28 matches
-
totuși circuitul valorilor culturale și spirituale. Erau situații în care locuitorii unui întreg sat cumpărau cărți, în special religioase, pe care le dădeau în păstrare preotului, spre folosul lor și al generațiilor următoare. Tot atunci se utiliza sistemul listelor de "prenumeranți", pe care Iosif Romanov le adăuga la fiecare carte ce se tipărea pentru a se cunoaște în rândul obștei toți aceia care au contribuit la realizarea ei. Aparținând unor categorii sociale diferite, prenumeranții realizau, prin gestul lor, un act de
Iosif Romanov () [Corola-website/Science/303846_a_305175]
-
Tot atunci se utiliza sistemul listelor de "prenumeranți", pe care Iosif Romanov le adăuga la fiecare carte ce se tipărea pentru a se cunoaște în rândul obștei toți aceia care au contribuit la realizarea ei. Aparținând unor categorii sociale diferite, prenumeranții realizau, prin gestul lor, un act de solidaritate culturală. Un aspect semnificativ din activitatea librarului o constituie relațiile sale cu cărturarii români din Transilvania. Fiind născut în Transilvania, el a fost strâns legat de oamenii și locurile de acolo. Trecerea
Iosif Romanov () [Corola-website/Science/303846_a_305175]
-
numărul de autori occidentali traduși prin intermediare grecești este în scădere vertiginoasă, acest segment nu dispare complet. Mihail Mavrudi traduce în 1838 după un intermediar grecesc numeroase 34. De asemenea, continuă transpunerile din limbi de circulație în neogreacă; listele de prenumeranți ale unor asemenea cărți sunt pline de boieri, negustori și cărturari români 35. Avem de-a face cu un fenomen de iradiere a literaturii estice mai evoluate spre teritoriile cu o cultură mai firavă, proces care continuă după 1821, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și de istorie bisericească. Un caz elocvent este manualul de Istoria neoelinilor, tradus din franceză de Anastasios G. Konstantas, descriind evoluția grecilor de la 1453 până în actualitate, carte ce apărea în 1838 la tipografia lui Heliade și a fraților Hristide. Între prenumeranți găsim cărturari de cultură greacă (C. Aristia, D. Villios, Petre Efesiul), greci (Baronul Christofor Sachellarios, Vasile Vizantios, • Darvaris, frații Schina etc.), dar și numeroși români (Ghica, Filipescu, Ioan Câmpineanu, Constantin și Ștefan Bălăceanu, A. Florescu, G. Mihăilescu, D. Topolniceanu, Alexandru
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
într-o lume și o istorie văzute, „ieroglific”, cu o luciditate amară, fără iluzii. Peste mai bine de un veac după moartea învățatului prinț moldovean, tipograful și scriitorul Anton Pann, născut la Sliven, în Bulgaria, se adresa unui public cumpărător („prenumeranți” de calendare și cărți), târgoveți și mărunți mahalagii, iubitori de cântece de lume, de povești și „anegdote”, de proverbe, de glume, de „istorioare”. Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea ilustrează un soi de înțelepciune și o „pedagogie” morală surâzătoare, un realism și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
Constantin Brâncoveanu; Ćedomir Denić - circulația gramaticii slavone de la Râmnic din anul 1755 a lui Meletie Smotrițki; Iacob Mârza - o listă de cărți interzise în Transilvania în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea; Cătălina Velculescu și Victor George Velculescu - prenumeranții cărții românești din primele trei decenii ale secolului al XIX-lea); scrieri didactice și învățământ (Victor Papacostea și Gheorghe Cronț - originile învățământului superior în Țară Românească; Ștefan Bălan și Eliza Român - academiile din Constantinopol și școlile din Principate; Iacob Mârza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289280_a_290609]
-
el a fost reluat în mai multe periodice, însoțit de elogioase note introductive. De asemenea inițiativa a găsit și aprobarea lui Mihail Sturdza. Cu toate acestea, ea nu a putut fi materializată fiind imposibil să se realizeze cei 200 de „prenumeranți”, care ar fi asigurat apariția celor nouă volume. Explicația trebuie căutată în prețul lor relativ ridicat de șapte galbeni pentru ediția obișnuită și nouă galbeni pentru ediția de lux, dar și în faptul că publicul cititor era încă restrâns și
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
servi întotdeauna ca model. Revista, scrie Vulcan, va fi „enciclopedică și beletristică”. Trei zile mai târziu, la 12 aprilie, el primește aprobarea autorităților, și la 1 mai 1865 apare numărul de probă, însoțit, cum se obișnuia, de o listă de prenumeranți. O lună mai târziu Vulcan scoate primul număr, în care reia, în bună parte, materia din numărul de probă. Barițiu colaborează cu o povestire, Eroina de la Gaëta, Vulcan dedică un articol românului macedonean Nicolae Jiga, prin al cărui sprijin bănesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
