81 matches
-
națiune să fie instruită în școlile sale naționale, în limba maternă. În 1777 s-a început la Timișoara un curs normal pedagogic, pentru crearea de dascăli români, în școala Cetății, care a dăinuit până în 1810. După doi ani se deschide preparandia din Arad, spre care se îndreaptă viitorii dascăli români. Prima școală românească pentru fete se deschide în cartierul Fabric, în anul 1825.
Agenda2004-4-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
-
realizările deosebite ale administrației Carol Telbisz menționăm: canalizarea și alimentarea cu apă a orașului, iluminatul stradal, tramvaiul electric, industrializarea orașului, construcția Muzeului Vechi (azi Biblioteca Academiei Române), a Liceului de Băieți („C. D. Loga”), a Liceului de Fete (Liceul Pedagogic), a Preparandiei pentru învățători (Liceul „J. L. Calderon”), a Orfelinatului Gisella (Facultatea de Chimie, Biologie și Geografie), Institutul pentru Surdo-Muți, Abatorul, Palatul Societății Timiș -Bega (Regionala C.F.R. ), Palatul Poștei, Palatul Lloyd, Palatul Dauerbach (Palace), Palatul Neptun, Banca de Scont, Banca de Stat
Agenda2004-6-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282029_a_283358]
-
întemeietor de școli blăjene. În strânsă legătură cu școlile Blajului sunt urmărite instituțiile ocrotitoare, la început Mănăstirea Sfintei Treimi și Mănăstirea Buna-Vestire, apoi Mitropolia) sau anexe precum: Bibliotecile Blajului, precum și școlile care s-au dezvoltat din trunchiul acestora: Seminarul Teologic Preparandia (sau Școala de Învățători), Școala de fete, Azilul de copii etc. Probabil, după îndemnul lui Ion Bianu autorul își încheie lucrarea cu "înrâurirea școalelor române din Blaj asupra românilor de peste graniță" (enumerând pe Ioan Maiorescu în Muntenia, pe Al. Papiu-Ilarian
Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16699_a_18024]
-
statului Țării românești prin Radu Negru Basarab Domnul Făgărașului“ (824), „inventarea ochelarilor“ (631), „aflarea prafului de pușcă“, „reîntemeierea statului Moldovei prin Dragoș Vodă“, „aducerea cartofilor în Europa“, „descoperirea Australiei“, „construirea primului balon“, „revoluțiunea lui Horea“, „aflarea luminatului cu gaz“, „înființarea preparandiei la Arad“, „unirea principatelor române“, „revenirea Romei ca capitală a Italiei“, „primul sinod anual al eparhiei arădane“; ultimele evenimente menționate sunt „trecerea la cele eterne a marelui arhiereu Andreiu Baron de Șaguna (16 iunie 1873)“, „proclamarea independenței statului român“, „răpirea
Agenda2005-44-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284373_a_285702]
-
31 mai, de la ora 12, Școala cu clasele I-VIII nr. 6 „Anișoara Odeanu“ din Lugoj va avea loc manifestarea „Tradiții populare“, susținută de prof. Dana Petrovici. ( T. T.) l Primăria municipiului Arad intenționează să cumpere Casa cu Lacăt și Preparandia (aflate într-o fază avansată de degradare), pentru a le putea renova și pune în valoare. ( N. I.) l Marți, 31 mai, de la ora 16, la Casa „A. M. Guttenbrunn“, ec. Alexandrina Paul le va relata membrilor Universității Populare, în limba
Agenda2005-22-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283757_a_285086]
-
deschidă calea spre universul cunoașterii. Omul zilelor noastre este tot mai puțin aplecat asupra lecturii, ceea ce nu face decât să-l sărăcească sufletește. Desigur, această sărăcie sufletească poate fi contracarată cu lecturi potrivite vârstei, recomandate de școală. Preluare din revista PREPARANDIA Andreca (Roșa ) Alina BIBLIOGRAFIE: Goia, Vistian, Literatura pentru copii și tineret, Editura Dacia, 2003 G. Călinescu, Cronicile optimismului, E.P.L.Buc. 1964, p. 274 Ilie Stanciu, Literatura pentru copii, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1968, p. 19 I.Creangă, Amintiri din
ASPECTE ALE COPILĂRIEI ÎN LITERATURA ROMÂNĂ ŞI LITERATURA UNIVERSALĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363937_a_365266]
-
