22 matches
-
limbii (ritm, accent, intonație); - metodologia educării auzului și tehnica protezării (indicații și contraindicații în utilizarea și reglarea protezelor auditive). Articularea și producerea sunetelor în limba română - locul/zona de articulare: a) vocalele: - pentru vocalele e și i - vocale anterioare sau prepalatale - rezonatorul se formează între partea anterioară a limbii și partea posterioară a palatului; - pentru vocalele ă și î - vocale mediale - dosul limbii se retrage puțin spre partea posterioară a palatului, prelungind astfel rezonatorul în care va intra și partea medială
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
alveolare) - zona de articulare se află la nivelul vârfului limbii și dinților pentru consoanele: t, d, n, s, z, ț sau în partea anterioară a palatului și vârfului limbii pentru consoanele: l, r, s, j (ultimele două se numesc consoane prepalatale); - consoane palatale și postpalatale: c, k, g - zona de articulare se situează în partea posterioară a palatului, la baza limbii și vălul palatin; - consoana laringală h - zona de articulare se află la nivelul peretelui posterior al faringelui, la baza limbii
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
poezie ca binecunoscuta poezie a lui Rimbaud Les voyelles (Vocalele), care ne prezintă o corespondență perfectă între diferite vocale și culori, deși bazată pe o foarte răspândită tradiție, *13 poate fi pur arbitrară; dar existența unor asociații fundamentale între vocalele prepalatale (e și i) și obiectele subțiri, iuți, clare, strălucitoare și între vocalele posterioare (o și u) și obiectele greoaie, încete, posomorite și sumbre poate fi dovedită prin experiențe acustice. *14 216 Lucrările lui Carl Stumpf și ale lui Wolfgang Köhler
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
sued. ibland [i΄blan:] "din cînd în cînd", rom. bancă [΄bankə], germ. Bier [bi:r] "bere", pg.. bebida [bi΄bidə] "băutură", dan. farbror [΄fa:rbro:r] "unchi" β = consoană fricativă sonoră: sp. viejo [βi΄exo] "vechi; bătrîn" ç = consoană fricativă prepalatală surdă: germ. ich [΄iç] "eu", norv. kirke [΄çirkə] "biserică", sued. tjugo [΄çugu] "douăzeci" d = consoană oclusivă dentală sonoră: it. distanza [dis΄tantsa] "distanță", fr. dimanche [di΄mă(] "dumini-că", engl. degree [di΄gri] "grad; rang", dan. fredag [΄fre:da] "vineri", norv
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
d = consoană oclusivă dentală sonoră: it. distanza [dis΄tantsa] "distanță", fr. dimanche [di΄mă(] "dumini-că", engl. degree [di΄gri] "grad; rang", dan. fredag [΄fre:da] "vineri", norv. dag [da:g] "zi", sued. månad [΄mo:nad] "lună" (calendaristică) d( = consoană africată prepalatală sonoră: engl. jam [(äm] "dulceață; gem", it. giro [΄(iro] "călătorie", rom. deget [΄de(et] ( = consoană africată dentală sonoră: it. stazione [sta(i΄one] "stație", engl. hands [hän(] "mîini" (pl. de la mînă) ð = consoană fricativă interdentală sonoră: engl. this [ðis] "acesta
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
rîu [r(w], pg. noite [΄nojt(] "noapte" j = semivocală anterioră: germ., neer. ja [ja] "da", norv. jord [jo:r] "pămînt", fr. monsieur [mös΄jö] "domn", rom. iar-nă [΄jarnə], dan. hj(lp [jälp] "ajutor", sued. böja [΄böja] "a încovoia" ( = consoană fricativă prepalatală sonoră: neer. horlage [x(΄lo:(ə] "ceas", pg. janela [(ə΄nεlə] "fereastră", fr. juillet [(ü΄jε] "iulie", rom. javră [΄(avrə] k = consoană oclusivă velară surdă: dan. kold [k(l] "rece", neer. komen [΄kome] "a veni", germ. können [΄könən] "a putea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
t(]"inimă", s = consoană fricativă dentală surdă: it. strada [΄strada] "drum", sp. casa [΄kasa] "casă", norv. sko [sko] "pantof", neer. kaas [ka:s] "brînză", engl. silk [silk] "măta-se", dan. stor [sto:r] "mare", rom. supă [su:pə] ( = consoană fricativă prepalatală surdă: sued. presentation [presenta:΄(u:n] "prezentare", it. scéndere [΄(endere] "a coborî", rom. șatră [΄(atrə], norv. norsk [n((k] "norvegian", pg. escuro [i(΄kuru] "întuneric", engl. session [΄se(ən] "sesiune" t = consoană oclusivă dentală surdă: pg. projecto [pru΄(εtu] "proiect
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
