177 matches
-
în Vlașca, la Preajba. Tatăl ei, Ion Botez (1874-1940) era originar din Moldova, a administrat moșii în Vlașca și a fost, mai târziu, primar al Predealului și proprietar de terenuri acolo. Mama, Rozalia, era descendentă a Alexandreștilor (moșieri la Preajba), Pretorienilor (preotul Matei Pretorian, bunicul Ricăi, fusese crescut de prințul Mișa Karagheorghevici, stăpânul castelului de la Clejani) și Stegăreștilor (care coborau dintr-un stegar al lui Bibescu-Vodă). Astfel, Rica Botez se înrudea cu familiile Alexandrescu-Guranda (implicată în politica țării), Albrich (mătușa Eufrosina
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
în raport cu nevoile oaspetelui, o sticlă de vermut și una de apă, împreună cu niște pahare. "Conducător" și suită ne întâmpinară cu brațele ridicate, "Conducătorul" începu niște cuvinte de bun venit. Keyserling însă, cu un râs răsunător, fără a răspunde la salutul pretorienilor, îi aplică Ducelui genevez un pumn ușor în regiunea stomacului, apoi două lovituri cu palma peste umăr și spate, ceea ce produse instantaneu o pierdere de autoritate și le provocă o indignată surpriză acoliților. Dar filosoful nu le lăsă timp să
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
obținut premii și a scris zeci de melodii pentru copii și emisiuni TV sau festivaluri, a participat la jurii de preselecții, a fost Președinte de jurii. A obținut Premiul I la Festivalul Mamaia Copiilor 2002 - Creație cu «Oglinjoara», versuri Florin Pretorian, interpretă Alina Dragomir; Premiul special Mamaia Copiilor 2007 - pentru « Dacă visezi», versuri Carmen Aldea-Vlad, cu A. Dragomir; Premiul Special “Festivalul Tinereții” 2006 - Creație pentru “O vacanță la mare”, versuri C. Aldea-Vlad, interpretă Luciana Ion: Premiul Special Festivalul Internațional al Tinereții
Viorel Al. Covaci by Florin -Silviu URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83992_a_85317]
-
evenimentele prilejuite de întoarcerea suveranului, fără regină, dar împreună cu I.G. Duca: „Marți în 20 l.c. la 2 ore p.m. a plecat primul tren special la Jimbolia. În tren se aflau General Mărdărescu, ministru de războiu, Voinescu director gl al Siguranței, Pretorian, director al Căilor Ferate, St. Bungețianu, inspector general al Siguranței, șeful de secție C.F.R. Erdöss și ing. Vanerky, întru întâmpinarea Maj. Sale Regelui. La ora 4 p.m. a plecat al doilea tren special cu d. prefect Dr. I. Coste, generalul
Agenda2006-02-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284623_a_285952]
-
spus, un principe trebuie să le imite. Cunoscînd nehotărîrea lui lulianus, care era împărat, Sever își convinse armata ce o comanda în Slavonia, că ar fi bine să meargă la Roma ca să răzbune soarta lui Pertinax, care fusese ucis de pretorieni. Sub această aparență, fără să arate că aspiră la imperiu, își îndreaptă armata spre Roma, ajungînd în Italia înainte chiar de a se fi știut ceva de plecarea lui. Odată sosit la Roma, Senatul îl alese împărat, de frică, iar
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Otho, Vitellius au avut un sfîrșit sumbru, fără să fi cumpărat Roma precum Didius lulianus. Venalitatea a fost, desigur, un motiv în plus pentru a-i asasina pe împărați, dar fondul adevărat al revoluțiilor îl constituie forma de guvernămînt. Gărzile pretorienilor deveniseră ceea ce vor fi, mai tîrziu, mamelucii în Egipt, ienicerii în Turcia, streliții la Moscova. Constantin a distrus cu abilitate pe pretorieni; mai pe urmă, însă, greutățile imperiului i-au expus și mai mult pe conducători la asasinate și otrăviri
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
