65 matches
-
asin vorbăreț aurit, doar antilope-au găsit. Antitancuri, antitalente scriau festina nunc lente, șerpii, păianjenii frați se-mbrățișau îndoliați. Cin-nu trăiește nu moare, știe și șăful cel mare, zidul nu sparie deloc, dă-mi brelocul, Pasăre Rok. Am rămas fără de pretini, fără dietă și piepteni, fără iubită, doar glorie, ce nu conține-o calorie. Brusc se aude în poartă copita lovind, poarta-i spartă, se vede că nu are stil, Berlioz spuse subtil. Nici cal, nici maimuță, nici faun, intră arătarea
CĂRĂBUŞUL DE AUR de BORIS MEHR în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Boris_mehr_1404190470.html [Corola-blog/BlogPost/347420_a_348749]
-
așa făceau ei, munceau benevol, nu obligaț’. Ce înmormântare frumoasă i-a’ făcut legionarii: cu mulț’ popi, fanfară, cântece legionare, toț’ îmbrăcaț’ în cămăș’ verz’; au vorbit tare frumos de iel șî-n biser’că șî la groapă, fusese iel pretin bun cu unii, Moța șî Marin, mari șăfi legionari care muriseră măi înăinte în Spania, Moța - chiar în brațele lui. Am măi rămas ieu, mă-ta Măria Chibritoaia du pă Calea Lungă șî tat-to Ion Teșcuț, Pâclă; pă Stanca a
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (II) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1474490475.html [Corola-blog/BlogPost/366404_a_367733]
-
Elena Ceaușescu, ilustru cercetător, savant de renume mondial, academician, doctor, inginer” etc. Apoi, reportaje despre „vizitele de lucru” ale celebrului cuplu. Iată o mostră dintr-un astfel de reportaj: atoateștiutorul, secondat de academiciana lui soție, vorbea mulțimii: „Stimați tovarăși și pretini! Să facem totul - într-o unanimitate deplină - pentru a pune la adăpost, în cel mai scurt timp, recolta de legume, fructe și struguri!” Stupoare generală, menită să vâre în beznă milioanele de telespectatori, prin întrebarea firească pe care a născut
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1443708900.html [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
lucra muncă volontară cu măi mulț’ legionari, c-așa făceau ei, munceau benevol, nu obligaț’. Ce înmormântare frumoasă i-au făcut - cu fanfară, cântece legionare, toț’ îmbrăcaț’ în cămăș’ verz’ -, au vorbit foarte frumos de el la groapă, fusese el pretin bun cu unii, Moța șî Marin, mari șăfi legionari; ăștia muriseră măi înăinte în Spania, Moța - chiar în brațele lui. Am măi rămas eu, mă-ta Măria Chibritoaia du pă Calea Lungă și tac-to Ion Teșcuț, Pâclă. Stanca nu erea
HOBZOAICA ŞI TEŞCUŢOAIA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1449594761.html [Corola-blog/BlogPost/342631_a_343960]
-
văzut atâta destrăbălare și pierdere de vreme - cu termenii de rigoare pe care i-ar fi folosit, adecvați într-o critică la obiect “partinică și constructivă, tovarăși” dar și de reproș că “recoltele stau neculese, lanurile așteaptă energia voastră dragi pretini tineri, devotamentul vostru patriotic nețărmurit!”. Și alte baliverne ale limbii de lemn cu care-și “pardosea” de fiecare dată discursul și care s-ar ar fi încheiat sigur printr-un “plan de măsuri” tot adecvat vituperând toată această tărășenie și
LAPORTARI CU FIRETURI ŞI GALOANE CA LA C.C.AL P,C.R. ÎN LAS VEGAS !(IV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 by http://confluente.ro/Laportari_cu_fireturi_si_galoane_ca_la_c_c_al_p_c_r_in_las_vegas_iv_.html [Corola-blog/BlogPost/366725_a_368054]
-
