54 matches
-
precum: "cluiou" „eu aud”, "gniiou" „eu cunosc”, "regu" „eu conduc”. De asemenea, este confirmată existența verbelor reflexive: "nemnaliiumi" (= "nemnaliiu"-"mi", „eu sărbătoresc”), "pissiumi" (= "pissiu"-"mi", „eu văd”), "uediiumi" (= "uediiu"-"mi", „mă rog”). Aoristul de tip s proto-indo-european a evoluat în preteritul de tip t în galică, prin îmbinarea desinenței vechi de persoană a treia la singular de imperfect cu desinența corespunzătoare de perfect și afixarea desinenței noi la fiecare formă a noului preterit-t. În mod asemănător, preteritul de tip s
Limba galică () [Corola-website/Science/316656_a_317985]
-
Aoristul de tip s proto-indo-european a evoluat în preteritul de tip t în galică, prin îmbinarea desinenței vechi de persoană a treia la singular de imperfect cu desinența corespunzătoare de perfect și afixarea desinenței noi la fiecare formă a noului preterit-t. În mod asemănător, preteritul de tip s este format prin generalizarea desinenței de persoană a treia de singular. Nu s-au găsit atestări care ar confirma existența timpurilor compuse în limba galică. Ca și în limba latină, perfectul și
Limba galică () [Corola-website/Science/316656_a_317985]
-
a evoluat în preteritul de tip t în galică, prin îmbinarea desinenței vechi de persoană a treia la singular de imperfect cu desinența corespunzătoare de perfect și afixarea desinenței noi la fiecare formă a noului preterit-t. În mod asemănător, preteritul de tip s este format prin generalizarea desinenței de persoană a treia de singular. Nu s-au găsit atestări care ar confirma existența timpurilor compuse în limba galică. Ca și în limba latină, perfectul și imperfectul au avut formele sintetice
Limba galică () [Corola-website/Science/316656_a_317985]
-
verbului ”invitar” la diateza pasivă (Conjugación del verbo comer en la voz pasivă) Infinitiv: ser invitado Gerund: siendo invitado Infinitiv: haber sido invitado Gerund: habiendo sido invitado Prezent: Soy invitado, Eres invitado, Es invitado, Somos invitados, Sois invitados, Son invitados Preterit perfect compus: He sido invitado, Hâș sido invitado, Ha sido invitado, Hemos sido invitados, Habéis sido invitados, Han sido invitados Preterit imperfect: Era invitado, Eras invitado, Era invitado, Éramos invitados, Erais invitados, Eran invitados Preterit perfect compus: Había sido invitado
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
sido invitado Gerund: habiendo sido invitado Prezent: Soy invitado, Eres invitado, Es invitado, Somos invitados, Sois invitados, Son invitados Preterit perfect compus: He sido invitado, Hâș sido invitado, Ha sido invitado, Hemos sido invitados, Habéis sido invitados, Han sido invitados Preterit imperfect: Era invitado, Eras invitado, Era invitado, Éramos invitados, Erais invitados, Eran invitados Preterit perfect compus: Había sido invitado, Habías sido invitado, Había sido invitado, Habíamos sido invitados, Habíais sido invitados, Habían sido invitados Preterit perfect simplu: Fui invitado, Fuiste
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
invitados, Sois invitados, Son invitados Preterit perfect compus: He sido invitado, Hâș sido invitado, Ha sido invitado, Hemos sido invitados, Habéis sido invitados, Han sido invitados Preterit imperfect: Era invitado, Eras invitado, Era invitado, Éramos invitados, Erais invitados, Eran invitados Preterit perfect compus: Había sido invitado, Habías sido invitado, Había sido invitado, Habíamos sido invitados, Habíais sido invitados, Habían sido invitados Preterit perfect simplu: Fui invitado, Fuiste invitado, Fue invitado, Fuimos invitados, Fuisteis invitados, Fueron invitados Preterit anterior: Hube sido invitado
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
