81 matches
-
întemeietor de școli blăjene. În strânsă legătură cu școlile Blajului sunt urmărite instituțiile ocrotitoare, la început Mănăstirea Sfintei Treimi și Mănăstirea Buna-Vestire, apoi Mitropolia) sau anexe precum: Bibliotecile Blajului, precum și școlile care s-au dezvoltat din trunchiul acestora: Seminarul Teologic Preparandia (sau Școala de Învățători), Școala de fete, Azilul de copii etc. Probabil, după îndemnul lui Ion Bianu autorul își încheie lucrarea cu "înrâurirea școalelor române din Blaj asupra românilor de peste graniță" (enumerând pe Ioan Maiorescu în Muntenia, pe Al. Papiu-Ilarian
Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16699_a_18024]
-
națiune să fie instruită în școlile sale naționale, în limba maternă. În 1777 s-a început la Timișoara un curs normal pedagogic, pentru crearea de dascăli români, în școala Cetății, care a dăinuit până în 1810. După doi ani se deschide preparandia din Arad, spre care se îndreaptă viitorii dascăli români. Prima școală românească pentru fete se deschide în cartierul Fabric, în anul 1825.
Agenda2004-4-04-b () [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
-
în 1906). În această perioadă existau 6 licee, cu aproape 2 000 de elevi. Este adevărat, un număr aproximativ egal de tineri români frecventau școli secundare de stat în limbile maghiară sau germană. Pentru pregătirea învățătorilor și clerului funcționau 6 preparandii și, respectiv, 5 seminarii teologice (8). Românii din Transilvania solicitaseră, încă din 1848, o universitate în limba maternă. Se crease doar o catedră de limba română pe lîngă Universitatea din Cluj, la care predarea se făcea însă în limba maghiară
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
după 1837 intră în cinul monahal. La Cernăuți, a funcționat ca „spiritual” și, din 1857, ca rector la seminarul Institutului Teologic. Între 1848 și 1866, asesor și referent la Consistoriul episcopal, suplinește, în răstimpuri, catedre vacante la gimnaziu și la Preparandie. Din 1863 egumen la mănăstirea Dragomirna, este numit, în 1874, arhimandrit diecezan și vicar. În 1877, a fost ales mitropolit al Bucovinei și Dalmației. B. publică în „Calendariul pentru Bucovina” din Cernăuți, în 1842, poemul religios Iordania. 1841 în Cernăuți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285756_a_287085]
-
ROMÂNI, asociație înființată la Arad în 1867. Societatea țintea „ca prin citirea foilor periodice și a operilor științifice, apoi prin comunicarea ideilor și prin ocupațiuni de diligență să se adauge cât mai mult la erudițiunea tinerimii”. Majoritatea membrilor erau elevii Preparandiei și studenți teologi din localitate. Formele de activitate sunt diverse, dezbaterile literare pe marginea scrierilor proprii sau lecturile atrăgând cel mai mare număr de participanți. În adunări se lansează ideea solidarizării teologilor arădeni cu acțiunile cultural-sociale ale colegilor din alte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289752_a_291081]
-
pot înavuți științele [...] școlare și cele istorice”. Din august 1872 până în iunie 1875 se va edita, sub egida Episcopiei Ortodoxe din Arad, o nouă publicație, „Lumina”, unde chestiunile școlare au un loc privilegiat. Ca urmare a unificării, în 1880, a Preparandiei cu Institutul Teologic, se creează Societatea de Lectură de la Institutul Pedagogic-Teologic Greco-Ortodox, care va activa până în 1908-1909. Nou-înființata societate va scoate, litografiate, în 1882, revista literar-culturală „Deprinderea”, iar în 1896 „Chemarea”. P. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289752_a_291081]