plus pentru a-i asasina pe împărați, dar fondul adevărat al revoluțiilor îl constituie forma de guvernămînt. Gărzile pretorienilor deveniseră ceea ce vor fi, mai tîrziu, mamelucii în Egipt, ienicerii în Turcia, streliții la Moscova. Constantin a distrus cu abilitate pe pretorieni; mai pe urmă, însă, greutățile imperiului i-au expus și mai mult pe conducători la asasinate și otrăviri. Voi observa doar că împărații cei răi au pierit de morți violente; un Theodor însă, muri în patul lui, iar Justinian a
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
apreciez meritele. Nu trebuie să uităm aici că Machiavelli se înșeală profund cînd crede că pe timpul lui Sever era de ajuns să conduci niște oșteni ca să te menții; istoria împăraților ne dovedește contrariul! Cu cît un suveran se înconjura de pretorieni nedisciplinabili, cu atît aceștia se simțeau mai puternici. Era la fel de periculos să-i flateze ori să vrea să-i reprime. Astăzi, nimeni nu se mai teme de trupe, pentru că toate sînt împărțite în corpuri de armată mai mici, care veghează
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
doi copii, unul de două luni într-un cărucior prăpădit și altul mai mare, dar tot foarte mic, între doi și trei ani (așa socotea Luisa, văzuse că purta încă scutece sub pantalonași), care păzea căruciorul ca un soldat, minuscul pretorian fără arme, și nu numai că fata era româncă sau bosniacă sau poate unguroaică - deși asta era puțin probabil, cu atât mai puțin în Spania -, dar pe deasupra parcă era țigancă. N-avea mai mult de douăzeci de ani și în
Javier Marías - Chipul tău, mîine. Dans și vis () [Corola-journal/Journalistic/5747_a_7072]
-
moartea lui Alexandru cel Mare. La o chestie de genul ăsta, nu convoci oameni de ordine, ospătari sau frizeri - persoane stimabile și utile, desigur, dar una-i una și alta-i alta. Iar dacă nu era un simplu și brav pretorian, de ce CV-ul lui nu se regăsea În computer? Vor mai fi lipsind cumva și altele? Exista o persoană care mi-ar fi putut răspunde. Din păcate, nu mai mișuna prin preajmă, dispăruse enigmatic după ce Îmi pusese În brațe, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Senatul îl expuse oprobiului public prin ,,damnatio memoriae” unde în toate piețele Romei funcționarii imperiali citiseră textul infamiei în fața mulțimii adunate. Cetățenii Romei primiră cu bucurie vestea căderii lui Lucius Aelius Seiano, însă toți se îngroziră de cruzimea cu care pretorienii executau ordinele noului prefect al gărzii pretoriene numit de Tiberius în persoana lui Cordius Sultonius Macro. Astfel se topi umbra lui Lucius Aelius Seiano în amintirea Romei, însă în inima lui Tiberius acest lucru avea să ardă mult timp ca
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349543_a_350872]
-
nici nu se cere la angajare! Nici una nici alta... Află deci, că imperiile au fost conduse de o forță aflată, ca de obicei, în spatele tronului, inventată chiar de acesta, de cele mai multe ori spre paguba lui. În Roma imperială au fost pretorienii, în Imperiul Otoman ienicerii, în Imperiul Țarist ofițerii regimentelor de gardă, la chinezi gărzile formate din eunuci și așa mai departe. În democrații puterea reală aparține tot unor astfel de structuri, semn că în lume nimic nu este nou. Ei
DEJUNUL.PROTOCOL ZERO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349768_a_351097]
-
privind către amicul său care nu se mai oprea din râs. Acesta privea din când în când către Caligula și zărindu-i chipul grav și nemișcat se puse și mai tare pe râs. -Ajunge Macronius! rosti Caligula dintr-o dată. Nici pretorienii tăi n-au râs în halul ăsta! -Dar nu mă pot abține, spuse Macro printre hohote. -Destul! Cheamă omul tău și mai spune-i să aducă niște vin. Și mai spune-mi ce mai pune la cale Tiberius, magnificul și
