33 matches
-
ar ajunge la o reducere a intervalului de timp în care se poate realiza tragerea la răspundere penală, fiind afectat echilibrul între dreptul statului de a trage la răspundere penală persoanele care săvârșesc infracțiuni și drepturile persoanelor care beneficiază de prescriptibilitatea răspunderii penale; de asemenea, ar fi afectat echilibrul între drepturile persoanelor inculpate pentru săvârșirea unei infracțiuni și drepturile persoanelor prejudiciate prin comiterea lor. Or, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că prevederile din art. 1 alin. (3) din Constituție
DECIZIA nr. 358 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256074]
-
legătură cu dificultățile de interpretare pe care i le-ar ridica textul de lege indicat, impedimentul pe care îl relevă fiind dat de alegerea normei a cărei aplicare să o facă raportat la datele particulare ale speței, în aprecierea regimului prescriptibilității acțiunii. Altfel spus, dacă se situează în materia raporturilor de asigurare sau este vorba despre cea a răspunderii civile delictuale, ca urmare a subrogării asigurătorului în drepturile terțului, victimă a accidentului. ... 89. Formularea în acești termeni a sesizării pentru pronunțarea
DECIZIA nr. 63 din din 17 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261917]
-
circumscrise sintagmei „oricărui act de procedură în cauză“ din cuprinsul art. 155 alin. (1) din Codul penal. Curtea Constituțională a reținut că răspunderea penală este guvernată, alături de principiul legalității incriminării și pedepsei și cel al caracterului personal, de principiul prescriptibilității, potrivit căruia dreptul statului de a trage la răspundere penală persoanele care săvârșesc infracțiuni se stinge dacă acesta nu este exercitat într-un anumit interval de timp (paragraful 14). De asemenea, referindu-se la considerentele Deciziei nr. 1.092/2012, Curtea a
DECIZIA nr. 67 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261709]
-
ar ajunge la o reducere a intervalului de timp în care se poate realiza tragerea la răspundere penală, fiind afectat echilibrul între dreptul statului de a trage la răspundere penală persoanele care săvârșesc infracțiuni și drepturile persoanelor care beneficiază de prescriptibilitatea răspunderii penale; de asemenea, ar fi afectat echilibrul între drepturile persoanelor inculpate pentru săvârșirea unei infracțiuni și drepturile persoanelor prejudiciate prin comiterea lor. Or, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că prevederile art. 1 alin. (3) din Constituție, potrivit
DECIZIA nr. 551 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/266012]
-
a dispozițiilor art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017, instanța reține că legiuitorul a introdus o derogare de la regula instituită de art. 219 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală în materia prescriptibilității cererii de restituie a creanțelor fiscale. Derogarea instituită la art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017 privește anumite creanțe strict prevăzute la alin. (1) din același articol, iar termenul de restituire nu mai este de
DECIZIA nr. 254 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273529]
-
al acesteia, conform căruia răspunderea penală poate fi angajată numai cu privire la persoana care a săvârșit o infracțiune și la participanții la comiterea acesteia. În continuare, Curtea a reținut că un alt principiu aplicabil răspunderii penale este cel al prescriptibilității răspunderii penale, potrivit căruia, dreptul statului de a trage la răspundere penală persoanele care săvârșesc infracțiuni se stinge, dacă acesta nu este exercitat într-un anumit interval de timp. Prescripția răspunderii penale are la bază ideea că, pentru a-și
DECIZIA nr. 757 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/284074]
-
poate afirma, așadar, că o regulă de bază ce guvernează răspunderea penală constă în caracterul prescriptibil al acesteia. În acest sens, și Curtea Constituțională a reținut, în jurisprudența sa, că unul dintre principiile care guvernează răspunderea penală este cel al prescriptibilității acestei forme de răspundere, potrivit căruia dreptul statului de a trage la răspundere penală persoanele care săvârșesc infracțiuni se stinge, dacă acesta nu este exercitat într-un anumit interval de timp. De asemenea, Curtea a constatat că prescripția răspunderii penale
DECIZIA nr. 146 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283311]
-
cu principiul caracterului personal al acesteia, conform căruia răspunderea penală poate fi angajată numai cu privire la persoana care a săvârșit o infracțiune și la participanții la comiterea acesteia. În fine, un alt principiu aplicabil răspunderii penale este cel al prescriptibilității răspunderii penale. ... 14. Potrivit acestuia din urmă, dreptul statului de a trage la răspundere penală persoanele care săvârșesc infracțiuni se stinge, dacă acesta nu este exercitat într-un anumit interval de timp. Prescripția răspunderii penale are la bază ideea că
DECIZIA nr. 70 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284730]
-
prezintă relevanță principiul legalității incriminării și a pedepsei, prevăzut la art. 23 alin. (12) din Constituție și art. 1 din Codul penal. De asemenea, instanța de contencios constituțional a reținut că un alt principiu aplicabil răspunderii penale este cel al prescriptibilității răspunderii penale, potrivit căruia dreptul statului de a trage la răspundere penală persoanele care săvârșesc infracțiuni se stinge, dacă acesta nu este exercitat într-un anumit interval de timp. Legiuitorul a reglementat prescripția răspunderii penale drept o cauză de înlăturare
