271 matches
-
Kennedy (ca să dau exemplul favorit al lui Ion Iliescu) până la atacul împotriva lui World Trade Center, cine a dorit cu orice preț să-și atingă ținta și-a atins-o. Ca să nu mai vorbim de cazurile în care înseși gărzile pretoriene s-au transformat în călăi: de la Indira Ghandi la Ceaușescu modelul a funcționat ireproșabil. Despre cerneala albastră zvârlită în barba colilie a ex-președintelui Constantinescu, sub privirile ocrotitoare ale gărzilor de corp, nici nu e cazul să amintesc. Evident, nu pledez
Spre balamuc, între body-guarzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15259_a_16584]
-
Preajba. Tatăl ei, Ion Botez (1874-1940) era originar din Moldova, a administrat moșii în Vlașca și a fost, mai târziu, primar al Predealului și proprietar de terenuri acolo. Mama, Rozalia, era descendentă a Alexandreștilor (moșieri la Preajba), Pretorienilor (preotul Matei Pretorian, bunicul Ricăi, fusese crescut de prințul Mișa Karagheorghevici, stăpânul castelului de la Clejani) și Stegăreștilor (care coborau dintr-un stegar al lui Bibescu-Vodă). Astfel, Rica Botez se înrudea cu familiile Alexandrescu-Guranda (implicată în politica țării), Albrich (mătușa Eufrosina Alexandrescu s-a
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
superior), Alevra, Baron, Băicoianu, Bălănescu (mătușa Victoria Bălănescu era o frumusețe a epocii, elogiată și de Nicolae Leonard), Cantacuzino (verișoara Yvonne Alexandrescu-Guranda a fost căsătorită Cantacuzino și a avut o fiică, Claudine, actualmente căsătorită cu contele Malfatti), Cuza (unchiul Gheorghe Pretorian a fost căsătorit cu Elena Cuza, fiica lui Pandele Cuza), Iagăru, Oprescu (de unde și înrudirea cu d-l Alexandru Paleologu). Alte rude erau aviatorul Golinski-Goliescu, unul dintre pionierii aviației românești, pe nedrept uitat astăzi, profesorul Bianu și istoricul A. D. Xenopol
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
orientale. In anul 65 el se afla la apogeul puterii, când, întâmplător, a fost descoperită o conjurație cu ramificații în toate straturile sociale și în toate cercurile politice (între conjurați se afla și unul din cei doi prefecți ai cohortelor pretoriene, adică ai trupelor de securitate ale împăratului). Imediat Nero a declanșat o teribilă represiune lichidându-i pe toți participanții la conjurație și pe simpatizanții lor, între care și pe filozoful Seneca. Din acel moment împăratul, convins că a lichidat definitiv
Istoria săracă în scheme by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12846_a_14171]
-
a primit replica "să le ceară banii de care avea nevoie delatorilor"! In această situație s-a gândit să se refugieze în Egipt și a trimis oameni de încredere pentru pregătirea flotei. Gestul a fost fatal, căci numai atunci cohortele pretoriene, adică trupele de securitate, l-au trădat conducând astfel la succesul "revoluției": abandonat de toți, condamnat ca "dușman public", adică la moarte, printr-o procedură pe care nu o cunoaștem, Nero s-a sinucis, rostind cuvintele: "ce artist piere"! Cum
Istoria săracă în scheme by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12846_a_14171]
-
1 (vezi p. 187, nota 116), sistemul roman de datare nu mai este actualizat (12, 1; 17, 1-2; 35, 1; 35, 4; 44, 4; 46, 8; 47, 5). Din nota 17 de la p. 167, aflăm că existau mai multe gărzi pretoriene; era doar una singură, formată din mai multe cohortes. După dl. Mîrșanu, cel care avea să devină împăratul Traianus Decius ar fi purtat, înainte de domnie, numele Decius Caius Messius Quintus Traianus (p. 171, nota 33); or, el s-a numit