spălători de vase etc. Și când colo s-au trezit cu un ghiuj bătrân și culmea, pe deasupra și inginer. Eu m-am ținut cu dinții, am îngăimat și eu ceva în franceză (nu știam engleza). Ca vârf la toate, doi „pretini”, Gioni Vidoni, cel la care venisem cu gânduri mari, să facem afaceri împreună și Ion Pârgaru șeful agenției economice din Montreal, m-au bucșit cu „șopârle” și la canadieni și la români. Și mai aveam o cocoașe imensă, în 1963
MICHELL TURCOTT SECURISTUL CANADIAN de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 by http://confluente.ro/Michell_turcott_securistul_canadian.html [Corola-blog/BlogPost/349154_a_350483]
-
eveniment...dar, ca în bancurile cu Bulă...cel vesel sau cel trist să-l zic primul?” „Cel trist...ca să rămână bucuria la urmă...” decretai. “E 26 ianuarie (când, pe vremuri, sărbătoream ziua de naștere a iubitului conducător)...dragi tovarăși și pretini...jur că-i parastas pentru Nea Nicu...jumătate din tot ce-i pe masă...că m-a făcut om, sărmanul.” Mă bufnise râsul. Doamne, iartă-mă! Dar și Geo și nevasta lui erau foarte serioși...așa că, mi-am revizuit atitudinea
PAHARELE DE CRISTAL… de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 58 din 27 februarie 2011 by http://confluente.ro/Paharele_de_cristal.html [Corola-blog/BlogPost/372691_a_374020]
-
fix pe calapod - Simți instinctiv că ești mare nărod, Iar scrisu-ți zgândără mai tare chinul. Ți-e muza năzuroasă și-ți inspiră, Când capodopere și când gunoaie - Tu faci ce faci și-o faci mereu de oaie, Din mii de pretini doar câțiva te-admiră! Că ești anost o știi și tu prea bine, Te împopoțonezi cu-atâtea titluri, Defapt, luate doar după tertipuri, Dar gâdilă atât stima de sine. Mă-ntreb ce-i face-atunci când muza, Sătulă de al tău
POET NEBUN! de NELU PREDA în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 by http://confluente.ro/nelu_preda_1468852625.html [Corola-blog/BlogPost/373592_a_374921]
-
mai iubit și stimat”. Și ea, la fel, adăugându-și în plus titlul de cea mai savantă. De pe glob. Omitea doar atât: nu știa să scrie și abia silabisea. Iar el vorbea ca țăranii analfabeți de la începutul secolului din Scornicești: pretini, tutulor, tomnai. Avea în vocabular și cuvinte noi. Muncipiu, de pildă, cel pe care l-a arat și pe care l-a îmbogățit cu monstruozități, așa-zis arhitecturale. Și un alt cuvânt din limbaju-i nemaipomenit: secoritate. Secoritatea era, de fapt
Tinerii eroi și năpârcile. Iluzii seculare și glorii de o zi by http://uzp.org.ro/tinerii-eroi-si-naparcile-iluzii-seculare-si-glorii-de-o-zi/ [Corola-blog/BlogPost/93185_a_94477]
-
vrea religia să ne arate. Eram extrem de intrigat la vârsta aceea. Nu înțelegeam de ce președintele SUA stătea în biserică când s-a lansat omul spre Lună. Acum știu. Mai simplu de atât, nu se poate ! Deja, mi-am făcut alți pretini ? Am pus și de un symposium. Vă rog să mă ștergeți din banca dumneavoastră de date. Vedeți cât e de ușor ! Asta-i viața ! Au o insulă a muzeelor, cu puține lucruri ale locului, cu excepția tablourilor. Totul este extrem de bine
BERLIN, SCHNELL, SCHNELL! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Berlin_schnell_schnell_.html [Corola-blog/BlogPost/342552_a_343881]
-
marca LA; a fost o seară foarte, foarte faină! Un concept pe care ar trebui să-l împrumute absolut toate formațiile, dacă se tot bat cu pumnii în piept că le pasă de publicul lor, îi interesează și le sunt „pretini”. Nu pierdeți în nici un caz Luna Amară Storytellers, cînd vor ajunge în orașul vostru cu acest nou concept! E ceva profund uman, prietenesc și, firește, la fel de artistic! Rock norock!
