65 matches
-
Dragoș Bucurenci Dragi tovarăși și pretini, ‘timați voluntari, Cu ocazia celebrării Zilei Internaționale a Muncii, 1 mai 2009, adresez un îndemn hotărât la sărbătoare prin munca voluntară, plantare neabătuta și lupta pentru progresul și apărarea naturii patriei! Oamenii muncii de la orașe și sate sunt așteptați să
Unu Mai muncitoresc, în ţară puieţii cresc! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82743_a_84068]
-
alți colegi de generație din întreaga țară (excelentul dialog dintre Dan Lungu și Robert Șerban este edificator în acest sens) îi face să vadă în Nicolae Ceaușescu mai degrabă personajul aproape simpatic din bancuri decît liderul politic rudimentar și cinic, "pretinul" lui Saddam Hussein și al lui Yasser Arafat. Este generația celor care frecventează discotecile, videotecile, bibliotecile lectoratelor occidentale și pentru care roșul comunist a devenit unul foarte relativ. După această carte, puține lucruri ar mai fi susceptibile să capteze interesul
Rosso Relativo by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12671_a_13996]
-
în guvernul postcomunist, la Ministerul Informațiilor, și a devenit apoi consilier de presă al lui Văcăroiu la președinția Senatului (detaliul cu M.I. nu e menționat în Academia Cațavencu, dar se află în memoria Cronicarului. Să vă urăm, dragi tovarăși și pretini, la mai mare! Fiindcă meritați. l VIA}A ROMÂNEASC| din ianuarie-februarie continuă publicarea jurnalului lui Mircea Ciobanu, nu doar emoționant ca document moral și psihologic, dar util pentru cunoașterea rădăcinilor operei literare și a proiectelor (unele abandonate) care-i umblau
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11781_a_13106]
-
marca LA; a fost o seară foarte, foarte faină! Un concept pe care ar trebui să-l împrumute absolut toate formațiile, dacă se tot bat cu pumnii în piept că le pasă de publicul lor, îi interesează și le sunt „pretini”. Nu pierdeți în nici un caz Luna Amară Storytellers, cînd vor ajunge în orașul vostru cu acest nou concept! E ceva profund uman, prietenesc și, firește, la fel de artistic! Rock norock!
Luna Amară Storytellers [Corola-blog/BlogPost/97286_a_98578]
-
al dictatorului, într-un mod lesne de recunoscut. În discursurile lui Ceaușescu, însoțite de gesturi divergente, defazate, pe fundalul unei rostiri destul de împiedicate și cu o pronunție particulară a lui r, cu pauze imprevizibile, apăreau formele emblematice: tutulor, tomnai, muncipiu, pretini etc. Pentru unii români, aceste forme erau proprietatea exclusivă a Conducătorului, semne ale incapacității sale de articulare corectă; mulți au fost surprinși cînd le-au întîlnit și în alte contexte, în limba veche sau populară, pentru că li se păreau purtătoare
"Prin abstract" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9796_a_11121]
-
greu pe scări. Uimitor, dar la el în casă e o ordine desăvârșită. - Hai, încetează, dă-te jos... îl trag să nu se cațere pe balustrada balconului. - De ce să mă dau? Pentru că nu-ți place ție? Dragi to’arăși și pretini... Lume, lume... sorooo lume, din bucata mea de pâineee... Dictatorul a fugit... trrrrtrrrr... Nu vă fie frică... Mai bine mort decât... un căcat... Nu vreau să cobor... Nu vreau... Macarale râd în soare... macaraleee... argintii în zori de zi... Dac-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
