70 matches
-
scop al misiunii sale. Va fi foarte important, dacă preotul va exprima acest sens al comuniunii în Biserica locală, unde va trăi o apartenență puternică la ea, de exemplu, participând cu convingere la organismele diecezane, dar mai întâi la Familia prezbiterală, care are printre scopurile sale și pe acela de a forma cu grijă pe preoți în sensul Bisericii locale. c) A treia dimensiune: ecleziasticul este susținut de iubirea de a sluji Biserica. Iubirea sa față de Biserică și față de suflete îl
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
care vorbește în numele propriu și nu în numele Domnului (cfr. Ier 23). Suntem preoți pentru a predica și pentru a hrăni poporul creștin cu hrana întăritoare și plăcută a Cuvântului Maestrului, care este Cuvântul întrupat. Pontificalul Roman, în omilia de la Ordina-țiunea prezbiterală, pune între primele datorii ale preotului slujirea demnă și plină de zel a Cuvântului: „De-acum înainte vei distribui tuturor acel cuvânt al lui Dumnezeu, pe care tu însuți l-ai primit cu bucurie. Pentru aceasta, făcând din Cuvânt obiectul
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
trebuie făcută respectând anumite exigențe, cerute de adevărul pe care îl vestește și îl celebrează; omilia trebuie să respecte ordinea evanghelică corectă a primatului harului și omiletul trebuie să fie autentic și sincer, pentru că Cuvântul nu tolerează prefăcătoriile. 4. Familia prezbiterală în fața dificultăților vestirii Cuvântului într-o cultură slăbită 1. Preotul în fața identității nesigure a postmodernismului. Preotul nu este unul care joacă liber, dar este membrul unei Familii prezbiterale. Această inserare, cerută de motive sacramentale, este totdeauna solicitată și de rațiuni
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
să fie autentic și sincer, pentru că Cuvântul nu tolerează prefăcătoriile. 4. Familia prezbiterală în fața dificultăților vestirii Cuvântului într-o cultură slăbită 1. Preotul în fața identității nesigure a postmodernismului. Preotul nu este unul care joacă liber, dar este membrul unei Familii prezbiterale. Această inserare, cerută de motive sacramentale, este totdeauna solicitată și de rațiuni pastorale, mai ales atunci când trebuie să înfrunte probleme mai mari decât el. Între acestea există fără îndoială efortul de a înțelege propriul timp și, aici, vrem să dăm
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
nici gravitatea și nici urgența de a-i aduce un remediu. O considerație din ce în ce mai profundă asupra sensului și valorii comunității - numele Bisericii însăși și a misiunii sale - trebuie să fie punctul de plecare pentru valorificarea tuturor vârstelor care împodobesc familia prezbiterală, făcând-o o simfonie de culori ale sfințeniei și ale carismelor pastorale. g) O viziune completă și superioară a vieții. Tânărul observă o parte, un fragment de viață, în schimb bătrânul vede totul; el cunoaște oameni și lucruri. Trădarea unui
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
a ajunge la ea; între acestea - într-un anumit sens, întâi de toate - este dreptul de a avea păstorul de suflete. Acum, da-că preotul oferă credincioșilor o slujire politică și nu pe aceea care este legată de starea sa prezbiterală, frustrează de un drept capital acea parte a poporului lui Dumnezeu care i-a fost încredințată sau a creștinilor care, oricum, i se adresează ca maestru și călăuză în ordinea mântuirii veșnice. Acest motiv al dreptului credincioșilor este tot mai
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
a timpului nou, arată-ne un viitor bun, făcut din binele de împlinit pentru reconstruirea lumii în unitatea visată și voită de Creator. Marie din Nazaret, Fecioară credincioasă, Mama Preotului Isus și Mama noastră, ascultă rugăciunea încrezătoare a acestei comunități prezbiterale; ea privește la tine ca la modelul cel mai bun al imitării lui Cristos; ea privește la tine ca la modelul cel mai bun al unei vieți orientate în slujire; ea privește la tine ca la modelul ce mai bun