tə] "primul", dan. muligt [΄mu:lit] "posibil", sued. vit [vi:t] "alb", fr. trois [trwa] "trei", engl. tenebrous [΄tenibrəs] "întunecat; sumbru" ts = consoană africată dentală surdă: rom. țară [΄tsar(], it. pranzo [΄prantso] "prînz", germ. Zeit [tsajt] "timp" t( = consoană africată prepalatală surdă: rom. cer [t(er], it. città [t(it΄ta] "oraș", engl. change [t(ein(] "schimbare", germ. deitsch [doet(] "german, nemțesc", norv. utslitt [u:΄t(lit] "uzat" θ = consoană fricativă interdentală surdă: sp. zapato [΄θapato] "pantof", engl. thing [θi(] "lucru
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
menținerii lui în poziție înaltă este de două ori mai lung decât în cazul pronunției unor foneme izolate (88; p.144). În cazurile de deglutiție infantilă sau de anteriorizare a apexului lingual în pronunția unor foneme cu punct de sprijin prepalatal, se recomandă exercițiul următor. Copilul plimbă limba pe palat dinainteînapoi, rămânând în contracție maximă în poziția cea mai distală, după care înghite, apoi revine lent în poziția de repaus. Exercițiile se fac în 3-4 reprize pe zi de câte 1-2
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
simțului tactilExerciții de diferențiere mimo-articulatorie și analiza fonetică pentru t, d, n. - Exerciții de diferențiere acustică a fonemului n în grupul cu vocale și consoane, dar mai ales în grupul consonantic -nc și -ng în care transferul articulator impune ocluzia prepalatală a părții dorsale a limbii îtanc, angajat). - Exerciții de antrenament al simțului tactil al rezonanței prin palparea pe aripile nasului, pe piept, pe creștetul capului, respectiv perceperea sonorizării prin palparea laringelui. Exerciții speciale pentru logopații cu dificultăți în învățare Dificultățile
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
de la articularea lui a precursor, pronunțându-se prelungit și scurt, repetitiv, într-o singură expirație, sunetele szsz, apoi sazasaza. (22, 184, 228) Demutizarea consoanei Ș - Sigmatismul pentru Ș Fonemul ș este o consoană fricativă, obținută prin constricția canalului vocal, articulată prepalatal și este surdă fiind lipsită de sonorizarea laringeană. Poziția sistemului articulator Mandibula se află într-o poziție mai coborâtă decât cea necesară emiterii fonemului s și fără să realizeze o suprapunere exactă a dinților superiori pe cei inferiori, ca la
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
unei pronunții defectuoase. (22, 184, 228) Demutizarea consoanei J - Sigmatismul pentru J Fonemul j este o consoană fricativă sonoră, pentru care constricția se realizează pe un segment ceva mai lung decât cel realizat în cazul consoanei pereche ș - între zona prepalatală și alveolele superioare. Poziția sistemului articulator pentru emisia fonemului j este aceeași ca pentru articularea fonemului ș cu deosebirea că limba este mai relaxată și realizează constricția pe o porțiune mai lungă cuprinsă între palat și alveole, iar expulzia aerului
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
necesitatea contopirii sunetelor t și s prin desenarea suprapusă a acestora. Se exersează inițial pronunția separată a celor două foneme constitutive. Pentru emitere se adoptă poziția de articulare a fonemului t, dar cu limba într-o poziție mai coborâtă, aplicată prepalatal și se inițiază expirul pentru a se acumula suficient aer în camera preocluzivă. În timpul etapei fricative limba se desprinde de la nivelul palatului și coboară anterior lăsând un canal constrictiv la nivelul incisivilor superiori, pe sub care iese exploziv curentul de aer
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
în cuvintele: marți, lați, hoți, toți etc. î22, 184, 228) Se fac propoziții diverse folosind cuvinte ce conțin fonemul ț achiziționat corect. Demutizarea semiocluzivelor CE, CI și GE, GI Demutizarea și corectarea africatelor CE, CI Fonemele ce, ci sunt semiocluzive prepalatale, surde și mixte, formate prin fuzionarea sunetelor t, ș, e sau t, ș, i, rostite îngemănat. Sunetele sunt ocluzive prin poziția de plasare a limbii, similară cu cea adoptată la articularea fonemului t, dar explozia este înlocuită de o fricțiune
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
palatul dur, cu vârful ridicat spre alveolele superioare, iar marginile sprijinite pe molarii superiori, închizând complet cavitatea bucală. Presiunea acumulată în spațiul preocluziv determină coborârea mijlocului limbii și desprinderea vârfului ei de alveolele dentare superioare și formarea unui canal fricativ prepalatal, similar celui utilizat în articularea fonemului ș. Imediat mandibula coboară, buzele iau o poziție de ușoară propulsie, iar limba se retrage și se așează în poziția de emitere a sunetului e sau respectiv i. Prin succesiune rapidă a ocluziei, fricțiunii
