81 matches
-
au funcționat pe rând în două localuri, proprietăți ale ordinului (1745-1821/1821-1873). Documentele ce alcătuiesc istoria învățământului în Transilvania și la Arad vădesc un admirabil militantism, cu accente dramatice uneori, al intelectualității arădene pentru înființarea unei Universități în aceste locuri. Preparandia (1812, prima școală pedagogică românească din întreg arealul românesc și între primele din Europa), Institutul Clerical Teologic (1822), Conservatorul de muzică (1833) anticipau ideea de învățământ superior, iar proiectele academice ale unor cărturari precum episcopul Ghenadie Raț (în anul 1850
Arad () [Corola-website/Science/296931_a_298260]
-
Moise Panga împreună cu elevii săi participând direct la luptele care s-au soldat cu retragerea colonelului Urban în Bucovina. După înfrângerea revoluției el se întoarce la Năsăud unde, din ordinul guvernatorului țării, feldmareșalul Ludwig Wohlgemuth, redeschide la 31 decembrie cursurile Preparandiei de aici. O dată cu desființarea regimentelor grănicerești în 1851, paralel cu activitatea didactică, Moise Panga alături ceilalți intelectuali progresiști năsăudeni, a luptat pentru transformarea unor fonduri ale fostului Regiment II grăniceresc român, în "Fond școlastic", devenind membru în comitetul de administrare
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
Considerat drept ""un bărbat încărunțit în cariera învățătorească și rutinat în ramurile științei pedagogice"" el a făcut parte și din primul Comitet administrativ al Fondului școlastic al fostului Regiment grăniceresc român, militând totodată la forurile superioare bisericești blăjene pentru redeschiderea Preparandiei din Orlat. A murit la 62 de ani în vara anului 1866 august 16 și este înmormântat la Orlat. Racovicenii la sfârșitul anului 1854 nu aveau încă un preot sufletesc și ca atare au refuzat să primească pe cel recomandat
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
vacile de călbază în anul 1897 că au fost ploi multe primăvara și grâu au fost puțin, Gavril Popa"); Antologhion, Rîmnic, 1745 (cu însemnarea „în anul 1864 în luna octombrie 14 s-au gătat școala din Bucuroaia și învățătoriu din preparandie au fost Pelea Vasile hotărît de domnu protopop Ambrosiu Marchiș de judele primariu Costin Toma din Beiuș. Scris-am spre aducere aminte ca să se știe de când ii școala"); Octoih, Rîmnic, 1763 (cu însemnarea: ,în anul 1865 în luna iunie 17
Biserica de lemn din Bucuroaia () [Corola-website/Science/319197_a_320526]
-
Clasele primare le urmează la școala confesională ortodoxă din localitatea natală. De mic copil cântă în strana bisericii deprinzând glasurile bisericești de la învățătorul Antonie Minișan. Cu sprijin financiar din partea parohiei, pleacă la Arad unde își continuă studiile, școala secundară și Preparandia pentru învățători pe care o absolvă în anul 1892. Colaborează cu preotul Nicolae Chicin, profesor de cântare bisericească la Arad, de la care își perfecționează arta dirijorală. A fost contemporan cu compozitorul bisericesc, Trifon Lugojan. Între 1892 - 1896 funcționează ca dascăl
Atanasie Lipovan () [Corola-website/Science/322257_a_323586]
-
