3,419 matches
-
rară în critica românească. Textele sale sînt de cele mai multe ori pline de întîmplări neprevăzute. Crezul său tainic, din care este foarte mult de învățat în această perioadă, este că discursul critic trebuie să se ferească, pe cît se poate, de previzibilitate. Chiar și atunci cînd este vorba despre clasici. Spun că avem de învățat de la Cioculescu o întreagă gamă de manevre complexe de popularizare a literaturii: agresivitate echilibrată de livresc, metodă diluată în narativ. Chiar "eșuarea" sa în biografic pe care
Critica nemuritoare a detaliului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14845_a_16170]
-
fi fost inventat încă. O manieră nonconformistă, provocatoare de abordare a unui subiect ușor desuet (v. și sursa de inspirație pe filiera "Dama cu camelii"/ "Traviata") constituie premisa esențială a discursului cinematografic. Specularea la maximum a discrepanței dintre clasicitatea, cumințenia, previzibilitatea epică, pe de o parte, și "obrăznicia", iureșul limbajului vizual, pe de alta, creează o atmosferă tumultuoasă pe al cărui fundal se desfășoară iubirea fără viitor dintre vedeta clubului de noapte Moulin Rouge, Satine (Nicole Kidman, impecabilă în ipostaza de
SENTIMENTE VS. COMERȚ by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/15278_a_16603]
-
în pagină a versurilor, ține de jocul imprevizibil al sensurilor, care par uneori să se ivească din libera derulare a procesului asociativ. Un principiu ludic activ animă toate textele autorului, salvîndu-le de monotonie, nu însă întotdeauna și de o anume previzibilitate. Una peste alta, regula jocurilor literare practicate de autorul Gamelor rămîne căutarea cu tot dinadinsul a insolitului, a surprizei. Pariu riscant, cu atît mai mult cu cît miza este considerabilă: cît pentru cel mai mare roman al tuturor timpurilor... Daniel
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
au însemnătate, ci ideile pe care le poate extrage din acele întîmplări. Așa se face că, în cazul lui Vladimir Tismăneanu, evenimentul comentat este dublat mereu de o idee menită a explica evenimentul. Și astfel politologul ajunge să vorbească de "previzibilitatea actorilor politici" ca de o caracteristică a democrației liberale (măsura în care comportamentul politicianului poate fi prevăzut, scutind astfel electoratul de surprize dureroase - a se vedea schimbarea de direcție a liberalilor lui Tăriceanu) sau de "fenomenul traseismului românesc" (oameni politici
Sub semnul dialogului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8622_a_9947]
-
inevitabila - pentru orice psihanalist - zonă libidinală ori că decelează conexiuni ce trimit spre economic ("cheltuială de timp și cheltuială de energie de investiție"). Ceea ce rămâne ca fapt sigur e plasarea doliului între stările ce țin de adâncimea ființei umane, de previzibilitatea dincolo de ADN-uri și coduri genetice a gesturilor elementare ale omului. Rescrise de Paul Ric�ur, opiniile lui Freud se așază în matca unei viziuni integratoare despre mecanismele memoriei. E un aspect esențial, pentru că așa cum dovedește chiar empiric fiecare caz
Mic tratat despre doliu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6987_a_8312]
-
altele decât cele știute și dorite de eroi, de îndreptățirile și speranțele lor. Marea surpriză a romanului stă tocmai în apăsarea de către cel care hotărăște drumul vieții omenești, ca din greșeală, pe altă clapă a obișnuitei claviaturi biografice, alterându-i previzibilitatea. Ca să poată accepta situația neprevăzută, eroii, dar mai ales cititorii, n au altă salvare decât cantonarea în reflecția filozofică. Eroii însă n-o fac, unii supraevaluând bunul simț, alții neputându-se detașa de durerea sufletească. Aceștia din urmă apelează mai
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3120]
-
mai curând la logică, o aritmetică de natură să tempereze conflictul sufletesc... Ca-n vechile povestiri orientale privind scrisa oamenilor, Principiul Răului care în romanul lui Constantin Clisu lucrează prin Olga intervine și deviază destinul unui copil, sustrăgându-l oricărei previzibilități a părinților, ceea ce, practic, înseamnă crearea altui destin, neconvenabil acestora, dar contra căruia genetica nu protestează, iar ațipirile conștiinței etnologice, în cazul de față își văd înainte de încețoșările lor. Situația de mai sus îmi aduce în memorie distihul lui La
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3120]
-
23746&pid=34982&ss=all%7Call%7C01-01-2005%7C15-07-2006%7C0%7C1%7Ctuborg" 09.05.2006). Un alt factor de incertitudine pentru industria berii este, potrivit lui Mihai Ghyka, director general Interbrew Romania, fluctuația legislației. „Dacă mă sperie ceva, atunci este lipsa de previzibilitate a cadrului legislativ. Se pot întâmpla multe lucruri care să schimbe fața afacerii. Am învățat să prevedem ploile și cum să ne comportam într-un climat mai bicisnic, iar competiția face parte din joc, e ceea ce ne stimulează” - explica el
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