Pecica, unde l-a avut ca dascăl pe renumitul învățător Ion Ardeleanu și a celor secundare din Arad, Pozsony (Bratislava) și Hódmezövásárhely, (oraș din Ungaria), urmează cursurile Institutului teologic din Arad, înființat în anul 1822, la 10 ani după întemeierea Preparandiei (1812)- școala lui Dimitrie Țichindeal și a altor distinși dascăli arădeni : Gherasim-Gavril Popescu, Ghenadie Popescu, Patrichie Popescu. Beneficiind de o bursă a Consistoriului arădean,(organul administrativ și disciplinar în conducerea Bisericii, n.n.), urmează cursurile de teologie și filozofie ale universității
TESTAMENTE UITATE-TESTAMENTE CARE DOR (ROMAN CIOROGARIU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367241_a_368570]
-
în posesia Bibliotecii Județene „A.D.Xenopol” din Arad: „Pesta, luni, 21/9 Martie, ziua lui Sebastian, 40 de martiri, 1853. Tatăl său, comerciantul Ion Marian din Lipova, mama sa, Persida, din Nădlac, rudă apropiată cu eruditul dascăl Atanasie Șandor de la Preparandia din Arad, (unchi după mamă și naș la botez). După absolvirea școlii primare din Lipova, un important centru cultural de atunci, în anul 1842, îl întâlnim la gimnaziul Minoriților din Arad, unde termină clasa a VI-a, întrerupând un an
ATANASIE MARIAN MARIENESCU (SCHIŢĂ DE PORTRET , PARTEA I) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367259_a_368588]
-
Gardner), „Neastâmpărul toamnei”, „O noapte palpitanta”, în majoritate cărți pentru copii și nu numai, (traduse în limbile catalana, sârbă, germană, engleza etc.) Titina Nica Țene este considerată în articolul „Aspecte ale copilăriei în literatura română și literatura universală“, din revista “Preparandia “, alături de: Mihai Eminescu, Marin Preda, Elenă Farago, Alecsandri, Coșbuc, Creangă, Arghezii, Blandiana și de alți scriitori mari din literatura universală că de exemplu Hans Cristian Andersen și Jonathan Swift, care s-au aplecat asupra universului copilăriei, scriind pagini memorabile în
ÎNTÂMPLĂRI HAZLII CU O NEPOŢICĂ... POVESTITE DE BUNICA TITINA de DORINA COSTEA în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365452_a_366781]
-
prefect român al Aradului, numit la 8 noiembrie 1864, Gheorghe Popa de Teiuș! Cât a condus destinele orașului și județului Arad, Gheorghe Popa de Teiuș a numit peste 40 de notari români în localitățile județului(s.a), tineri absolvenți ai Preparandiei din Arad, urmărind astfel introducerea limbii române în administrație și în școli. Anul 1867, cu toate evenimentele sale aduce îndepărtarea acestui mare român din fruntea orașului și al județului Arad. La numai 43 de ani, timp în care s-a
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (MORMINTE ŞI SPINI...) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366663_a_367992]
-
celor mai multe școli existente. În anul 1879, la stăruința vicarului B. Densușianu, a fost elaborat „Statutul Școlastic Diacezan”, care la art. 91, cu privire la învățători, statornicea: ”Docenții ordinari definitiv la școalele noastre elementari pot fi constituiți numai atari inși greco-catolici, absoluți de preparandie publică, care după cel puțin de un an de praxă au depus examenul de cualificațiune și au câștigat DIPLOMA DOCENȚIALĂ”. Marii latifundiari din Țara Hațegului și din Valea Jiului, pentru a obține venituri tot mai mari pe moșiile lor, au înăsprit
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
în Poesis, nr. 213-214 / XIX, 2008). Studii liceale la Beiuș și Carei. Teologia la Oradea. În 1857 este numit prefect de studii în "Seminarul Tinerimii Române Unite" din Oradea (printre elevii săi numărându-se și Iosif Vulcan) și profesor la Preparandie (1857-1858). Moare de timpuriu, la 7 nov. 1858, la numai 27 de ani. Este înmormântat la Oradea (după V. Vartolomei la Vezendiu). Un sătmărean, preotul Ignațiu Sabău, o vreme profesor la Beiuș, a scris la moartea sa în Foaie pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