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
ne propunem să reluăm însușirea sunetele surde: ce, ci. Se reia pronunția sonorelor ge, gi și prin explicarea diferențelor palpatorii a vibrațiilor laringiene se înlătură cu ușurință sonorizarea. Demutizarea și corectarea africatelor ge, gi Fonemele ge, gi sunt consoane semiocluzive prepalatale, sonore și vocale rezultate din contopirea consoanelor sonore d, j cu vocala e sau d, j cu vocala i. Sonoritatea este conferită de fonemele d și j, iar vocalitatea prin sunetele e și i. Poziția sistemului articulator și articularea fonemelor
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
vibrațiilor laringiene prin pronunția fonemului î. Apoi se repetă exercițiul cu vârful limbii ridicat în sus. Logopatul percepe vibrația fină a vârfului limbii pe alveole în timpul fonației laringiene. Se cere să se producă un pasaj repetitiv a vârfului limbii din prepalatal peste promontoriul alveolar și în sens opus în timpul emiterii consoanei î. Se va emite un sunet care are un profil acustic asemănator lui r. Deformările de articulare nu apar în articularea sunetului r odată emis corect, doar variantele de pronunție
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
antrenament ale articulării și discriminării auditive sau prin labiolectură, datorită poziției asemănătoare în articulare și deosebirilor fine datorate sonorizării laringiene. Odată cu demutizarea și corectarea deformărilor de articulare la cea de a doua barieră, formată din limbă și regiunea dendo-alveolară și prepalatală, logopatul poate utiliza un bagaj sporit de cuvinte care să îi permită deprinderea transferului articulator între cele două zone demutizate. î22, 184, 228) II.5.5. Protocoale tehnice în recuperarea tulburărilor pronunției în a treia regiune de articulare Demutizare consoanei
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
de pronunție scurtă a sunetului prin concentrarea fluxului aerian pe o explozie scurtă, utilizând volumul expirator de rezervă în pronunție. Volumul de aer pulmonar redus va scurta pronunția sunetului c. - Deformarea fonemului c în sunetul t se datorează fie ocluziei prepalatale, fie unui derapaj anterior al limbii și unei desprinderi tardive a ocluziei. Corectăm acest defect împingând limba spre fundul cavității bucale în momentul rostirii fonemului și reluând exercițiile de retragere a limbii. - Deformarea fonemului c în sunetul h este produsă
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
doar la niște lamele palatine, iar la vespertilionide acestea se depărtează pe linia mediană și se sudează fiecare la maxilarul corespuzător. Spațiul format pe partea dorsală poartă numele de tăietură nazală, iar cel de pe partea ventrală poartă numele de tăietură prepalatală. Parietalele formează cea mai mare parte a cutiei craniene. Condilii occipitali au aproape o poziție orizontală, în timpul zborului capul rămâne într-o poziție perpendiculară față de coloana vertebrală. Pe linia medio-dorsală a cutiei craniene, la locul de unire a parietalelor, se
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
la niște lamele palatine, iar la vespertilionide acestea se depărtează pe linia mediană și se sudează fiecare la maxilarul corespuzător. Spațiul format pe partea dorsală poart poartă numele de tăietură nazală, iar cel de pe partea ventrală poartă numele de tăietură prepalatal prepalatală. Parietalele formează cea mai mare p parte a cutiei craniene. Condilii occipitali au aproape o poziție orizontală, în timpul zborului capul rămâne într-o poziție perpendiculară față de coloana vertebrală. Pe linia medio-dorsală a cutiei craniene, la locul de unire a
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
niște lamele palatine, iar la vespertilionide acestea se depărtează pe linia mediană și se sudează fiecare la maxilarul corespuzător. Spațiul format pe partea dorsală poart poartă numele de tăietură nazală, iar cel de pe partea ventrală poartă numele de tăietură prepalatal prepalatală. Parietalele formează cea mai mare p parte a cutiei craniene. Condilii occipitali au aproape o poziție orizontală, în timpul zborului capul rămâne într-o poziție perpendiculară față de coloana vertebrală. Pe linia medio-dorsală a cutiei craniene, la locul de unire a parietalelor
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]