tentat să intre de îndată în jocul acestuia. Fie și numai pentru că nu îi mai crede demult pe romancieri, iar acest incipit promite că Omul pierdut e altceva, poate o scriere capabilă să alunge orice urmă de monotonie sau de previzibilitate. În plus, chiar sintagma "romane ale nebuloasei" presupune o ambiguitate care stârnește curiozitatea... "Misterul" se poate dezlega (măcar în parte), dacă plasăm proza lui Ramón Gómez de la Serna în contextul literaturii europene de la începutul secolului al XX-lea. Toată lumea pare
Un picaro al lumii dezvrăjite by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/8825_a_10150]
-
pilduitor și din acest punct de vedere: al eșecului care ne pândește atunci când calitatea și cantitatea nu sunt dublate de flexibilitate. Toți cei care s-au ocupat sistematic de analiza de adâncime a produselor culturale franceze de astăzi au subliniat previzibilitatea, întoarcerea spre sine, localismul încăpățânat a ceea ce ne oferă cartea, filmul, muzica sau pictura franceze. Deși deschisă străinilor, Franța nu e deloc dispusă să împrumute valorile aduse de aceștia. Ea refuză sinteza, avantajele pluralității de viziuni, deși tocmai aceasta s-
Cine a ucis cultura franceză? (II) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7468_a_8793]
-
se refere la „spațiile publice“, fără nicio altă precizare, reiese în mod evident că a avut în vedere toate spațiile publice, atât cele închise, cât și cele deschise. ... 15. În ceea ce privește critica referitoare la lipsa de claritate și previzibilitate a dispozițiilor art. 5 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 55/2020, Curtea constată că, prin Decizia nr. 381 din 8 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 septembrie 2021, având a se
DECIZIA nr. 11 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255587]
-
se aplice tuturor persoanelor îndreptățite, foști proprietari sau moștenitori, independent de orice deosebire decurgând din regimul juridic pe care imobilul notificat l-a dobândit ulterior preluării. ... 18. Prin urmare, se susține că prevederea legală criticată nu întrunește cerințele de claritate, previzibilitate și predictibilitate, proprii tehnicii de redactare a actelor normative. De pildă, s-ar crea mari dificultăți de interpretare a prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, în forma actuală, în situația în care fostul proprietar sau moștenitorii acestuia
DECIZIA nr. 245 din 3 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258798]
-
sarcina statului român obligația implementării unor proceduri simplificate și eficiente, întemeiate pe măsuri legislative și pe o practică judiciară și administrativă coerentă, precum și obligația adoptării unor reguli de procedură clare și simplificate, care să acorde sistemului de despăgubiri o previzibilitate sporită. Curtea Constituțională a mai reținut, de asemenea, că prin hotărârea-pilot menționată a fost lăsată însă statului român o largă marjă de apreciere în privința mijloacelor prin care să îndeplinească obligațiile juridice impuse și să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale sau
DECIZIA nr. 305 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258799]
-
persoane are posibilitatea de a refuza anticipat achitarea taxei judiciare de timbru anterior formulării cererii de amânare sau eșalonare a acesteia, sub sancțiunea anulării cererii de chemare în judecată. ... 21. De altfel, din această perspectivă, în ceea ce privește problema previzibilității stabilirii și achitării taxelor judiciare de timbru, pentru asigurarea predictibilității normelor de procedură, astfel încât părțile să cunoască încă de la momentul sesizării instanței care este modul de judecată a pricinii lor și a securității situației juridice a părților, prin
DECIZIA nr. 328 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258784]
-
Apreciază că prin necomunicarea documentelor persoanelor îndreptățite să le primească se încalcă dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil. Astfel, persoana vătămată nu mai poate participa la desfășurarea dosarului penal. Susține că există o practică abuzivă ce încalcă previzibilitatea actului de justiție și se împiedică accesul liber la justiție. ... 10. Având cuvântul, reprezentanta Ministerului Public solicită, în principal, respingerea, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate. Apreciază că motivarea excepției de neconstituționalitate este generală și se referă la soluționarea pe
DECIZIA nr. 260 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258855]
-
constituționale privind statul de drept, separația și echilibrul puterilor în cadrul democrației constituționale, legalitatea, universalitatea drepturilor și îndatoririlor, egalitatea în drepturi, legalitatea pedepsei, precum și restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, întrucât sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate, nepermițând determinarea exactă a conținutului constitutiv al infracțiunilor reglementate, infracțiuni care sunt asimilate celor de corupție. În acest sens, arată că Legea nr. 78/2000 nu definește noțiunile utilizate în cuprinsul textului de lege criticat și nici în Codul penal nu
DECIZIA nr. 210 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259132]
-