ochii tăi verzi... - Căprui, chioaro! Lasă-mă! - Ești frumos, dar ești și ciudos... Ești inimă bună, da’ gura-i spurcată... ești la o răscruce și drumurile se-ncurcă... ești la o cărare care se-nfundă, se-arată-n drumu’ tău dușmani și pretini, îți vin vorbe rele și farmece... unu’ de roșu are ciudă pe tine... unu’ de negru are ochiu’ rău... hai să-ți ghicesc ce-o să-ți cadă la așternut, frumosule... hai să dea baba-n cărți, să-ntoarcă norocu’... hai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
va întâmpla vreodată. Ștefan era la serviciu, Luana se afla pe stradă, în drum spre casă. La o intersecție de drumuri, auzi răsunând, dintr-unul din apartamentele de la parter, radioul. Vocea răgușită a lui Ceaușescu striga "Liniște! Dragi tovarăși și pretini, liniște. Vă mai dau o sută de lei..." Apoi vacarm, o hârâială de neînțeles, iar în capătul străzii următoare Luana văzu un bărbat postat în mijlocul drumului, urlând: A fugit Ceaușescu! A fugit Ceaușescu! "E nebun!", gândi fata. "Bietul om, și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
mai puțin pentru nevoile de trai ale oamenilor muncii din RSR, fiindcă oamenii muncii din RSR fuseseră și așa mult prea răsfățați de politica partidului și a guvernului în deceniile anterioare, iar momentul istoric era tocmai bun, dragi tovarăși și pretini, pentru strângerea la maximum a curelei în favoarea traiului prosper al generațiilor viitoare; e-hei, fericite generațiile alea, cărora nu trebuia să le lipsească nici kilowattul, nici metrii pătrați de la bloc, nici mierea, nici sarea, nici aspirina, nici salamul cu soia
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
mai iubit și stimat”. Și ea, la fel, adăugându-și în plus titlul de cea mai savantă. De pe glob. Omitea doar atât: nu știa să scrie și abia silabisea. Iar el vorbea ca țăranii analfabeți de la începutul secolului din Scornicești: pretini, tutulor, tomnai. Avea în vocabular și cuvinte noi. Muncipiu, de pildă, cel pe care l-a arat și pe care l-a îmbogățit cu monstruozități, așa-zis arhitecturale. Și un alt cuvânt din limbaju-i nemaipomenit: secoritate. Secoritatea era, de fapt
Tinerii eroi și năpârcile. Iluzii seculare și glorii de o zi [Corola-blog/BlogPost/93185_a_94477]
-
să te găsesc Doamne Sfinte simt că pier Căci nimic nu are rost În asta lume muritoare Dacă nu putem umblă Pe îngustă Ta cărare Ne desprindem tot mai greu De plăcerile deșarte Și ne temem tot mai mult De pretin să noastră moarte Titina Nica Tene Referință Bibliografica: Pretinsa moarte / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 233, Anul I, 21 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
PRETINSA MOARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361236_a_362565]
-
spălători de vase etc. Și când colo s-au trezit cu un ghiuj bătrân și culmea, pe deasupra și inginer. Eu m-am ținut cu dinții, am îngăimat și eu ceva în franceză (nu știam engleza). Ca vârf la toate, doi „pretini”, Gioni Vidoni, cel la care venisem cu gânduri mari, să facem afaceri împreună și Ion Pârgaru șeful agenției economice din Montreal, m-au bucșit cu „șopârle” și la canadieni și la români. Și mai aveam o cocoașe imensă, în 1963
MICHELL TURCOTT SECURISTUL CANADIAN de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349154_a_350483]
-
așa făceau ei, munceau benevol, nu obligaț’. Ce înmormântare frumoasă i-a’ făcut legionarii: cu mulț’ popi, fanfară, cântece legionare, toț’ îmbrăcaț’ în cămăș’ verz’; au vorbit tare frumos de iel șî-n biser’că șî la groapă, fusese iel pretin bun cu unii, Moța șî Marin, mari șăfi legionari care muriseră măi înăinte în Spania, Moța - chiar în brațele lui. Am măi rămas ieu, mă-ta Măria Chibritoaia du pă Calea Lungă șî tat-to Ion Teșcuț, Pâclă; pă Stanca a