din nou să se înroleze în armata austriacă, dar este respins. În anul 1815 se întoarce la Giula și începe să se implice în lupta pentru episcop român la Arad: În această perioadă Moise Nicoară a accentuat colaborarea cu profesorii Preparandiei din Arad, consolidând caracterul laic al mișcării. În această luptă a fost sprijinit, printre alții, de Petru Maior, Aron Budai și Gheorghe Lazăr. În urma morții episcopului sârb din Arad, Pavel Avacumovici, o delegație formată din șase membri s-au dus
Moise Nicoară () [Corola-website/Science/327141_a_328470]
-
3 aprilie 1905, Reteag) a fost un pedagog, prozator, publicist și folclorist, reprezentativ pentru epoca sa, apreciat de Ion Mușlea drept „cel mai mare folclorist al Ardealului.” A urmat școala din Reteag, două clase de gimnaziu la Năsăud (1864-1867), cursurile Preparandiei (Școlii Normale) din Gherla și Deva (1870-1871). Timp de douăzeci de ani a activat ca învățător în localități din mai multe districte și comitate ale Transilvaniei (1873-1892), fiind preocupat în același timp și de culegerea folclorului din aceste zone. În
Ion Pop-Reteganul () [Corola-website/Science/307655_a_308984]
-
Gherla; marele om politic și mecen Gheorghe Pop de Băsești; Teodor Pop, protopopul Bredului; luptătorul politic sătmărean Vasile Lucaciu, la vremea respectivă profesor de religie și limba română la gimnaziul superior din Satu Mare; Gavril Trif, la vremea respectivă profesor la preparandia din Zalău; Andrei Cosma, la vremea respectivă pretore al plasei Tășnad, etc. Vicarul Silvaniei Demetriu Coroianu a fost primul președinte al "Reuniunii Învățătorilor Sălăjeni". Pe 1/13 mai 1873 are loc cea de a doua adunare generală anuală a noii
Reuniunea Învățătorilor Români Sălăjeni () [Corola-website/Science/323947_a_325276]
-
a obținut titlul de doctor în teologie, în anul 1848. Revenit la Oradea, la 31 iulie 1848, tânărul preot, doctor în teologie, Ioan Vancea, a fost numit arhivar, protocolist, vicenotar consistorial și profesor de prepandie la Școala Normală Română Unită (Preparandia), iar apoi secretar episcopal. În 1855, a fost numit canonic, rămânând și director al cancelariei diecezane și inspector școlar diecezan, precum și secretar episcopal. La 4 iulie 1865, a fost numit episcop al diecezei de Gherla, în locul rămas vacant prin decesul
Ioan Vancea () [Corola-website/Science/308116_a_309445]
-
Iliescu într-una din cărțile sale dedicate istoriei culturale a Banatului în raport cu cultura română. Alte manuale au fost: "Noțiuni de stilistică și poetică și carte de citire pentru scoale normale și clase inferioare secundare", "Manualul de gramatică și cetire pentru preparandii, școale medii și civile", "Elemente de istoria literaturii pentru școlile normale și cele minoritare". A editat "Mic dicționar (către cititori)", cu scopul de a contribui, după cum însuși folcloristul mărturisește, „"la înfăptuirea unității naționale culturale și la unificarea limbii"”. Comparând cuvintele
Enea Hodoș () [Corola-website/Science/322322_a_323651]
-
și creștineasca ar fi slujita că în Jurtelecul acelor ani." La jumătatea anilor 1940, cunoscutul scriitor Alexandru Rațiu a preluat postul de administrator parohial în Giurtelecu Șimleului. Predecesorul său, învățătorul "Teodor Taloș din Giurtelecu Șimleului, avea 4 clase normale și preparandia din Năsăud".