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
în parte le protejează. Condițiile de tragere la răspundere penală trebuie să rămână însă aceleași, pentru orice persoană acuzată, indiferent de tipul de infracțiune săvârșită, cu exceptarea, bineînțeles, a infracțiunilor imprescriptibile, potrivit legii. În măsura în care legea a prevăzut prescriptibilitatea răspunderii penale, aceasta trebuie să intervină în aceleași condiții pentru toți destinatarii legii penale, respectiv pe durata acelorași termene prevăzute de lege și în considerarea acelorași cauze de întrerupere/suspendare a cursului termenului de prescripție. ... 348. Așa cum a reținut Curtea
DECIZIA nr. 37 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285578]
-
în parte le protejează. Condițiile de tragere la răspundere penală trebuie să rămână însă aceleași pentru orice persoană acuzată, indiferent de tipul de infracțiune săvârșită, cu exceptarea, bineînțeles, a infracțiunilor imprescriptibile, potrivit legii. În măsura în care legea a prevăzut prescriptibilitatea răspunderii penale, aceasta trebuie să intervină în aceleași condiții pentru toți destinatarii legii penale, respectiv pe durata acelorași termene prevăzute de lege și în considerarea acelorași cauze de întrerupere/suspendare a cursului termenului de prescripție“. S-a concluzionat că „succesiunea de
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
un an, în care persoana îndreptățită poate porni acțiunea în despăgubire, nu aduce o limitare a dreptului oricărei persoane de a se adresa justiției, "întrucât avem de-a face cu un drept patrimonial și regulă în această materie o reprezintă prescriptibilitatea acestora". În final se considera că "termenul de un an, prevăzut la art. 505 din Codul de procedură penală, este un termen de prescripție a dreptului la acțiune, rezonabil, care asigură condițiile optime celui prejudiciat pentru a exercita o acțiune
DECIZIE nr. 172 din 23 mai 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 505 alin. 2 teza a doua din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136179_a_137508]
-
raportului juridic are posibilitatea de a pretinde subiectului pasiv, debitorul (individualizat și el), să facă sau să nu facă ceva. Fac parte din această categorie drepturile de creanță. Drepturile subiective civile relative se caracterizează prin următoarele trăsături: opozabilitate "inter partes"; prescriptibilitate, caracterul determinat al ambelor subiecte (activ și pasiv). Drepturile subiective civile relative sunt opozabile numai subiectului pasiv, determinat, a cărui datorie poate consta într-o acțiune (a da, a face), ori într-o inacțiune (a nu face). Ele sunt prescriptibile
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
obiect patrimonial și totuși sunt prescriptibile 560. Distincția dintre drepturile la acțiune având un obiect patrimonial și cele care nu au un obiect patrimonial se menține și în reglementarea noului Cod civil. Dar, dacă în privința drepturilor patrimoniale regula o constituie prescriptibilitatea dreptului la acțiune (numai în cazurile prevăzute de lege operând excepțiile), în cazul drepturilor nepatrimoniale regula este dată de imprescriptibilitatea dreptului la acțiune (excepțiile fiind prevăzute în mod expres de lege). Deci, pe terenul prescripției extinctive, zona cea mai mare
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
drastică a exercițiului drepturilor în funcție de exigențele societății, Traité de droit constitutionnel, Tom I, Paris 3 ed. 1927, p. 16. 58 Marty G. Raynaud, Droit civil. Introduction a l'étude du droit, 2 ed, Paris Sirey, 1972, p. 254. 59 Cu privire la prescriptibilitatea sau imprescriptibilitatea dreptului la acțiune, vizând un drept absolut, noul Cod civil aduce importante modificări. Dreptul la acțiune având un obiect patrimonial este supus, de regulă, prescriptibilității, cu excepțiile expres prevăzute de lege (art. 2501 din noul Cod civil). Iar
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
l'étude du droit, 2 ed, Paris Sirey, 1972, p. 254. 59 Cu privire la prescriptibilitatea sau imprescriptibilitatea dreptului la acțiune, vizând un drept absolut, noul Cod civil aduce importante modificări. Dreptul la acțiune având un obiect patrimonial este supus, de regulă, prescriptibilității, cu excepțiile expres prevăzute de lege (art. 2501 din noul Cod civil). Iar dreptul la acțiune având un obiect nepatrimonial este, de regulă, imprescriptibil, eventualele excepții fiind prevăzute de lege (art. 2502 al. 1-4). Deci, pe lângă drepturile nepatrimoniale care, cu
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
invocată numai de cel al cărui interes este ocrotit prin dispoziția legală încălcată". Același articol prin alineatul 3, adaugă că: "Nulitatea relativă nu poate fi invocată din oficiu de instanța de judecată". 361 Decretul nr. 167/1958 nu reglementează expres prescriptibilitatea invocării nulității relative, dar fixează momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție al acțiunii, prin care se cere anularea actului. 362 Cu privire la dobândirea fructelor prin posesia de bună credință, a se vedea și art. 948 și urm., din
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