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
văzut atâta destrăbălare și pierdere de vreme - cu termenii de rigoare pe care i-ar fi folosit, adecvați într-o critică la obiect “partinică și constructivă, tovarăși” dar și de reproș că “recoltele stau neculese, lanurile așteaptă energia voastră dragi pretini tineri, devotamentul vostru patriotic nețărmurit!”. Și alte baliverne ale limbii de lemn cu care-și “pardosea” de fiecare dată discursul și care s-ar ar fi încheiat sigur printr-un “plan de măsuri” tot adecvat vituperând toată această tărășenie și
LAPORTARI CU FIRETURI ŞI GALOANE CA LA C.C.AL P,C.R. ÎN LAS VEGAS !(IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366725_a_368054]
-
nume de slugà, Avea baltag,scuns sub șubà ; Pândea boierii, ca zàlugà Și de-i prindea,i-baga la dubà. Era sàrac,cum mulți is azi Și ràtàcea-n pàduri cu cetini Nici când, pandit de paparazi Și ocrotit , fiind de « Pretini »! Dar, vremurile azi schimbate, Istoriei schimbat-au cursul Ieri comunist ,lider la toarte, Azi mafiot,cum vrea apusul... Averea i-a venit plocon, Din șmecherii financiare Și-au trasformat pe acel Ion. În mare mahar pe picioare. Azi nu mai
ION de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361609_a_362938]
-
sărace țări din Africa, Asia sau America latină. Oare cum or fi catalogați toți acești anti-români care au pus economia țării pe butuci, distrugându-i complet industria și agricultura, care nu necesitau altceva decât îmbunățățiri, căci erau perfect funcționabile? Nici măcar cu „pretinul” de la Scorniceși nu-i putem compara... Trebuie, totuși, neapărat să luăm în calcul faptul că adevărata Revoluție din Decembrie a fost a tinerilor și s-a consumat pe fondul Loviturii de Stat pusă la cale și coordonată din umbră. Dar
POETUL ADRIAN PĂUNESCU de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351283_a_352612]
-
Îndemnați poporul să vină la arme Țara-i în pericol ne-au călcat străinii Porțile cetății au pornit să sfarme Tancurile morții - ne conduc cretinii Îndemnați poporul să nu se-nconvoaie Țara-i răvășita - nu avem armata Ne-am ales că “pretini” lupi în piei de oaie Flacăra dreptății moare revoltata Îndemnați poporul să-și apere glia Bogăția țării: aurul și munții Nu mai-s ale noastre - ne-au furat moșia Lifte globaliste - ne-njosim părinții Îndemnați poporul să-și apere glia
ÎNDEMNAŢI POPORUL de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369597_a_370926]
-
buni, să-și facă curățenie prin ogradă. Degeaba! Ei, da, mă duc la vot: 1. Să se vadă că exist. 2. Să se vadă că nu mai votez găști, numite, cât mai sonor, partide, pline cu neamuri proste, fudule și pretini mafioți! 3. Să se vadă că nu mai sunt fraierul de serviciu, cum mă crede Sistemul cripto-comunisto-mafiot instalat prin confiscarea Revoluției Române. De regulă, voturile anulate, la noi, nu depășesc 1-3% din total. Dacă în, mai a.c., 30-40% din voturi
TABLETA DE WEEKEND (63): CUM A AJUNS CASA POPORULUI – CASA HOŢILOR! (2) de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350696_a_352025]
-
vrea religia să ne arate. Eram extrem de intrigat la vârsta aceea. Nu înțelegeam de ce președintele SUA stătea în biserică când s-a lansat omul spre Lună. Acum știu. Mai simplu de atât, nu se poate ! Deja, mi-am făcut alți pretini ? Am pus și de un symposium. Vă rog să mă ștergeți din banca dumneavoastră de date. Vedeți cât e de ușor ! Asta-i viața ! Au o insulă a muzeelor, cu puține lucruri ale locului, cu excepția tablourilor. Totul este extrem de bine
BERLIN, SCHNELL, SCHNELL! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342552_a_343881]
