211 matches
-
am convingerea că aceasta situatie (inflația mediatică) e neplăcută în primul rând pentru domniile lor. Dar ce faci domnia ta este pur si simplu o davada de nesimțire; îți imaginezi că cei treizeci și ceva de ani care te desparte de preopinentul tău pot fi aboliți de ...De ce, în fond? Să fie chiar atat de mult? Să nu fie, cumva, doar o altă formă, benigna dacă vrei, de “becalism”? (înțeleg aici nevoia tâmpa de flux mediatic). Și apoi...știe oricine cum îl
In titluri sa ne duelam sau in masini sa ne stingherim? by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83017_a_84342]
-
care grosul mai presante cum nu se poate - nu mi-o îngăduie. La început, aceste emisiuni mă exasperau, de la o vreme, fie printr-un fenomen de acomodare, fie prin omenească schimbare de optică - e doar vorba de un ecran, nu? - preopinentul emisiunii mi-a devenit de-a dreptul simpatic, nu zic familiar, deși, dacă mâine-poimâine și-ar părăsi talk-show-ul, aș simți o lipsă în sațiul existențial al serii. De altfel, tot admirându-i colecția de cozondraci, am achizițioant și eu vreo
Suntem în anul Caragiale by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15363_a_16688]
-
și o imagine asupra românilor, care nu ține seamă de istoria lor". Așadar, din nou, o suprapunere abuziv-grotescă a schemei proletcultiste peste procesul de lichidare a moștenirii comuniste pe care îl conțin revizuirile. Un soi de vomă postideologică în poala preopinentului, murdărit cu dejecțiile totalitarismului intrat în agonie. (Va urma) Mihai Ungheanu: Holocaustul culturii române (1944-1989), Editura D.B.H. 1999, 476 pag., preț nemenționat.
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15419_a_16744]
-
el face apel la trupele de șoc ale occidentalismului pe care a ajuns să le apere în maniera sa atât de expresivă: codița serviciilor secrete, vorba dulce a generalilor de armată, cu-masca-fără-masca fidelilor infiltrați în teritoriul dușmanului, dialogul scrâșnit cu preopinentul („îl privește!"). Lucrurile s-au schimbat. Năstase A. nu e Petre Roman iar liescu nu-l mai are pe Miron Cosma. Premierul din 1991 era adeptul confruntării directe, stil berbec la perete, pe când levantinizatul Năstase A. e obișnuit să opereze
Cântecul scrâșnit al amânarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14396_a_15721]
-
numai pe autorul de jurnal. Ba chiar: fără un anumit grad de prostie, n-ai muta nici un obiect din loc". Scrutînd atent lucrurile, ne dăm seama că așa e! Dar cea mai convingătoare replică pe care dl Ciocârlie o dă preopinentului galic este însăși scrierea sa, atît de fin articulată din reflecții, observații, impresii, amintiri, precizări, nuanțări cu o mare diversitate tematică, ce are darul de a instaura o imagine auctorială dintre cele mai convingătoare. O imagine din care afirmațiile ori
Pornind de la un jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15132_a_16457]
-
ale fundamentalismului de drept teoctistic. în pană de inspirație, Mădălin Voicu a lăsat-o mai moale, admițând că dacă el și ai săi nu vor fi forțați "să ia lumină" la malul mării, totul e O.K. Biruit de argumentele preopinenților, dl Voicu n-a mai reacționat la insinuarea rasistă a lui Păunescu ("Cine v-a civilizat?"), după cum n-a reacționat nici la suburbana lui sudalmă. Ceea ce s-a văzut cu ochiul limpede e gradul de decădere al politicului în România
Învierea prin partid by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15186_a_16511]
-
la acest eveniment literar-demografic cu repercusiuni atât de faste pentru literatura și, implicit cultura română. Între noi fie vorba, după limbajul pe care îl folosește autoarea în fragmentul publicat cu generozitate de revistă, mi-e imposibil să cred în afirmația preopinentului... Pentru că, iată cum descrie „nou-născuta” o frântură de viață cotidiană: „De unde dracu’ știe ăsta că am cumpărat o pâine și de când îl f... pe el grija că merg ca o girafă? ” Ceea ce, să recunoaștem democratic, nu prea pare produsul minții
Un debut... fulminant? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13599_a_14924]
-
concluzie pe care se străduiesc să o argumenteze, Nicolae Manolescu nu are idei preconcepute, ajunge la concluzie în mod natural, pe baza raționamentelor, fapt ce îi permite să sesizeze și să pună în evidență inadvertențele și verigile lipsă din judecata preopinentului său. O polemică în jurul căreia a curs multă cerneală este cea purtată cu Norman Manea și Andrei Cornea în jurul noțiunii de rasism. Acuzat, împreună cu Gabriel Liiceanu că ar nutri sentimente antisemite, Nicolae Manolescu denunță un mod de judecată care presupune
Temele vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13184_a_14509]
-