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 4 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348156_a_349485]
-
Macro se amețise cumva, însă se putea încă vorbi cu el. Caligula părea însă să nu aibă nimic din efectele binecunoscute ale licorii lui Bacchus deși băuse destul cât să se amețească. -Ce se mai aude prin insula lui Tiberius pretorianule! întrebă Caligula. -Nu s-a schimbat nimic din ceea ce știi, îi răspunse Macro așezându-și în față tăvile cu bunătăți. Își duce traiul pe mai departe precum știi! Zeii să-i dea sănătate! -Aud însă că are o nouă preocupare
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) 4 de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348156_a_349485]
-
care se consideră un bărbat urât, fără succes la femei, se angajează totuși mereu în povești de dragoste, trăite cu o mare intensitate. Toate îi rănesc sufletul. Prima lui aventură datează din anii de liceu, când dus de trei colegi - Pretorian, Szekely și Asanache - la o cârciumă deocheată, „Mama răniților”, cunoaște o fată fără prejudecăți, Nineta Romulus, și devine iubitul ei. Legătura nu durează mult, întrucât fata, instabilă sentimental, dispare pe neașteptate. Episodul provoacă o adevărată furtună în familia adolescentului, ai
CEL MAI IUBIT DINTRE PĂMÂNTENI (LA 34 DE ANI DE LA APARIŢIE) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365377_a_366706]
-
imperială și intervenea din ce în ce mai frecvent în lupta politică. Loviturile de palat devin un fenomen cotidian în viața politică a Imperiului. Împărații sînt detronați cu o iuțeală caleidoscopică. Numai puțini dintre ei au murit de moartea lor și nu de spadele pretorienilor sau de otrava eunucilor. În legiuni tot mai frecvent sînt recrutați barbarii. Pe legionarii de proveniență barbară îi interesează numai mărirea soldei și nu apărarea Patriei care, de fapt, nici nu era patria lor. Din armata Imperiului Roman care în
Geopolitica Bugeacului [partea a treia] () [Corola-blog/BlogPost/339922_a_341251]
-
Hasim în ochi. -Adevărul, spuse acesta. Doar Adevărul! *** Anul 37 d.H. undeva lângă Ostia în apropiere de Roma. Caligula îl chemase la vila lui Probus Aemilianus pe comandantul gărzii pretoriene, Naevius Cordius Macro. Acesta venise de la Roma împreună cu trei dintre pretorienii săi. Ajunseseră înaintea lui Caligula și acum așteptau venirea acestuia într-o treabă foarte urgentă după cum scrisese în bilet moștenitorul tronului. Macro vorbise cu Probus Aemilianus și îi ceruse acestuia să se miște repede deoarece viitorul împărat trebuia să sosească
FRAGMENTUL NR ZECE PENULTIMUL FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380851_a_382180]
-
îți va da un semn și vei sosi la fața locului cu garda pretoriană și îi vei prelua pe germanici după care vei înconjura locul. Nu trebuie să-ți mai spun că nimeni și nimic nu trebuie să treacă de pretorienii tăi. Apoi voi ieși din cort și te voi chema înăuntru. Tiberius va întreba ce cauți acolo și îi voi spune că eu te-am chemat pentru a pune la cale un plan de atac împotriva complotului senatorilor. Ei, ce
FRAGMENTUL NR ZECE PENULTIMUL FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380851_a_382180]
-
Pentru acest serviciu îți voi rămâne dator pentru tot timpul de după ce voi fi uns împărat. Ei...Ce spui? -Și în caz că vom eșua? -Nu trebuie să eșuăm Macro, spuse Caligula sigur pe el. Dacă îți vei face treaba bine cu pretorienii tăi atunci vom reuși. Împăratul e bolnav și va dori să stea în cort, este deci o ocazie nesperată pe care nu trebuie să o ratăm. Noi vom intra în cort după ce vom scăpa de garda germană și îl vom