experți și specialiști, din care derivă o serie de valori și cunoștințe ce se propun utilizatorilor; * Curriculum scris reprezintă acea ipostaza a curriculumului explicitat în diferite documente școlare, care reprezintă produsele curriculare (planuri de învățământ, programe școlare), ca expresie a prescriptibilității și programării în învățare; * Curriculum exclus reprezintă acele ipostaze ale curriculumului care nu au fost introduse în materia de predare din anumite rațiuni; * Curriculum predat cuprinde totalitatea cunoștințelor, deprinderilor, atitudinilor incluse efectiv în predare de către toți actorii implicați în procesul
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
Constituțională a statuat în jurisprudența să, ca de exemplu în Decizia Plenului nr. 1/1994 și în Decizia nr. 237/2004 , faptul ca legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, cum sunt cele referitoare la prescriptibilitatea dreptului la acțiune, întemeiate pe dispozițiile Legii nr. 10/2001 , precum și modalități diferite de exercitare a drepturilor procesuale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de
DECIZIE nr. 110 din 24 februarie 2005 referitoare la excepţia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165994_a_167323]
-
față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Avocatul autorilor excepției, cu privire la art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 , susține că aceste dispoziții contravin prevederilor constituționale referitoare la ocrotirea proprietății private, deoarece, prin derogare de la dreptul comun, instituie prescriptibilitatea acțiunii în revendicare imobiliară. De asemenea, consideră că prin textul de lege criticat sunt înfrânte prevederile art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1) și art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție. În ceea ce privește art. 5 alin. 1 și 5
DECIZIE nr. 272 din 24 iunie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a dispoziţiilor art. 5 alin. 1 şi 5 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 , cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/160238_a_161567]
-
Avocatul Poporului consideră că prevederile legale criticate, care reglementează o sancțiune pentru nerespectarea termenului de trimitere a notificării pentru revendicarea imobilelor preluate în mod abuziv, nu încalcă art. 21 din Constituție, ci reprezintă o regulă specială de procedură, referitoare la prescriptibilitatea dreptului de a solicita în justiție măsuri reparatorii, în natură sau prin echivalent, edictată de legiuitor în conformitate cu dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție. Potrivit punctului de vedere al Avocatului Poporului, nu este de reținut nici încălcarea art. 44 alin
DECIZIE nr. 99 din 22 februarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166935_a_168264]
-
instituie o procedură prealabilă specială, care în mod firesc prevede și anumite limite, precum și sancțiunea ce apare în cazul nerespectării acestora. Se apreciază că art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 prevede sancțiunea decăderii, neputându-se deduce ideea prescriptibilității dreptului de proprietate. Prescripția și decăderea sunt două noțiuni total diferite, prin înseși efectele pe care le produc. Așa fiind, petenta nu a pierdut posibilitatea exercitării acțiunii pe calea dreptului comun, independent de procedură prealabilă stabilită prin Legea nr. 10
DECIZIE nr. 344 din 18 septembrie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153431_a_154760]
-
prezentului titlu, prin drept la acțiune se înțelege dreptul de a constrânge o persoană, cu ajutorul forței publice, să execute o anumită prestație, să respecte o anumită situație juridică sau să suporte orice altă sancțiune civilă, după caz. ... Articolul 2.501 Prescriptibilitatea dreptului la acțiune (1) Drepturile la acțiune având un obiect patrimonial sunt supuse prescripției extinctive, afară de cazul în care prin lege s-ar dispune altfel. ... (2) De asemenea, în cazurile anume prevăzute de lege, sunt supuse prescripției extinctive și alte
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 287/2009 **). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/213676_a_215005]
-
nemulțumiți de soluția juridică prevăzută de art. 11 alin. (1) și (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , în sensul că termenul legal pentru introducerea cererilor privind anularea unui act administrativ individual ar trebui să fie diferențiat pe criteriul prescriptibilității sau imprescriptibilității dreptului pretins a fi vătămat. Or, asemenea susțineri, care vizează, practic, modificarea unei soluții legislative în sensul dorit de autorul excepției, nu pot avea caracterul unor veritabile critici de neconstituționalitate. Totodată, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea
DECIZIE nr. 724 din 24 iunie 2008 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11 alin. (1) şi (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/201147_a_202476]
-
sensul prezentului titlu, prin drept la acțiune se înțelege dreptul de a constrânge o persoană, cu ajutorul forței publice, să execute o anumită prestație, să respecte o anumită situație juridică sau să suporte orice altă sancțiune civilă, după caz. ... Articolul 2501 Prescriptibilitatea dreptului la acțiune (1) Drepturile la acțiune având un obiect patrimonial sunt supuse prescripției extinctive, afară de cazul în care prin lege s-ar dispune altfel. ... (2) De asemenea, în cazurile anume prevăzute de lege, sunt supuse prescripției extinctive și alte
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (*actualizat*) ( Legea nr. 287/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233224_a_234553]