Ioan Taloș () [Corola-website/Science/324046_a_325375]
-
anul 1807. Înființându-se în noiembrie 1812, la Arad, o "shoala preparandă sau pedagoghicească a nație românești", Tichindeal a fost numit profesor de învățătura legii sau "catihetă". În toamna anului 1813 episcopul greco-catolic Samuil Micu de la Oradea a trimis profesorilor Preparandiei arădene un concept de petiție prin care românii ortodocși din Eparhia Aradului să solicite împăratului numirea unui episcop român după moartea episcopului Pavel Avramovici. Țichindeal a făcut greșeala de a arăta această petiție unui asesor comitatens de la Arad, astfel mitropolitul
Dimitrie Țichindeal () [Corola-website/Science/303476_a_304805]
-
De asemenea, relația apropiată a lui Țichindeal cu episcopul greco-catolic Samuil Micu i-a facilitat ierarhiei sârbe să creeze nedumeriri în rândul românilor ortodocși. A fost acuzat că la un examen „lunar din doctrina religiunii”, pe vremea când activa la Preparandie, a susținut că papa Romei este și trebuie să fie capul văzut al întregii biserici creștine. Se retrage în satul său natal, iar în toamna anului 1817 se îmbolnăvește grav. La 20 ianuarie 1818 se stinge din viață la vârsta
Dimitrie Țichindeal () [Corola-website/Science/303476_a_304805]
-
dramatic. După studii liceale și de drept la Oradea, G. este asesor judecătoresc la cancelaria județului Bihor, apoi, în urma unui examen susținut în fața unei comisii, va fi numit profesor. În 1821 obține Catedra de aritmetică și geografie la Școala Normală (Preparandia) din Arad. În 1848 este ales deputat în Consiliul orășenesc revoluționar. Până în 1876, când se pensionează, vreme de cincizeci și cinci de ani G. a fost profesor la Preparandie, iar din 1865 a fost director al școlii. A predat aritmetica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287177_a_288506]
-
În 1821 obține Catedra de aritmetică și geografie la Școala Normală (Preparandia) din Arad. În 1848 este ales deputat în Consiliul orășenesc revoluționar. Până în 1876, când se pensionează, vreme de cincizeci și cinci de ani G. a fost profesor la Preparandie, iar din 1865 a fost director al școlii. A predat aritmetica, pedagogia, metodica, geografia, economia, istoria, limbile română și maghiară. A fost și inspector pentru școlile primare în protopopiatul Arad. Din 1830, G. a început să colecționeze manuscrise românești (istorice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287177_a_288506]
-
Buda, 1844; Lexicon de conversație storicesc religionariu, I, Buda, 1847. Ediții: Gh. Șincai, Hronica rumânilor și a mai multor neamuri, I, Buda, 1844. Repere bibliografice: I. Lupaș, Cea mai veche revistă literară românească, AIN, 1921-1922; Teodor Botiș, Istoria Școalei Normale (Preparandiei) și a Institutului Teologic Ortodox Român din Arad, Arad, 1922, 391-393; G. I. Verbină [I. Pervain], De la Șincai la Gavra, SL, 1948; Anca Costa-Foru, Două piese de teatru originale din prima jumătate a secolului al XIX-lea, SCIA, 1960, 2
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287177_a_288506]
-
de 100.000 coroane. Abia din 1976 fosta casă a familiei Karacsonyi a fost transformată în muzeu, atunci fiind mutate toate obiectele ce aparțineau muzeului. Cât privește instituția muzeului gherlean, aceasta a apărut în anul 1881 ca muzeu școlar la Preparandia din Gherla. Așadar la baza muzeului de istorie au stat mai multe coleții de piese, dintre care unele aparținând Societății Astra, Muzeului Armenesc, colecția de anuare a Liceului Teoretic „Petru Maior”, precum și o parte dintre colecțiile muzeului din comuna Sic
Casa Karácsonyi din Gherla () [Corola-website/Science/324988_a_326317]
-
va fi scurt dară, adevărat din inimă. Noi știm cu toții că din banii fondului nostru bisericesc s-au înființat în Suceava un gimnaziu, în Siret o școală normală și în Cernăuți o școală reală și o școală normală cu o preparandie. Știm cu toții și aceasta că prin parohii s-au înființat, pe cheltuiala comunelor bisericești, peste o sută de școale primare, dintre carile mai mult de jumătate sunt sprijinite și din fondul nostru religionar. Aceste școale sunt confesionale, adică bisericești, și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
