea și cultura, acela se prenumără fără s-o știe între paraziții societății omenești, între aceia cari trăiesc pe pământ spre blestemul, ruina și demoralizarea poporului lor. II În ordinea de idei espuse în n-rul trecut intră și aceea a independenței statului român. Nici aceasta n-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în anii socialismului trîmbițos își vitaminiza ramolismentul juvenil cu principiale sarcini de secretar. Cum să uit acea adunare a breslei, marcată de... darea lui de seamă, înfierînd, vigilent, nesănătoasele influențe ale artei decadente occidentale asupra unora printre care, evident, mă prenumăram -, subminînd astfel ele, influențele strădaniile sănătoase ale Cîntării României! Ciricul însă, în dorul apropiatului 2 Mai, anula pe loc indispoziția. Nimeni, nici chiar dîrlăii cu ochi albaștri, fojgăind pe la colțuri de trotuare, nu puteau împiedica galantul apetit întreținut, constant, de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
măiestrit până În perioada Regulamentului organic. Categoria de unde s-ar putea recruta filfilzonii ar fi a cincea și a șasea. Cu alte cuvinte, cele câteva sute de boieri mici, „fără barbă”, ziși „starea a doua și a treia, Între cari se prenumărau edeclii domnești, baș-ciohodaru, tufecci-bașa, divictaru, cafegi-bașa, stolnici, șătrari, slugeri, medelniceri, cluceri de arie etc., până la serdari, căminari și cluceri mari”1. Simpla Înșiruire a funcțiilor acestora ne taie elanul de a Încerca să descoperim printre ei un dandy. Nici În
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
mai firesc să-1 întîlnești în scenete de mahala decât în viața modernă sau în intimitatea familială a profesorului Rim. Foarte puțin universitar, Lică! Desigur, patru clase primare la Tecuci. Mini se întreba acum cit timp să fi trecut de când societatea prenumăra în chip obicinuit exemplare de felul lui Lică. Cum erau pavate străzile pe atunci și dacă aspectul scumpei Cetăți era primitiv și pitoresc cum i-1 descria uneori bătrânul ei moș . Dacă cumva Lică, actualul, apucase pe baba Smoala în
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]