și fizică, scrieri literare și morale, noutăți din întreaga lume și informații comerciale. Două luni mai târziu, la 7 aprilie, autoritățile emit dispoziția oficială prin care se aproba apariția gazetei și Asachi trimite, câteva zile după aceea, înștiințări către eventualii prenumeranți. În luna mai 1829 el scoate trei foi volante, intitulate „Novitale de la armie”, în care publică știri de pe front, preluate, cele mai multe, din ziarele rusești și austriece. „Novitalele” sunt urmate, la 1 iunie, de primul număr al noii publicații. Asachi va
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285223_a_286552]
-
rumânească și pentru ce, prin urmare, literatura și moralul nu sunt vorbe rumânești; pentru ce râvna spre bine e amorțită, și acolo unde se înfierbântă iarăși îngheață 14. Cei care consumă producția literară (cititorii) și cei care o susțin financiar (prenumeranții) sunt, cu toții, râvnitori. Spre înlesnirea tipăririi cărților în limba patriei și încuragiarea celor care se ocupă cu literele și sporirea literaturii noastre se formează o soțietate de răvnitori-acționeri"15 sună un anunț din 1845. Dar și cei care scriu sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Cârlova. Un articol, Literatura, încercând o definiție a literaturii, discută și situația poeziei românești la 1830. Mai colaborează, cu o Cuvântare de rugăciune, Emanoil Gojdu. B. r. a avut, pentru epoca în care era editată, un număr relativ mare de „prenumeranți” în Transilvania și în Principate. Scoțând această revistă, Carcalechi urmărea, fără îndoială, și scopuri comerciale. Dar el era însuflețit, în primul rând, de dorința de a contribui, cu modestele lui mijloace, la propășirea neamului, la realizarea unității culturale a românilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285731_a_287060]
-
anului 1829 o foaie volantă cu titlul "Novitale de la armie", având scopul de a informa publicul despre operațiunile armatelor rusești, Gh. Asachi care era implicat în apariția acestor foițe, fiind bun cunoscător al limbii ruse, anunța din partea redacției pe eventualii "prenumeranți" că va scoate o gazetă "fără sminteală", de la 1 iunie 1829 la 15 ianuarie 1830. Gazeta a ieșit la Iași, într-adevăr ,începând cu data de 1 iunie până la 24 noiembrie 1858, cu unele întreruperi, cu titlul de "Albina românească
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
sistema practicită în țările politice , atît despre mai bună lucrarea pămîntului a pometelor ,a viilor,a stupilor, a viermilor de mătasă,a velniților, a pădurilor,cît și povățuiri pentru ferirea și vindecarea epizotiei și alte folosotoare pentru moșinași și posesori. Prenumerantul ce-și va păstra șirul întreg al acestor gazette va avea în casa lui un hronograf deplin de întîmplări în mijlocul cărora însul viază și carile în adevăr întrec pe multe alte epohe.In suplementul ce să va adăogi cîteodată se
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
filile saletoate înștiințările adevărateale altor jurnale. In Ieși prenumerația se va face deodată în Mănăstirea Sfinților Trii Ierarhi, iar pe la ținuturi redacția s-au adresuit cătră personae binevoitoare, trimițînd-li bileturi cuviincioase și împuternicire de a priimi prețul sus arătat de la prenumeranți și de a le da bileturile însemnate cu sigiliul redacției, prin carele-și vor cere gazeta la locul și ziua arătată. Cu ace întîie gazetă se vor tipări pe o filă,spre pomenire,numele prenumeraților cari unui lucru obștește folositori
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
d-o parte prin adăogarea gazetei literare, pe d-alta prin publicarea acestor două gazete în două limbi, rumânească și franțozească, spre a se putea citi de mai mulți amatori, soțietatea lasă tot același preț, pentru amîndouă gazetele, spre înlesnirea prenumeranților. După socoteala ce s-a făcut cu d-amănuntul de cheltuielile trebuincioase, s-a văzut că, de nu se vor aduna trei sute de prenumeranți, soțietatea nu va putea să urmeze cu această publicație; de aceea se nădăjduiește că pentru a
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
putea citi de mai mulți amatori, soțietatea lasă tot același preț, pentru amîndouă gazetele, spre înlesnirea prenumeranților. După socoteala ce s-a făcut cu d-amănuntul de cheltuielile trebuincioase, s-a văzut că, de nu se vor aduna trei sute de prenumeranți, soțietatea nu va putea să urmeze cu această publicație; de aceea se nădăjduiește că pentru a se sprijini această lucrare, adevărat națională, doritorii se vor grăbi a ajuta la împlinirea numărului de abonați ce este neapărat trebuincios, spre a se
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
săptămînă. Tot subt aceeași condiție făgăduim cum că vom începe o foiță cu litere lătinești, o dată sau de două ori pe lună după stările împrejur, și materiile de tipărit încă ne vom strădui a le îmbunătăți. Totdeodată poftim pe d.d. prenumeranți să binevoiască a ne ajuta la jărfele noastre cele împovorătoare trimițându-ne banii de prenumerație cît mai în grab. Prenumerația să poate face în toate provințiile la toate deregătoriile de postă. "Foaie pentru minte, inimă și literatură" este, de fapt