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
voluntar la statutul imperial. După dl. Mîrșanu, Maxentius ar fi fost Augustus între 306-312 (p. 185-186, nota 112; vezi și p. 204, unde apar aceleași date, dar și 306/307-312); adevărul este altul: după alegerea sa de către plebs și cohortele pretoriene în octombrie 306, Maxentius a purtat titlul de princeps inuictus, cel de Augustus însușindu-și-l abia în 307 (aprilie?). Conform notei 113 de la p. 186, Constantin s-a căsătorit cu Flavia Maxima Fausta și „a avut doi fii legitimi
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
p. 43: „forts” - p. 101: „forturi” pentru „castre”; p. 43: „the praefectus praetorio of the Gauls” - p. 100: „praefectus praetorio al galilor (sic!) /corect, „praefectus praetorio al Galiilor” - n.n./”; p. 57: „the praetorian prefect of the Gauls” - p. 125: „prefectul pretorian al galilor (sic!)”; p. 45: „praetorian prefect of the East” - p. 105: „prefectul pretorian al Estului” (corect ar fi fost „al Orientului”, cum se întâlnește la p. 143 („prefectul pretorian al orientului (sic!)”), care redă „praetorian prefect of the Orient
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
the Gauls” - p. 100: „praefectus praetorio al galilor (sic!) /corect, „praefectus praetorio al Galiilor” - n.n./”; p. 57: „the praetorian prefect of the Gauls” - p. 125: „prefectul pretorian al galilor (sic!)”; p. 45: „praetorian prefect of the East” - p. 105: „prefectul pretorian al Estului” (corect ar fi fost „al Orientului”, cum se întâlnește la p. 143 („prefectul pretorian al orientului (sic!)”), care redă „praetorian prefect of the Orient” de la p. 67 din original); p. 56: „the praetorian prefect of Italy”, „the praetorian
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
57: „the praetorian prefect of the Gauls” - p. 125: „prefectul pretorian al galilor (sic!)”; p. 45: „praetorian prefect of the East” - p. 105: „prefectul pretorian al Estului” (corect ar fi fost „al Orientului”, cum se întâlnește la p. 143 („prefectul pretorian al orientului (sic!)”), care redă „praetorian prefect of the Orient” de la p. 67 din original); p. 56: „the praetorian prefect of Italy”, „the praetorian prefect of Illyricum” - p. 122: „prefectul pretorian al Italiei”, „prefectul pretorian în Illyricum (sic!) /corect, „al
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
al Orientului”, cum se întâlnește la p. 143 („prefectul pretorian al orientului (sic!)”), care redă „praetorian prefect of the Orient” de la p. 67 din original); p. 56: „the praetorian prefect of Italy”, „the praetorian prefect of Illyricum” - p. 122: „prefectul pretorian al Italiei”, „prefectul pretorian în Illyricum (sic!) /corect, „al Illyricumului - n.n./”; p. 68: „praetorian prefect of Illyricum and Italy” - p. 145: „prefectul pretorian în Illyricum și în Italia (sic!) /corect, „al Illyricumului și Italiei” - n.n./”; p. 110: „his trusted prefect
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
întâlnește la p. 143 („prefectul pretorian al orientului (sic!)”), care redă „praetorian prefect of the Orient” de la p. 67 din original); p. 56: „the praetorian prefect of Italy”, „the praetorian prefect of Illyricum” - p. 122: „prefectul pretorian al Italiei”, „prefectul pretorian în Illyricum (sic!) /corect, „al Illyricumului - n.n./”; p. 68: „praetorian prefect of Illyricum and Italy” - p. 145: „prefectul pretorian în Illyricum și în Italia (sic!) /corect, „al Illyricumului și Italiei” - n.n./”; p. 110: „his trusted prefect of the Gauls” - p.