după 1837 intră în cinul monahal. La Cernăuți, a funcționat ca „spiritual” și, din 1857, ca rector la seminarul Institutului Teologic. Între 1848 și 1866, asesor și referent la Consistoriul episcopal, suplinește, în răstimpuri, catedre vacante la gimnaziu și la Preparandie. Din 1863 egumen la mănăstirea Dragomirna, este numit, în 1874, arhimandrit diecezan și vicar. În 1877, a fost ales mitropolit al Bucovinei și Dalmației. B. publică în „Calendariul pentru Bucovina” din Cernăuți, în 1842, poemul religios Iordania. 1841 în Cernăuți
BLAJEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285756_a_287085]
-
dramatic. După studii liceale și de drept la Oradea, G. este asesor judecătoresc la cancelaria județului Bihor, apoi, în urma unui examen susținut în fața unei comisii, va fi numit profesor. În 1821 obține Catedra de aritmetică și geografie la Școala Normală (Preparandia) din Arad. În 1848 este ales deputat în Consiliul orășenesc revoluționar. Până în 1876, când se pensionează, vreme de cincizeci și cinci de ani G. a fost profesor la Preparandie, iar din 1865 a fost director al școlii. A predat aritmetica
GAVRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287177_a_288506]
-
În 1821 obține Catedra de aritmetică și geografie la Școala Normală (Preparandia) din Arad. În 1848 este ales deputat în Consiliul orășenesc revoluționar. Până în 1876, când se pensionează, vreme de cincizeci și cinci de ani G. a fost profesor la Preparandie, iar din 1865 a fost director al școlii. A predat aritmetica, pedagogia, metodica, geografia, economia, istoria, limbile română și maghiară. A fost și inspector pentru școlile primare în protopopiatul Arad. Din 1830, G. a început să colecționeze manuscrise românești (istorice
GAVRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287177_a_288506]
-
Buda, 1844; Lexicon de conversație storicesc religionariu, I, Buda, 1847. Ediții: Gh. Șincai, Hronica rumânilor și a mai multor neamuri, I, Buda, 1844. Repere bibliografice: I. Lupaș, Cea mai veche revistă literară românească, AIN, 1921-1922; Teodor Botiș, Istoria Școalei Normale (Preparandiei) și a Institutului Teologic Ortodox Român din Arad, Arad, 1922, 391-393; G. I. Verbină [I. Pervain], De la Șincai la Gavra, SL, 1948; Anca Costa-Foru, Două piese de teatru originale din prima jumătate a secolului al XIX-lea, SCIA, 1960, 2
GAVRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287177_a_288506]
-
prozatoare. Este fiica lui Traian Lungu, învățător. După ce a absolvit Institutul Catolic „Notre-Dame” din Timișoara, L. devine ea însăși învățătoare, din 1874 predând la cea dintâi școală primară de fete din Banat, înființată la Izvin. În particular a absolvit și Preparandia din Arad. Începând tot din 1874 colaborează cu versuri și proză la „Familia”, „Amicul familiei”, „Noua bibliotecă română”, „Rândunica” și la „Dreptatea” din Timișoara. Articole despre învățământul în limba română, despre utilitatea înființării de școli pentru fete scrie în revista
LUNGU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287920_a_289249]
-
ROMÂNI, asociație înființată la Arad în 1867. Societatea țintea „ca prin citirea foilor periodice și a operilor științifice, apoi prin comunicarea ideilor și prin ocupațiuni de diligență să se adauge cât mai mult la erudițiunea tinerimii”. Majoritatea membrilor erau elevii Preparandiei și studenți teologi din localitate. Formele de activitate sunt diverse, dezbaterile literare pe marginea scrierilor proprii sau lecturile atrăgând cel mai mare număr de participanți. În adunări se lansează ideea solidarizării teologilor arădeni cu acțiunile cultural-sociale ale colegilor din alte
SOCIETATEA DE LECTURA A TEOLOGILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289752_a_291081]
-
pot înavuți științele [...] școlare și cele istorice”. Din august 1872 până în iunie 1875 se va edita, sub egida Episcopiei Ortodoxe din Arad, o nouă publicație, „Lumina”, unde chestiunile școlare au un loc privilegiat. Ca urmare a unificării, în 1880, a Preparandiei cu Institutul Teologic, se creează Societatea de Lectură de la Institutul Pedagogic-Teologic Greco-Ortodox, care va activa până în 1908-1909. Nou-înființata societate va scoate, litografiate, în 1882, revista literar-culturală „Deprinderea”, iar în 1896 „Chemarea”. P. D.