fi cuvenit să se oprească mult mai mult, să-și demonstreze punctual „decepția enormă” printr-o analiză atentă, care l-ar fi făcut poate să șovăie, oricîte rezerve ar fi acumulat, în fața unei concluzii atît de infamantă. Credem că probitatea preopinentului nostru rămîne debitoare cu o asemenea analiză a unui subiect „exploziv”. Dar aderăm la alte foarte numeroase aprecieri ale lui Gelu Ionescu asupra scriitorilor contemporani, neconvenționale, mordante în justețea lor, care contravin clișeelor încă puternice. Așa cum am văzut și dintr-
Mai mult decît un exercițiu al memoriei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13281_a_14606]
-
de furie ale corifeilor MCA. Cu aldine, ca să înțeleagă tot „pamfletaro-perifericul”, ei se rățoiesc emfatic, doar-doar se sperie cineva, debitând următorul text: „Dacă editorialistul șprecizare: editorialistul „României literare” este domnul Nicolae Manolescu; eu scriu o modestă rubrică intitulată „Contrafort”; confuzia preopinenților mei tinde să devină patologică!, n.m., M.M.ț nu ar fi marcat de ideea fixă de a lansa injurii grobiene șcare sunt acelea în textul incriminat?, n.m., M.M.ț, ar fi putut accesa site-ul nostru www.antisemitism.ro. Acolo
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
întîi un gazetar politic și apoi un critic literar”, minimalizîndu-se astfel rolul de excepție pe care l-a jucat tocmai conștiința critică zisă „estetică” a Doamnei de la Paris. Ca fidel ascultător al emisiunilor Europei libere, n-aș putea împărtăși impresia preopinentului nostru că „excelentele comentarii” ale Monicăi Lovinescu și ale lui Virgil Ierunca ar fi suferit de „păcatul auto-supraestimării”. Dimpotrivă, meritul discursului lor atît de rezonant era o remarcabilă supunere la obiect, o pliere pe factologia și pe starea umorală a
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
sediul din Calea Victoriei 115. În realitate, lucrurile nu stau așa. Iar dacă dl Chioaru vede în "exemplul personal" al lui Adrian Năstase "tocmai intrarea în normalitate a noii Legi a sponsorizării", înseamnă c-am luat-o razna rău de tot! Preopinentul meu spune că nici unul dintre scriitorii subvenționați de Năstase nu i-au înalțat acestuia ode. Am susținut eu așa ceva?! Nici nu era nevoie de ode, atâta vreme cât ei vor fi de-acum înainte legați, prin înscrisul de pe copertă, într-o sinistră
Sponsorul XXL by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12638_a_13963]
-
apărut ca o ruptură în relație cu modernismul, fiind văzut nu o dată ca o fază a evoluției, ca o "sinteză" sau ca o "clasicizare" a sa. De ce, în situația aceasta, să nu fi suportat cronica "sincronizată" cu modernismul, după cum crede preopinentul nostru, o confruntare cu ceea ce îi succeda în chip firesc modernismului, cu ceea ce creștea dintr-însul? Pe de altă parte, ar putea fi ea oare încărcată cu sarcini metodologice, structuraliste, semiotice, matematizante, psihanalitice, care să nu impieteze asupra analizei în
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
monopolizării criticii de către o singură persoană cu discurs apodictic. Năzuim la o autoritate liberală, flexibilă, favorabilă dialogului, atît cît e cu putință să acceptăm “autoritatea” în cîmpul receptării și aprecierii operelor contemporane ori din trecut, a căror lectură, după cum recunoaște preopinentul nostru, “se face în interiorul unei anumite actualități, mereu relative și schimbătoare, odată cu diversificarea perspectivelor lecturii”. Așadar, nimic nu e bătut în cuie, nimic imperativ “în orizontul pururi schimbător al lecturii” critice, care n-ar putea descuraja revizuirile decît cu riscul
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
o să puneți voi capăt acestei mascarade?...” izbucni cu revoltă abia stăpăpânită un tânăr de vreo treizeci de ani. Tânărul purta o pălărie neagră, pe care nu și-o dăduse jos de pe cap, și avea o față la fel de expresivă ca a preopinentului său, ofițerul de securitate. Stelian îl recunoscu: acesta era Levi, mezinul familiei. Despre el știa doar că urmase studii teologice în străinătate și că servea la Templul Coral, dar nimic mai mult. O aură de mister îl învăluise întotdeauna. Concesiv
Daniel Dragomirescu - Două vizite by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13067_a_14392]
-
acord cu legiferarea academică din 1993). Sigur, discuțiile pe această temă (uneori, prea aprinse totuși) vor continua și nu văd de ce ne-ar neliniști acest lucru. Singurul fapt inacceptabil mi se pare a fi eludarea cu bună știință a argumentelor preopinentului. în ceea ce privește atacul la persoană, orice comentariu este de prisos. Răutățile la adresa unei personalități de talia domnului Ștefan Cazimir se descalifică în însuși momentul rostirii lor.