sido invitados, Han sido invitados Preterit imperfect: Era invitado, Eras invitado, Era invitado, Éramos invitados, Erais invitados, Eran invitados Preterit perfect compus: Había sido invitado, Habías sido invitado, Había sido invitado, Habíamos sido invitados, Habíais sido invitados, Habían sido invitados Preterit perfect simplu: Fui invitado, Fuiste invitado, Fue invitado, Fuimos invitados, Fuisteis invitados, Fueron invitados Preterit anterior: Hube sido invitado, Hubiste sido invitado, Hubo sido invitad, Hubimos sido invitados, Hubisteis sido invitados, Hubieron sido invitados Viitor simplu: Seré invitado, Serás invitado
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
Erais invitados, Eran invitados Preterit perfect compus: Había sido invitado, Habías sido invitado, Había sido invitado, Habíamos sido invitados, Habíais sido invitados, Habían sido invitados Preterit perfect simplu: Fui invitado, Fuiste invitado, Fue invitado, Fuimos invitados, Fuisteis invitados, Fueron invitados Preterit anterior: Hube sido invitado, Hubiste sido invitado, Hubo sido invitad, Hubimos sido invitados, Hubisteis sido invitados, Hubieron sido invitados Viitor simplu: Seré invitado, Serás invitado, Será invitado, Seremos invitados, Seréis invitados, Serán invitados Viitor perfect: Habré sido invitado, Habrás sido
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
Rinului în Alsacia. Înainte de a îndiguirii, inundarea Rin ( și nu cele ale Ill, inundând pașnic Ried ) au fost uneori foarte mortale, multe sate au fost scufundate de rău ( a se vedea Neuf - Breisach ) SASS sitzen vine de la verbul ( minciună, stă ) ( preterit germană : SASS - engleză veche timpul trecut : sæt ) [ ref. necesare] . Literalmente, Alsacia ar însemna "locul unde III este de " a fi " Land ofIll " 23. [ Informații dubioase ] Alsacia acoperă o suprafață de 8280 de kilometri pătrați (190 km lungime și 50 km
Alsacia () [Corola-website/Science/297331_a_298660]
-
te-ai fi purtat atât de stupid, noi nu am fi fost prinși niciodată) este aproape în totalitate datorată dezvoltării ulterioare (deși paralelă în mare parte a restului limbilor germanice). Printre invoațiile primordiale din proto-germanică se numără verbele la prezent preterite, un set special de verbe a căror timp prezent seamănă cu timpul trecut al altor verbe și care este originea a mare parte dintre verbele modale din limba engleză; o terminație de trecut (pentru așa-zisele "verbe slabe", marcate cu
Limbi germanice () [Corola-website/Science/296679_a_298008]
-
trecut limba hitita sunt: hitita veche, hitita mijlocie și neo-hitita. Verbele în limba hitita sunt flexionare în legătură cu două clase: conjugarea ,mi” și conjugarea ,hi”. Există două diateze( activă și mediopasivă), două modurui( indicativ și pasiv) și două timpuri( prezent și preterit). Există și câteva nume verbale, numite infinitiv 1 și 2, supin și substantiv verbal, la fel ca si participiul, de sens pasiv cu sensul de verb tranzitiv și activ cu sens pentru verbele intranzitive. Hitita este cunsocută ca având un
Limba hitită () [Corola-website/Science/314852_a_316181]
-
ta) -singular 3: -tați(ta) -plural 1: -wastati(-wasta) -plural 2: -duma(-dumari) -plural 3: -antari(-anta) -Conjugarea hi are la diateza mediopasivă aceleași forme că și conjugarea mi, atât la singular, cât și la plural Diateza activă- la indicativ preterit: -Conjugarea mi: -singular 1: -un (-nun) -singular 2: -s(-ț, -ta) -singular 3: -ț(-ta) -plural 1: -wen -plural 2: -ten(-țin) -plural 3: -er(-ir) -Conjugarea hi: -singular 1: -hun -singular 2: -s(-ta,-stă) -singular 3: -s(-ta
Limba hitită () [Corola-website/Science/314852_a_316181]
-