Luna Amară Storytellers by http://www.zilesinopti.ro/articole/2716/luna-amara-storytellers [Corola-blog/BlogPost/97286_a_98578]
-
nume de slugà, Avea baltag,scuns sub șubà ; Pândea boierii, ca zàlugà Și de-i prindea,i-baga la dubà. Era sàrac,cum mulți is azi Și ràtàcea-n pàduri cu cetini Nici când, pandit de paparazi Și ocrotit , fiind de « Pretini »! Dar, vremurile azi schimbate, Istoriei schimbat-au cursul Ieri comunist ,lider la toarte, Azi mafiot,cum vrea apusul... Averea i-a venit plocon, Din șmecherii financiare Și-au trasformat pe acel Ion. În mare mahar pe picioare. Azi nu mai
ION de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_constantin_enescu_1389025423.html [Corola-blog/BlogPost/361609_a_362938]
-
să te găsesc Doamne Sfinte simt că pier Căci nimic nu are rost În asta lume muritoare Dacă nu putem umblă Pe îngustă Ta cărare Ne desprindem tot mai greu De plăcerile deșarte Și ne temem tot mai mult De pretin să noastră moarte Titina Nica Tene Referință Bibliografica: Pretinsa moarte / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 233, Anul I, 21 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
PRETINSA MOARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 233 din 21 august 2011 by http://confluente.ro/Pretinsa_moarte.html [Corola-blog/BlogPost/361236_a_362565]
-
cu aprobarea lor și cu cumpărarea panourilor. Oamenii trebuie să se bucure că se aleg cu jumătate de acoperiș ca nou și gratis. Energia obținută va fi valorificată de omul de ‚sus” și treaba lui cum o va face. - Dragi „pretini”! zice Dinoi Io Io Io,...fini, veri și nepoți!...v-am chemat azi în ședință de consiliu local, o să se ocupe Bombonica cu hârtiile ce trebuie făcute pentru această întrunire de consiliu local, cu aprobările ce le vom da, vă
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.6 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_lupu_1475183226.html [Corola-blog/BlogPost/371434_a_372763]
-
Îndemnați poporul să vină la arme Țara-i în pericol ne-au călcat străinii Porțile cetății au pornit să sfarme Tancurile morții - ne conduc cretinii Îndemnați poporul să nu se-nconvoaie Țara-i răvășita - nu avem armata Ne-am ales că “pretini” lupi în piei de oaie Flacăra dreptății moare revoltata Îndemnați poporul să-și apere glia Bogăția țării: aurul și munții Nu mai-s ale noastre - ne-au furat moșia Lifte globaliste - ne-njosim părinții Îndemnați poporul să-și apere glia
ÎNDEMNAŢI POPORUL de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1425591340.html [Corola-blog/BlogPost/369597_a_370926]
-
sărace țări din Africa, Asia sau America latină. Oare cum or fi catalogați toți acești anti-români care au pus economia țării pe butuci, distrugându-i complet industria și agricultura, care nu necesitau altceva decât îmbunățățiri, căci erau perfect funcționabile? Nici măcar cu „pretinul” de la Scorniceși nu-i putem compara... Trebuie, totuși, neapărat să luăm în calcul faptul că adevărata Revoluție din Decembrie a fost a tinerilor și s-a consumat pe fondul Loviturii de Stat pusă la cale și coordonată din umbră. Dar
POETUL ADRIAN PĂUNESCU de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Elogiu_unui_mare_roman_poetul_adrian_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1352234716.html [Corola-blog/BlogPost/351283_a_352612]
-
să-și facă curățenie prin ogradă. Degeaba ! Îl voi anula votul pentru că vreau: 1. Să se vadă că exist. 2. Să se vadă că nu mai votez găști, numite, cât mai sonor, partide, pline cu neamuri proste, țoape fudule și pretini mafioți! 3. Să se vadă că nu mai sunt fraierul de serviciu, cum ne tot crede Sistemul cripto-comunisto-mafiot instalat prin confiscarea Revoluției Române. De regulă, voturile anulate nu depășesc 1-3% din total. Dacă în, mai a.c., 30-40% din voturi vor
CUM A AJUNS CASA POPORULUI – CASA HOŢILOR ! (1) de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1222 din 06 mai 2014 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_1399337942.html [Corola-blog/BlogPost/347000_a_348329]
-