elev să se instrueze în limba sa maternă " - asta nu se întîmplă în școlile comunale - și ca nici să se poată întîmpla să îngrijește ministerul prin aceea că nu-și crește învățători cari să știe limba poporului. Dintre 20 de preparandii (școale normale ) de stat ce a înființat de la promulgarea acestei legi, 3 sunt între români, una în Sigetul Marmației, alta în Arad și a treia în Deva. După paragraf 17 art. 44, 1868, tinerii români ar trebui să se instrueze
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cumcă fostul director al acestui institut a delapidat sume considerabile din dotațiunea institutului în vara trecută, din care cauză este destituit și întemnițat. În comisiunea financiară a Dietei, în zilele trecute venind la pertratare budgetul ministerului de culte, la pozițiunea preparandiei din Deva se scoală o nouă capacitate financiară - și aspirant deocamdată numai la postul de comite suprem în comitatul Hunedoarei - armeanul Lukács Bela, și zice: "cumcă el nici un cruceriu nu votează pentru această preparandie până ce nu se va transforma radical
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
budgetul ministerului de culte, la pozițiunea preparandiei din Deva se scoală o nouă capacitate financiară - și aspirant deocamdată numai la postul de comite suprem în comitatul Hunedoarei - armeanul Lukács Bela, și zice: "cumcă el nici un cruceriu nu votează pentru această preparandie până ce nu se va transforma radical ". Și oare pentru aceea că ministrul a numit acolo director pre un amic al d-sale și al inspectorului școlariu, care în urmă, pentru delapidare de bani publici, a trebuit pus la răcoare? Nu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pentru aceea că ministrul a numit acolo director pre un amic al d-sale și al inspectorului școlariu, care în urmă, pentru delapidare de bani publici, a trebuit pus la răcoare? Nu! de aceasta nu poate fi vorba, ci pentru că preparandia aceea este "cuibul daco - romaniștilor "! Ministrul apoi numaidecât s-a și scuzat, recunoscând cumcă: "da! s-au întîmplat acolo lucruri necuviincioase, un profesor nu numai studiul limbei și literaturei române l-a propus românește, dar și chiar alte studii; a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
întîmple, căci pre negligentul director de până aci l-a substituit cu altul și sperează că de aci încolo nu se vor mai comite astfel de lucruri". Nu pentru aceea am amintit cazul acesta pentru că ne-ar interesa poate soarta preparandiei de stat din Deva, ci pentru că este chiar recent și foarte caracteristic. O biată catedră pentru limba și literatura română mai este la universitatea de la Cluj și, pentru că profesorul român al acelei catedre a cutezat să-și propună studiul în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
prozatoare. Este fiica lui Traian Lungu, învățător. După ce a absolvit Institutul Catolic „Notre-Dame” din Timișoara, L. devine ea însăși învățătoare, din 1874 predând la cea dintâi școală primară de fete din Banat, înființată la Izvin. În particular a absolvit și Preparandia din Arad. Începând tot din 1874 colaborează cu versuri și proză la „Familia”, „Amicul familiei”, „Noua bibliotecă română”, „Rândunica” și la „Dreptatea” din Timișoara. Articole despre învățământul în limba română, despre utilitatea înființării de școli pentru fete scrie în revista
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287920_a_289249]
-
Modena era nepotul împărătesei Maria Tereza și se numea Rinaldo. Acesta deținea întreg comitatul Zărandului, format din 122 de sate. În cadrul revoluției de la 1848, satul Cuvin a avut o contribuție importantă. Mișcarea revoluționară din Arad a fost susținută de profesorii preparandiei în jurul clerului (Preparandia a fost prima școală pedagogică românească, înființată în 1812). Deoarece Aradul nu putea oferi un teren benefic pentru acțiunile revoluționarilor români, episcopul Gherasim Rațiu și-a mutat reședința la Cuvin după mai multe amenințări la adresa conducătorilor mișcării
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]