Scrisoarea a patra by Victor Iancu () [Corola-journal/Imaginative/14722_a_16047]
-
Gherea? Ne găsim în fața unui spirit liberal, pro-occidental, si, mai ales, doritor de transformări, de "curajoase reforme" pentru țara lui. De bună seama, un anticonservator. Acesta era Basil Munteanu. 3. Să trecem la Nae Ionescu. Lăsăm de o parte delicatețea preopinentului nostru când vorbește despre noi și descrie contextul din care ne-am "zgâriat" (bravo, domnule Platon!!) citatele - să recurgem la text. A scrie despre Nae Ionescu - de altfel, considerându-l "filosof creștin", cu o operă "qu'il dédaigne délivrer au
Un răspuns (inutil) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14798_a_16123]
-
enumerare a rarelor sale scrieri" (p. 180) - nu-s oare o serie de ironii ale autorului? (Dl. Platon le consideră... laude!) 4. Dar și mai explicit este citatul pe care l-am menționat noi - și pe care il reține și preopinentul nostru. Iată-l: "antisémite doctrinaire, adversaire declaré de la raison abstraite, de la philosophie des "lumières", des principes de la révolution française et du libéralisme en général, îl / Nae Ionescu/ s'insurge contre la direction de l'Etat roumain depuis 1848, annonce la
Un răspuns (inutil) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14798_a_16123]
-
de ură, oriunde s-ar duce, orice ar face, odată contaminată, va purta pentru totdeauna stigmatul omului cuprins de un asemenea sentiment. Pe măsură ce reflectam asupra acestor trăsături caracteristice urii, tot mai evident le găseam înscrise pe fața și în comportamentul preopinentului meu care își construise din ură un zid mental de care se izbea mereu cu capul. Se citea pe fața luui cum sorbea cu mare plăcere ura. Era o ură plămădită de-a lungul timpului, ură care s-a transformat
UCIGĂTOAREA URĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380794_a_382123]
-
urmează mari răsturnări în adâncul ființei și în final îl duc la prăbușire. Abaterea de la calea bună, nu poate duce la ceva bun, nu pentru că o spun eu, este o lege inexorabilă. Cei ce urăsc nu pot fi niciodata fericiți. Preopinentul meu mărturisea cu vocea aproape sugrumată "sunt profund nefericit pe toate planurile". Striga în el o disperare fără margini, dar o disperare joasă, în contradicție totală cu o mare admiratie de sine pe care o flutura cu dezinvoltura prostului fudul
UCIGĂTOAREA URĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380794_a_382123]
-
și ŤRomânia literarăť, Ťnu se aflăť". De un prost-gust tangent la sinistru se înfățișează campania prezidențială din 1996, purtată de nu mai puțin de 16 pretendenți pentru fotoliul de la Cotroceni, urmărită pe micul ecran: "înghesuiți de-a lungul unei mese, preopinenții și-au debitat pe rînd discursul ca niște automate, pe un culoar ce n-avea nici o legătură cu intervențiile anterioare - un fel de dialog al surzilor. în linii mari s-au spus aceleași lucruri.(...) Discuția a fost condusă cu aplomb
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
niciodată ceea ce are de spus, lăsând, însă, deschisă posibilitatea împăcărilor, sau măcar a nuanțărilor. Chiar dacă uneori e vorba de niște nuanțe ŕ la Dorin Tudoran: genul de îmbrățișări în care efuziunile de simpatie alternează cu discrete tentații de a strangula preopinentul (vezi, în acest sens, antologicul text "Monșerul Montaigne", o veritabilă fișă de observație a stilului tandru-agresiv al autorului: admirația nedomolită față de personajul Andrei Pleșu e contrabalansată de evocarea câtorva episoade care, în trecut, i-au așezat pe protagoniști pe baricade
Noi, pro-dorintudoranienii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10612_a_11937]
-
altceva: ,Antonescu venise la Berlin nu ca să-i țină piept mîniosului Cancelar, nu prevedea nici o încleștare a forțelor. El năzuise să-i mărturisească lealitatea și spera să obțină sprijinul prețios al unui complice în coliziunea cu legionarii, care era inevitabilă. Preopinentul său nu-l trata ca pe un inamic, aprecia devotamentul și avea la rîndul său nevoie de concursul României, furnizoare de petrol, grîne și de armată în războiul pe care îl preconiza, invadarea Rusiei. De aceea, nu i-a încurajat
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
Ion Anton Datcu Preopinentul și amnezia După ce am poposit pe pământ canadian am fost dominat, în continuare, de febra scrisului, un morb contagios, de care nu poți să scapi, după ce ai fost contaminat. Pentru mine a reprezentat o mare onoare să fiu contactat de
Tableta expirată. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_209]
-
un înalt nivel doi intelectuali de marcă. Câteva zile mai târziu, de la memorabilul eveniment amintit, mare mi-a fost mirarea când am observat într-un important ziar, că, la sărbătoarea cu pricina, dintre cei care au ținut cuvântări era omis preopinentul, adică eu, o persoană cu dimensiuni importante, ca înălțime și greutate, cel puțin, care, pentru a răspunde invitației, am făcut degeaba 60 de km. prin frig, în loc să stau cuminte la căldura inegalabilă a propriului cămin. Am intrat la idei. Poate
Tableta expirată. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_209]