-plural 1: -wen -plural 2: -ten(-țin) -plural 3: -er(-ir) -Conjugarea hi: -singular 1: -hun -singular 2: -s(-ta,-stă) -singular 3: -s(-ta,-stă) -plural 1: -wen -plural 2: -ten(-țin) -plural 3: -er(-ir) Diateza mediopasivă-la indicativ preterit: -conjugarea mi -singular 1: -hahat(i) (-hat(i)) -singular 2: -țâț(i) (-ta) -singular 3: -țări (-ta) -plural 1: -wastat -plural 2: -dumat -plural 3: -antat(i) -Conjugarea hi: -singular 1: -hahari (-hari) -singular 2: -tați (-ta) -singular 3: -ari
Limba hitită () [Corola-website/Science/314852_a_316181]
-
care scrie, un autor de narațiune pornografică nu dezvoltă tehnici narative deosebite: se mulțumește să urmeze uzanțele dominante în acel moment. Iată de ce Anti-Justine face perfectul simplu să alterneze cu imperfectul, la fel cum Dialogul dintre Giulia și Madalena face preteritul să alterneze cu imperfectul. În același mod, dacă prezentul narațiunii a invadat povestirile pornografice recente, acest lucru se întâmplă pentru că a invadat, totodată, ansamblul producției romanești. Nu putem analiza toate cazurile posibile; vom evoca rapid numai câteva exemple semnificative. Seriile
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
către Genette prezente la alți cercetători (Matías Martínez, Michael Scheffel, grupul naratologilor din Hamburg din jurul lui Wolf Schmid). Dacă în anii '80 Stanzel a fost folosit mai ales terminologic (de exemplu, în conceptul authorial al lui Lanser), considerațiile lui despre preteritul epic, fundamentele sale lingvistice și modul în care el a anticipat cercetarea narativă cognitivă sînt readuse în discuție în anii '90 (Jahn 1997, Palmer 2003). Este îmbucurător faptul că monografia cea mai importantă a lui Franz Karl Stanzel va fi
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
a descoperit și definit Hamburger în Logica literaturii sînt localizate în spațiul acestei granițe a genului trebuie plasate de o parte sau de cealaltă a graniței, altfel vor suporta o schimbare atunci cînd trec peste aceasta. Aceste fenomene includ sensul preteritului epic (timpul trecut folosit în ficțiune), funcția verbelor de acțiune internă, stilul indirect liber, spațiul naratorului personalizat și acela al funcției narative impersonale ș.a.m.d. Din cauza discuției ample care a înconjurat teoria lui Hamburger în ultimii ani, ar fi
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
eului care trăiește, monolog interior Procesul comunicării ca în modelul relatare (Anderegg) Procesul comunicării ca în modelul narativ (Anderegg) Criterii de selecție evidente, motivate de personalitatea naratorului Criterii de selecție neevidente, zone de nedeterminare existențial semnificative Distanța narativă este marcată, preteritul epic are sens de trecut Prezentarea acțiunii in actu, preteritul epic își pierde înțelesul de trecut, în engleză impresia de in actu este accentuată de forma progresivă a verbului Deicticele: atunci acolo Deicticele: acum aici Centrul de orientare la personajul-narator
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
relatare (Anderegg) Procesul comunicării ca în modelul narativ (Anderegg) Criterii de selecție evidente, motivate de personalitatea naratorului Criterii de selecție neevidente, zone de nedeterminare existențial semnificative Distanța narativă este marcată, preteritul epic are sens de trecut Prezentarea acțiunii in actu, preteritul epic își pierde înțelesul de trecut, în engleză impresia de in actu este accentuată de forma progresivă a verbului Deicticele: atunci acolo Deicticele: acum aici Centrul de orientare la personajul-narator, se poate transfera el însuși temporar în scena prezentată Centrul
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
o simbioză de acest fel este familiarizarea cu încercările de a găsi o soluție ale oamenilor de știință din cealaltă disciplină. Harweg își îngustează baza încă de la început, cînd ignoră toate modificările aduse pentru a susține teza lui Hamburger despre preteritul epic, cu excepția celor înaintate de Weinrich 417. Faptul că timpurile trecute denotă în general "relația de posterioritate semnalată indubitabil dintre emițătorul și receptorul unei narațiuni ficționale", așa cum susține Harweg 418, este ușor de combătut, cînd este formulat într-un mod