FRAGMENTUL NR ZECE PENULTIMUL FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380851_a_382180]
-
din râs. Acesta privea din când în când către Caligula și zărindu-i chipul grav și nemișcat găsi cu cale să râdă și mai tare. -Ajunge Macronius! rosti Caligula dintr-o dată crezând că acesta râdea de fapt de el. Nici pretorienii tăi n-au râs în halul ăsta! -Dar nu mă pot abține ilustre, spuse Macro printre hohote. -Destul! Cheamă-l pe omul tău și mai spune-i să aducă niște vin. Și mai spune-mi ce mai pune la cale
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372427_a_373756]
-
părea că se amețise cumva, însă se putea vorbi cu el. Caligula părea însă să nu aibă nimic din efectele binecunoscute ale licorii lui Bacchus deși băuse destul cât să se amețească. -Ce se mai aude prin insula lui Tiberius pretorianule! întrebă Caligula. -Nu s-a schimbat nimic din ceea ce știi, îi răspunse Macro așezându-și în față tăvile cu bunătăți. Își duce traiul izolat, pe mai departe precum știi! Zeii să-i dea sănătate! -Aud însă că are o nouă
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372427_a_373756]
-
pretoriană adusă anume de Naevius Sertorius Macro a înconjurat locul imediat iar Caligula fu astfel proclamat împărat de legionarii pretorieni instaurând cu această ocazie un precedent în succesiunea la tronul Romei, precedent care avea să aducă multă vărsare de sânge, pretorienii devenind un fel de poliție care nu doar îl proteja pe împărat ci îl și putea înlătura la nevoie dacă acesta nu le apăra interesele! Mulți însă șușoteau că moartea împăratului fusese de fapt un asasinat pus la cale de
ROMANUL ANCHETA LA FINAL. EPILOG de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369237_a_370566]
-
timp mai înainte împăratul nu dăduse semne că este foarte bolnav, întărind astfel suspiciunea asasinatului. Nimeni însă nu a mai putut interveni cu ceva deoarece Macro și temuta gardă pretoriană se aflau în jurul cortului iar mai apoi la porunca prefectului, pretorienii l-au proclamat împărat pe Caligula. La scurt timp după ce a fost proclamat împărat și de către Senat sub numele de Caius Iulius Caesar Germanicus, Caligula l-a eliminat pe Tiberius Gemellus, celălalt pretendent al tronului imperial și favoritul lui Tiberius
ROMANUL ANCHETA LA FINAL. EPILOG de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369237_a_370566]
-
căpăt-o pace nouă, ca învingător. 90 Domitian serbează triumf fals în Roma. 98-99 Traian vizitează țările dunărene. .......... Burii aliați cer lui Traian să se-ntoarcă. 102 bătălie la Tapae L. Licinius Sura, *** pe lângă * pers[oana] împăratului, [și] Claudius Livianus, prefectul pretorienilor, nu-s primiți de Decebal. 38r Sora lui Decebal e prinsă. Vulturii legiunilor lui Fuscus luate. Pace. Tarabostii. Triumf. Dacicus Al doilea război ................ Unire cu vecinii. Bate pe iazygi și ei ia o bucată de țară. Traian vine. Podul. Apollodor
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Al. I. Șonțu, Șt. R. Michăiescu, George Murnu, G. O. Gârbea, Smaranda Andronescu-Gârbea (Smara). Cu povestirea Țară fără bătrâni e prezent, în 1898, V. A. Urechia; schițe, nuvele și articole de cultură sau de etnografie publică Al. I. Șonțu, V. Pretorian (Juvenal și satirele lui), Șt. R. Michăiescu, N. G. Rădulescu-Niger, Ph. I. Gesticone, C. I. Lupu (Sovejenii, studiu privind obiceiurile și literatura populară), Gr. Crețulescu. Se fac și câteva traduceri din Musset (fragmente din La Confession d’un enfant du
REVISTA SOCIETAŢII „TINERIMEA ROMANA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289264_a_290593]