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
din original); p. 56: „the praetorian prefect of Italy”, „the praetorian prefect of Illyricum” - p. 122: „prefectul pretorian al Italiei”, „prefectul pretorian în Illyricum (sic!) /corect, „al Illyricumului - n.n./”; p. 68: „praetorian prefect of Illyricum and Italy” - p. 145: „prefectul pretorian în Illyricum și în Italia (sic!) /corect, „al Illyricumului și Italiei” - n.n./”; p. 110: „his trusted prefect of the Gauls” - p. 223: „prefectul de încredere din Galia (sic!) /corect, „al Galiilor” - n.n./”; p. 124: „praetorian prefect of the Gauls... praetorian
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
n.n./”; p. 110: „his trusted prefect of the Gauls” - p. 223: „prefectul de încredere din Galia (sic!) /corect, „al Galiilor” - n.n./”; p. 124: „praetorian prefect of the Gauls... praetorian prefect of the East... prefect of the Gauls” - p. 250-251: „prefectul pretorian al galilor (sic!) ... prefectul pretorian al Răsăritului (sic!) ... prefectul galilor (sic!)”; p. 58: „the Julian Alps” - p. 127: „Alpii lui Iulian (!!!)” în loc de „Alpii Iulieni” sau „Alpii Iulii”; p. 64, nota 19: „The letter to Aëtius mentions Julian’s amnesty for
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
prefect of the Gauls” - p. 223: „prefectul de încredere din Galia (sic!) /corect, „al Galiilor” - n.n./”; p. 124: „praetorian prefect of the Gauls... praetorian prefect of the East... prefect of the Gauls” - p. 250-251: „prefectul pretorian al galilor (sic!) ... prefectul pretorian al Răsăritului (sic!) ... prefectul galilor (sic!)”; p. 58: „the Julian Alps” - p. 127: „Alpii lui Iulian (!!!)” în loc de „Alpii Iulieni” sau „Alpii Iulii”; p. 64, nota 19: „The letter to Aëtius mentions Julian’s amnesty for dissident Christians” - p. 137, nota
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
oriental. Numele unui Tiberius, Caligula, Nero, Domițian, spre a mă limita la primul secol al erei creștine, au rămas până astăzi prototipuri ale tiraniei. Tiranii trebuia să-și asigure stăpânirea în chip instituțional. Pentru paza împăratului au fost înființate chortele pretoriene, adică trupele sale de securitate, unități militare privilegiate, staționate în apropierea Romei, comandate de doi prefecți, spre a respecta principiul roman al colegialității (au fost însă momente când a existat un singur prefect). Prefecții nu erau simpli ofițeri, ci persoane
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
acesta l-a trădat pe ultimul iulio-claudin provocând prăbușirea sa - au încercat chiar să pună mâna pe puterea supremă. în timpul lui Nero a fost descoperită o foarte gravă conjurație împotriva împăratului. Prefectul Faenius Rufus a fost însărcinat cu ancheta. Cohortele pretoriene aveau misiunea de a-l apăra pe împărat de posibile atentate și rebeliuni îndreptate împotriva persoanei sale. Pe lângă aceasta se instituționalizează categoria delatorilor. Aceștia pătrundeau în viața intimă a potențialilor adversari ai împăratului spionându-i în fel și chip: cum
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
Alții citeau operele literare, pentru a vedea dacă nu cumva printre rânduri nu se strecoară afirmații "dușmănoase". în vremea împăratului Tiberius, istoricul Cremutius Cordus a scris o istorie a războaielor civile romane. S-au găsit doi clienți ai prefectului cohortelor pretoriene care să-l acuze public pe istoric pentru faptul că i-a numit pe Cassius și Brutus, asasinii lui Iulius Caesar, drept "ultimii romani adevărați". Zadarnic a invocat Cremutius Cordus atitudinea adoptată de Augustus față de scriitori, zadarnic a argumentat că
Epoca delatorilor by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10285_a_11610]
-
înainte pomenit de pe șoseaua Kiseleff. Așa că Geo Bogza o fi știut. Dacă nu fusese chiar pus, îndemnat să-l atace direct pe Beniuc, zilele sale ca președinte al obștei fiind terminate. Văd scenă intens luminată a festivității. Văd și "gardă pretoriana", cum i se mai spunea, a lui Beniuc, cei doi vice-presedinti în dreapta și în stînga (și care încă nu aflaseră). Și-atunci, cînd să înceapă festivitatea, Geo Bogza, înalt, dominator, cum arată el, apare deodată din culise, neanunțat, cu pasul