SOCIETATEA DE LECTURA A TEOLOGILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289752_a_291081]
-
1853, Reteag, j. Bistrița-Năsăud - 3.IV.1905, Reteag, j. Bistrița-Năsăud), folclorist și prozator. Părinții, Maria (n. Săbăduș) și Dumitru Pop, erau țărani nevoiași. P.-R. începe să învețe carte în Reteag, urmează școala normală din Năsăud, continuându-și studiile la preparandiile din Gherla și Deva (1864-1873). Din 1873, când este numit învățător la Orlat, lângă Sibiu, se dedică educării și instruirii țăranilor, considerând că emanciparea națională se poate înfăptui numai pe calea progresului material și cultural. Entuziast și energic, dornic să
POP-RETEGANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288898_a_290227]
-
explică încă o dată rolul lor de mijlocitori în pătrunderea cărților de care avea nevoie nu doar intelectualitatea, ci toată populația. În Banat, cartea este achiziționată de pătura cultă, de învățători și preoți, de ofițerii regimentului grăniceresc, de viitorii profesori ai Preparandiei arădene, de cărturarii ce acum intensifică relațiile cu Țările Române; aceeași pătură cultă care avea să-și trimită luminați reprezentanți, scriitori și oameni de idei, la Buda, Viena sau Karlowitz. E o stare de emulație pe care o vom recunoaște
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și latinește și cu adeverințe de crezământ pentru vețuirea lui cea până acuma fără prihană au fără sminteală să se arate. Și cine altul întrunea asemenea calități, cine putea acoperi cu personalitatea sa exigențele cerute, dacă nu unul dintre profesorii Preparandiei arădene care aspira la o conștiință europeană? L-am numit din nou pe Constantin Diaconovici Loga. În 1830 el preia conducerea școlilor naționale românești și sârbești de graniță din Banat. Impulsul dat de instituțiile de învățământ și de profesori este
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
apar ca un reflex al preocupărilor intelectuale. Nu sunt multe, nu sunt foarte bogate, ele transmit în schimb ceva semnificativ pentru generațiile ce vor veni: munca ce se ascunde îndărătul cărților, desfășurată în ideea de a servi binele public. Biblioteca Preparandiei din Arad, biblioteca particulară a preotului Nicolae Stoica de Hațeg, biblioteca mănăstirii Mesić, biblioteca eminentului om de cultură Damaschin Toma Bojincă sunt câteva exemple care îndreptățesc afirmația că în Banat imperativul cunoașterii funcționează deopotrivă la români și la sârbi. Nu
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
va fi scurt dară, adevărat din inimă. Noi știm cu toții că din banii fondului nostru bisericesc s-au înființat în Suceava un gimnaziu, în Siret o școală normală și în Cernăuți o școală reală și o școală normală cu o preparandie. Știm cu toții și aceasta că prin parohii s-au înființat, pe cheltuiala comunelor bisericești, peste o sută de școale primare, dintre carile mai mult de jumătate sunt sprijinite și din fondul nostru religionar. Aceste școale sunt confesionale, adică bisericești, și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
elev să se instrueze în limba sa maternă " - asta nu se întîmplă în școlile comunale - și ca nici să se poată întîmpla să îngrijește ministerul prin aceea că nu-și crește învățători cari să știe limba poporului. Dintre 20 de preparandii (școale normale ) de stat ce a înființat de la promulgarea acestei legi, 3 sunt între români, una în Sigetul Marmației, alta în Arad și a treia în Deva. După paragraf 17 art. 44, 1868, tinerii români ar trebui să se instrueze
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]