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
38, 50, 82, 122, 179, 184-186, 188-190, 192-196, 199, 210-216, 218, 274, 314 narativă, 185, 195-196 subiectivă, 195 subînțeleasă, 213-218 trăită imediat, 189 povestire complementară, 130 preliminarii narative, 238-239, 241, 243, 249, 254, 256, 260 presupoziții, 35, 236, 254, 342 preterit epic, 144, 255, 269 prezent al experienței, 60 prezent, auctorial, 73 care reproduce, 54, 62 experiențial, 60 gnomic, 172 istoric, 61, 160 în monologul interior, 172, 330 în narațiune, 71 în stilul indirect liber, 69, 172 în titlurile de capitole
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
există și o altă metodă de a clasifica anacronismele pe baza duratei lor, ceea ce este de cele mai multe ori eficace: adică, diferențiind între anacronismele punctuale și cele durative. Acești termeni au fost împrumutați de la distincția lingvistică a aspectelor verbale. Punctualul corespunde preteritului din engleză și spaniolă, trecutului simplu din franceză și aoristului din greacă [perfectului compus sau perfectului simplu din română]. Durativul arată că acțiunea durează mai mult: în franceză, spaniolă [și română] imperfectul este folosit pentru a indica aspectul durativ (continuu
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
cea mai interesantă reprezentînd-o aici limba engleză, în care se folosesc două auxiliare pentru viitor și pentru condițional, unul pentru persoana întîi și altul pentru persoanele a doua și a treia, dar ambele selectînd pentru singular prezentul, iar pentru condițional preteritul. Această colaborare a două auxiliare a condus, prin urmare, la manifestarea supletivismului la condițional și la viitor în această limbă. Ca atare, din vechiul englez sceal-scealde "a datora" au rezultat shall și should, iar din vechiul englez wylla-wolde "a voi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
a voi" au rezultat will și would. Toate aceste verbe au însă și valori modale sau, chiar, independente, încît se poate constata și în acest caz împletirea proceselor de lexicalizare cu cele de gramaticalizare. În aceste condiții, will [wil] (cu preteritul would [wud]) se poate întrebuința, cu persoana întîi, pentru a exprima voința, intenția, promisiunea: I will do it. "Am s-o fac. (= Vreau s-o fac)", iar cu oricare dintre persoane exprimă dorința insistentă: He will have his own way
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
din latină sau adună în același grup verbe cu un comportament flexionar și funcțional foarte diferit, precum conjugarea a treia din limba franceză. Verbele din limbile germanice sînt clasificate în două grupe principale, una a verbelor slabe, care au la preterit și la participiu trecut terminații (sufixale) determinate, și una a verbelor tari, care nu au asemenea terminații și prezintă alternanțe fonetice (ablaut). La acestea se adaugă o grupă a verbelor neregulate, întîlnite și în limbile romanice, care au radicali diferiți
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
una a verbelor tari, care nu au asemenea terminații și prezintă alternanțe fonetice (ablaut). La acestea se adaugă o grupă a verbelor neregulate, întîlnite și în limbile romanice, care au radicali diferiți la cele trei forme de bază (infiniv prezent, preterit și participiu trecut). Situația nu este însă unitară, unele limbi manifestă acest supletivism (germ. sein [sain], war, gewesen; neer. zijn [zein],was (waren 58), geweest; engl. to be, was, been [bi:n]), în vreme ce altele, precum cele nordice, au renunțat la
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]