Amintirea unui poet uitat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18123_a_19448]
-
Romei în provincia imperială a Iudeii să fie la acea vreme Ponțiu Pilat (26-36 d.Hr.), trimis în misiune oficială de împăratul Tiberius (14-37 d.Hr.), se pare la intervenția lui Sejanus, cel mai puternic om la regimului, prefectul cohortelor pretoriene. El aparținea ordinului cavalerilor și, anterior accederii la această înaltă funcție administrativă, avusese o carieră militară. Ordinul ecvestru venea ca importanță și considerație după cel senatorial, iar împreună formau aristocrația romană. Deși în Evanghelii și chiar în Analele lui Tacit
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
de altă parte, împrejurările imediate și concrete ale cauzei nu permiteau deloc o nouă tulburare socială, în condițiile unei situații deja tensionate la maxim, fără riscul unei riposte dure din partea romanilor. Numit de împăratul Tiberiu, la recomandarea șefului gărzii sale pretoriene, mult temutul general Sejanus, cu patru ani înainte, tocmai avându-se în vedere caracterul său dur și intransigent, prefectul Ponțiu Pilat abia aștepta o nouă ocazie de turbulențe spre a trece la represiuni sângeroase, până la un război total. Într-adevăr
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (II). În preajma Pesahului () [Corola-journal/Journalistic/26678_a_28003]
-
stat, și totuși, șeful statului consideră că și-a binemeritat șuturile în figură, motive tre’ să existe pe undeva. Ca toți despoții întunericiți, Ion Iliescu își iubește caftangiii însărcinați cu cafteala mai mult decât pe oricare purtător de caftan. Garda pretoriană îi e mai aproape decât orice pretor. Totuși, moravurile au decăzut: în vremurile bune, cel arestat și interogat până i se scotea o vină pe gură ar fi fost învinețitul Pretor. Ani de zile l-am scuzat oarecum pe dl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
al drepturilor și libertăților persoanelor fizice, Avocatul Poporului a apreciat că activitatea desfășurată în cadrul fostelor centre teritoriale de calcul reprezintă activitate desfășurată în grupa a II-a de muncă. Recursul în interesul legii formulat nu urmărește adăugarea pe cale pretoriană a unor activități și locuri de muncă ce nu se regăsesc în anexe, ci recunoașterea activității desfășurate în cadrul fostelor centre teritoriale de calcul ca încadrându-se în anexa nr. 2 din Ordinul nr. 50/1990, corespunzătoare grupei a II-a
DECIZIA nr. 17 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261418]
-
regăsirii tipului de activitate desfășurată de către reclamant între cele enumerate limitativ în anexele nr. 1 și 2 ale ordinului), dar și a condițiilor prevăzute de dispozițiile pct. 3-14 din respectivul act normativ, anterior evidențiate, neputând fi adăugate, pe cale pretoriană, alte activități și locuri de muncă la cele prevăzute în anexe, chiar dacă îndeplinesc aceleași condiții de muncă, posibil vătămătoare. ... 53. Este important a fi subliniat și faptul că, prin considerentele Deciziei nr. 9 din 16 mai 2016, Înalta Curte
DECIZIA nr. 17 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261418]
-
legiuitorului de a stabili prin art. 24 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 mijloacele de constrângere la executare constând în fixarea penalității, simetric cu cele prevăzute de legea generală, s-ar ajunge la statuarea unei astfel de soluții, pe cale pretoriană. ... 129. Normei speciale nu i se poate da o nouă interpretare câtă vreme a rămas nemodificată. În aplicarea principiului de drept specialia generalibus derogant se reține că modificarea/completarea normei generale este indiferentă pentru interpretarea normei speciale. ... 130. Astfel, norma specială
DECIZIA nr. 31 din 24 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273361]