rigorile legiferării își găsesc expresia în normele de tehnică legislativă care trebuie respectate de legiuitor la elaborarea oricărui act normativ. Astfel, chiar dacă principiul generalității textelor de lege reclamă o anumită suplețe în redactarea acestora, nu trebuie să fie afectată previzibilitatea legii. Invocă existența unor necorelări legislative, inclusiv la nivelul reglementărilor civile, care au ca efect încadrarea în mod arbitrar a unor fapte materiale în infracțiunile prevăzute de dispozițiile art. 12 lit. a) din Legea nr. 78/2000, astfel că organele judiciare
DECIZIA nr. 210 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259132]
-
corespunzător. În acest sens, Curtea a invocat jurisprudența sa cu privire la principiul legalității, consacrat de prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, jurisprudență potrivit căreia un act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre care se numără și previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și de clar pentru a putea fi aplicat. Astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist
DECIZIA nr. 210 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259132]
-
fiind circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, este dificil să se redacteze legi de o precizie totală, iar o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii (Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din
DECIZIA nr. 210 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259132]
-
2) din Codul de procedură penală încalcă principiile constituționale privind legalitatea, egalitatea în fața legii, dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, dreptul la informație, precum și unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției, întrucât nu îndeplinesc cerințele cu privire la previzibilitatea legii, lăsând loc arbitrarului. Astfel, arată că în practică se perpetuează utilizarea constatărilor tehnico-științifice reglementate de prevederile art. 112 alin. 2 și ale art. 113 alin. 1 și 2 din Codul de procedură penală anterior, sub titulatura de „raport de
DECIZIA nr. 262 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259124]
-
act normativ reglementează dreptul la repararea pagubei în cazul privării nelegale de libertate. Consideră că sintagma „în alte cazuri“, ca ipoteză alternativă, nu are acoperire în reglementarea actuală, ceea ce conferă acesteia un caracter echivoc, apt să înfrângă accesibilitatea și previzibilitatea legii ca premisă a accesului la justiție. Are în vedere evoluția în timp, în aceeași materie, a dispozițiilor Codului de procedură penală și, în acest sens, reține că în Codul de procedură penală din anul 1936 exista o reglementare privind
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, deoarece reglementarea a avut loc prin delegarea către Guvern a unei atribuții ce aparține în exclusivitate legiuitorului, precum și a art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, în componenta sa referitoare la previzibilitatea și accesibilitatea legii, deoarece funcționarul vizat se putea raporta numai la prevederile lacunare, incomplete, ale acesteia. ... 18. Prin urmare, prin Decizia nr. 737 din 8 octombrie 2020, precitată, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 79 alin. (5
DECIZIA nr. 689 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251359]
-
actelor de stare civilă -, precum și prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, sens în care invocă jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la criteriile de claritate, accesibilitate și previzibilitate ale legii. Astfel, temeiul instituției reprezentării este art. 1.295 din Codul civil, potrivit căruia „puterea de a reprezenta poate rezulta fie din lege, fie dintr-un act juridic ori dintr-o hotărâre judecătorească, după caz“. Cu toate acestea, noțiunea de
DECIZIA nr. 793 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251240]
-
legiuitorul a prevăzut două operațiuni, respectiv operațiunea tehnică de delimitare și marcare a hotarelor, finalizată printr-un proces-verbal, precum și măsura legislativă de modificare a limitelor administrativ-teritoriale. Se mai arată că textele de lege criticate îndeplinesc criteriile de claritate și previzibilitate, iar comparația cu art. 22 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate. În ceea ce privește invocarea dispozițiilor art. 73 alin. (3) lit. o) din Constituție, se arată că textele de lege criticate
DECIZIA nr. 734 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251452]
-
ale art. 11 alin. (16) - sintagma „sunt utilizate în activitatea autorităților și instituțiilor publice centrale și locale“, generează un conflict de legi, respectiv cu dispozițiile art. 22 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001. Totodată, lipsa de claritate, precizie și previzibilitate a dispozițiilor criticate încalcă obligația legiuitorului de a adopta legi care să respecte cerințele de calitate a acestora, fiind circumscrise principiului legalității prevăzut la art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 12. Astfel, se arată că normele criticate nu precizează pentru
DECIZIA nr. 734 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251452]