-
lucra muncă volontară cu măi mulț’ legionari, c-așa făceau ei, munceau benevol, nu obligaț’. Ce înmormântare frumoasă i-au făcut - cu fanfară, cântece legionare, toț’ îmbrăcaț’ în cămăș’ verz’ -, au vorbit foarte frumos de el la groapă, fusese el pretin bun cu unii, Moța șî Marin, mari șăfi legionari; ăștia muriseră măi înăinte în Spania, Moța - chiar în brațele lui. Am măi rămas eu, mă-ta Măria Chibritoaia du pă Calea Lungă și tac-to Ion Teșcuț, Pâclă. Stanca nu erea
HOBZOAICA ŞI TEŞCUŢOAIA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342631_a_343960]
-
Elena Ceaușescu, ilustru cercetător, savant de renume mondial, academician, doctor, inginer” etc. Apoi, reportaje despre „vizitele de lucru” ale celebrului cuplu. Iată o mostră dintr-un astfel de reportaj: atoateștiutorul, secondat de academiciana lui soție, vorbea mulțimii: „Stimați tovarăși și pretini! Să facem totul - într-o unanimitate deplină - pentru a pune la adăpost, în cel mai scurt timp, recolta de legume, fructe și struguri!” Stupoare generală, menită să vâre în beznă milioanele de telespectatori, prin întrebarea firească pe care a născut
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
fix pe calapod - Simți instinctiv că ești mare nărod, Iar scrisu-ți zgândără mai tare chinul. Ți-e muza năzuroasă și-ți inspiră, Când capodopere și când gunoaie - Tu faci ce faci și-o faci mereu de oaie, Din mii de pretini doar câțiva te-admiră! Că ești anost o știi și tu prea bine, Te împopoțonezi cu-atâtea titluri, Defapt, luate doar după tertipuri, Dar gâdilă atât stima de sine. Mă-ntreb ce-i face-atunci când muza, Sătulă de al tău
POET NEBUN! de NELU PREDA în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373592_a_374921]
-
cu aprobarea lor și cu cumpărarea panourilor. Oamenii trebuie să se bucure că se aleg cu jumătate de acoperiș ca nou și gratis. Energia obținută va fi valorificată de omul de ‚sus” și treaba lui cum o va face. - Dragi „pretini”! zice Dinoi Io Io Io,...fini, veri și nepoți!...v-am chemat azi în ședință de consiliu local, o să se ocupe Bombonica cu hârtiile ce trebuie făcute pentru această întrunire de consiliu local, cu aprobările ce le vom da, vă
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.6 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371434_a_372763]
-
asin vorbăreț aurit, doar antilope-au găsit. Antitancuri, antitalente scriau festina nunc lente, șerpii, păianjenii frați se-mbrățișau îndoliați. Cin-nu trăiește nu moare, știe și șăful cel mare, zidul nu sparie deloc, dă-mi brelocul, Pasăre Rok. Am rămas fără de pretini, fără dietă și piepteni, fără iubită, doar glorie, ce nu conține-o calorie. Brusc se aude în poartă copita lovind, poarta-i spartă, se vede că nu are stil, Berlioz spuse subtil. Nici cal, nici maimuță, nici faun, intră arătarea
CĂRĂBUŞUL DE AUR de BORIS MEHR în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347420_a_348749]
-
să-și facă curățenie prin ogradă. Degeaba ! Îl voi anula votul pentru că vreau: 1. Să se vadă că exist. 2. Să se vadă că nu mai votez găști, numite, cât mai sonor, partide, pline cu neamuri proste, țoape fudule și pretini mafioți! 3. Să se vadă că nu mai sunt fraierul de serviciu, cum ne tot crede Sistemul cripto-comunisto-mafiot instalat prin confiscarea Revoluției Române. De regulă, voturile anulate nu depășesc 1-3% din total. Dacă în, mai a.c., 30-40% din voturi vor
CUM A AJUNS CASA POPORULUI – CASA HOŢILOR ! (1) de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/347000_a_348329]