buni, să-și facă curățenie prin ogradă. Degeaba! Ei, da, mă duc la vot: 1. Să se vadă că exist. 2. Să se vadă că nu mai votez găști, numite, cât mai sonor, partide, pline cu neamuri proste, fudule și pretini mafioți! 3. Să se vadă că nu mai sunt fraierul de serviciu, cum mă crede Sistemul cripto-comunisto-mafiot instalat prin confiscarea Revoluției Române. De regulă, voturile anulate, la noi, nu depășesc 1-3% din total. Dacă în, mai a.c., 30-40% din voturi
TABLETA DE WEEKEND (63): CUM A AJUNS CASA POPORULUI – CASA HOŢILOR! (2) de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_1399712134.html [Corola-blog/BlogPost/350696_a_352025]
-
Dragoș Bucurenci Dragi tovarăși și pretini, ‘timați voluntari, Cu ocazia celebrării Zilei Internaționale a Muncii, 1 mai 2009, adresez un îndemn hotărât la sărbătoare prin munca voluntară, plantare neabătuta și lupta pentru progresul și apărarea naturii patriei! Oamenii muncii de la orașe și sate sunt așteptați să
Unu Mai muncitoresc, în ţară puieţii cresc! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82743_a_84068]
-
ai făcut mie”... Asta e... Dumneavoastră ați mai fost chemat de Securitate după eliberare? Da, destul de des. Îmi cereau să dau informații: cine-o fost la mine, cine-o vorbit cu mine. Aveam colegi care din școală mi-au fost pretini... Cornel Pavel mai venea pe la mine la servici, c-avea un nepot acolo la școală și mă vizita Întotdeauna. A doua zi eram chemat la Securitate: „Cine-o fost la tine?”. Erau informatorii lor care spuneau tot acolo... Și tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
motivul pentru care ați fost arestat? Stați un pic, că asta e cam cu cântec... Într-o primăvară, sămânam cânepă și vine Virgil Pop, fratele lui Victor, care o murit acuma... și-mi povestește mie despre o scrisoare de la un pretin, cu o organizație contrarevoluționară. Și eu stau și-l ascult... De la un mucos de 17 ani ce poți să afli... ceva aventuri. Și io mi-am dat seama, fiindcă eu am făcut armata la grăniceri, și mi-am dat seama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o ședință În școală și o alcătuit conducerea pentru pornirea Întovărășirii... Asta o fost un fel de acaparare, ca să-i poată băga pe oameni În colectiv. Și unu’ din ei, cu pruncii lui, l-o bătut pe fratele lu’ un pretin când o fost el dus În armată. Și-apăi frate-său i-o spus lui când s-o Întors. Și ăsta zice: „Lasă, măi frate, că plătește cățeaua brânza”... Și Îmi spune: „Măi, uite ce o făcut țiganu’ când am fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În Securitate, pentru procesul cu lotul doi. Și-acolo i-o băgat pe ăia, și pe noi ne-o ținut În mașină... Și-apoi o venit un gardian acolo la dubă și zice: „Care știi a tunde?”. Un fost coleg, pretin, tot În lot cu noi, Farcaș, o murit el, ierte-l Dumnezeu, zâce: „Io!”. Și-apoi l-o dus acolo sub bolta aia, și acolo o văzut că la ăștia patru le bătea lanțurile. Că ei o fost condamnați la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
aliniați. Discursul răcnit șerpuiește și te aștepți ca o vibrație fatală a aerului să destrame acești tăciuni ale căror molecule se țin la un loc printr-un miracol. Un spectacol Încremenit care are ceva nefiresc și morbid. ...dragi tovarăși și pretini... lichidarea inegalităților și asupririi sociale... calea progresului... construcția societății socialiste... consumul alimentar a crescut la 3.500 de calorii zilnic... creșterea producției agricole la hectar... industria românească realizează produse de Înaltă tehnicitate și complexitate... Nimeni nu poate să reziste fără
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
ciocnim În ușă. Are un costum gri Închis, de funcționar de bancă, și o privire tremurătoare de om care are nevoie de un viitor.] The End spicuiri din caietul de engleză Dragă prietene, Dragi prieteni, Dragă prieteni, Dragi tovarăși și pretini, Dragă mamă/tată/unchi/mătuși, Dragi frați și surori, Dragă lume (soro lume), Dragă patrie, Dragii moșului, Dragă Moș Crăciun, Moș Teacă și Moș Coaie, Dragă Augustus, Dragă Sergei și Dragă Pier Paolo, Dragă Wilhelm, Dragi foști și viitori, Dragă
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]