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Pentru a estima un nivel minim al tirajului, putem să luăm În calcul cifra de 328 de exemplare (dintre care 257 erau difuzate În Monarhia Austriacă), respectiv numărul de abonați ai Organului luminării În 1847 (cunoscut nouă din listele de prenumeranți), În condițiile În care știm că fiecare număr al gazetei mari era Însoțit de un exemplar din Învățătorul poporului. Din mențiunile referitoare la prețul foii populare se observă Însă faptul că aceasta se difuza și separat („din mână”, adică neînsoțită
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
nația intră într-o carieră cu adevărat literară.“ Recunoaștem încă o dată cuvintele lui Iancu Văcărescu, în care autorul Gramaticii românești descifrase, cu 16 ani mai devreme, țelul propriei sale acțiuni. În lista susținătorilor alfabetului latin, pe primul loc sunt citați prenumeranții din Tg. Jiu, semnatari ai unei vajnice profesiuni de credință: „Subtînsemnații neavând nicidecum poftă de a remânea mai în urmă de veacul în care trăim, dovedim printr-aceasta atât dorința de a priimi Curierul de ambe sexe, cât și cu
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
câștige existența. Cântărindu-și atent talentul, dar și pentru că știa aproape tot despre „cetitorul” mediu, în grațiile căruia era interesat să intre, P. își asumă rolul de receptacul al gusturilor literare și muzicale întâlnite în lumea urbană periferică, măruntă. Pentru „prenumeranții” lui, care se delectau citind un anume tip de literatură, se trudea să adune, să prelucreze și să editeze cântece de lume, cărți populare, fabule, snoave, istorioare, proverbe. Unui gust fără mari pretenții îi răspundeau și calendarele pe care le-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
la redescoperirea acestui manuscris, acum 15 ani, si descifrarea drumului sau sinuos până în Statele Unite ale Americii. Fapt este că Tindal l-a vândut unui "amateur éclairé", contele Friedrich von Thoms (1696-1746), diplomat german la curtea Angliei, cunoscut lui Antioh Cantemir, prenumerant la ediția engleză, "posesorul unei bogate biblioteci de manuscrise și cărți rare" (p. XLVIII), stabilit ulterior în orașul Leiden. Informația, publicată într-o revistă germană din 1744 și devenită cunoscută la noi printr-un articol al lui Gr. Ploesteanu ("Vatra
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
țineri a casei, asupra creșterii copiilor, asupra grădinilor, asupra îmbrăcămintei“. Ambele secțiuni erau înfrumusețate cu „gravuri de mode atât pentru bărbați, cât și pentru femei, însemnări de mobile deosebite de case, de grădini și alte asemenea“. La sfârșit de an, prenumeranții, abonații, primeau și un „călindar“, cu lunile anului viitor, „poezii fugitive ce vor ieși în acel an“, însemnări despre zidiri, locuri vândute, o variantă a rubricilor imobiliare de azi, dar și despre locurile mai interesante din țară, „ca Podul lui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
oamenii să se aboneze la gazetele lor care îi țineau în contact cu „politicești și interesante novitale din toate țările lumei“ - cum scria Asachi în „Înștiințare despre gazeta românească din Ieși“ -, conducătorii gazetelor publicau în paginile lor „spre pomenire numele prenumeranților, cari vor da razemul și îndemnul dorit“. Mai mult decât atât, fondatorii primelor periodice, Heliade Rădulescu și Asachi, erau preocupați să-și fidelizeze abonații prin bonusuri, metode care azi fac parte din abc-ul politicilor de marketing. Iată, așadar, cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
sexele“, la fiecare sfârșit de an, „câte un mic almanah sau călindar“, iar fiecărui abonat la „Spicuitorul moldo-român“ (care a apărut în 1841, la Iași) i se dădea un exemplar gratis, timp de doi ani, dacă aducea alți 20 de prenumeranți. Cititorii fideli ai revistei unioniste „Zimbrul“ primeau „o foaie suplimentară cuprinzând oarecare producție literară sau traducere a vreo oarecare compuneri alese“. La fel trebuie văzută și apariția suplimentelor culturale și literare. „Curierul de ambe sexele“, „Adaos literar“, „Gazeta Teatrului Național
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
francez, ca metoda Raspail ș.a., el recunoștea și eficacitatea vinului amar, cunoscut în Moldova ca pelin, consumarea lui, în cantități potrivite, fiind foarte recomandabilă. Apariția lucrării lui Vial de Rajat la Iași, în 1854, s-a bucurat de sprijinul unor prenumeranți, atât din Moldova, cât și din Țara Românească, din rândul cărora n-au lipsit cadrele medicale (dr. A. Fătu, înscris cu 3 exemplare), cadrele militare (coloneii Mavrodi și Singurov, comandând câte 30 de exemplare fiecare, doamna Smaranda Singurov, 3 exemplare
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]