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
mai înclinate spre o viață ministerială mai apropiată de cea preoțească decât de cea a persoanelor care aleg viața consacrată. Faptul că, în tradiția noastră, preoția este rezervată bărbaților, câteodată le obligă pe anumite femei, care au înăuntru o «structură prezbiterală», să aleagă viața religioasă pentru a suplini această profundă dorință ce, din respect față de tradiția Bisericii noastre, nu poate fi recunoscută ca vocație. Deși nu dorim să punem în dubiu sau în discuție deciziile și rânduielile Bisericii noastre, trebuie să
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
față de Biserica universală. Can. 350 - § 1. Colegiul cardinalilor este împărțit în trei ordine (ranguri): episcopal, la care aparțin Cardinalii cărora Pontiful Roman le acordă titlul unei Biserici din împrejurimile Romei, precum și Patriarhii orientali care au fost cooptați în Colegiul Cardinalilor; prezbiteral și diaconal. § 2. Fiecărui Cardinal din ordinul prezbiteral și diaconal i se încredințează de către Pontiful Roman un titlu sau, respectiv, o diaconie în Roma. § 3. Patriarhii orientali care fac parte din Colegiul Cardinalilor au ca titlu scaunul lor patriarhal. § 4
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
este împărțit în trei ordine (ranguri): episcopal, la care aparțin Cardinalii cărora Pontiful Roman le acordă titlul unei Biserici din împrejurimile Romei, precum și Patriarhii orientali care au fost cooptați în Colegiul Cardinalilor; prezbiteral și diaconal. § 2. Fiecărui Cardinal din ordinul prezbiteral și diaconal i se încredințează de către Pontiful Roman un titlu sau, respectiv, o diaconie în Roma. § 3. Patriarhii orientali care fac parte din Colegiul Cardinalilor au ca titlu scaunul lor patriarhal. § 4. Cardinalul Decan are ca titlu dieceza de Ostia
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
4. Cardinalul Decan are ca titlu dieceza de Ostia, împreună cu o altă Biserică, al cărei titular era deja. § 5. Prin opțiune făcută în Consistoriu și aprobată de Suveranul Pontif, respectându-se prioritatea de consacrare și de promovare, Cardinalii din ordinul prezbiteral pot să treacă la un alt titlu, iar Cardinalii din ordinul diaconal la o altă diaconie și, dacă au rămas în ordinul diaconal timp de un deceniu întreg, pot trece chiar la ordinul prezbiteral. § 6. Cardinalul care trece prin opțiune
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
și de promovare, Cardinalii din ordinul prezbiteral pot să treacă la un alt titlu, iar Cardinalii din ordinul diaconal la o altă diaconie și, dacă au rămas în ordinul diaconal timp de un deceniu întreg, pot trece chiar la ordinul prezbiteral. § 6. Cardinalul care trece prin opțiune de la ordinul diaconal la ordinul prezbiteral dobândește precedență asupra tuturor Cardinalilor presbiteri care au fost ridicați după el la demnitatea de Cardinal. Can. 351 - § 1. Pentru a fi promovați Cardinali sunt aleși în mod
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
alt titlu, iar Cardinalii din ordinul diaconal la o altă diaconie și, dacă au rămas în ordinul diaconal timp de un deceniu întreg, pot trece chiar la ordinul prezbiteral. § 6. Cardinalul care trece prin opțiune de la ordinul diaconal la ordinul prezbiteral dobândește precedență asupra tuturor Cardinalilor presbiteri care au fost ridicați după el la demnitatea de Cardinal. Can. 351 - § 1. Pentru a fi promovați Cardinali sunt aleși în mod liber de către Pontiful Roman acei bărbați care au primit cel puțin hirotonirea
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
fi invitați, dar numai cu vot consultativ, preoți și alți credincioși; totuși, numărul lor să nu depășească jumătate din numărul celor care sunt indicați în §§ 1-3. § 5. În plus, la conciliile provinciale să fie invitate capitlurile catedralelor, de asemenea consiliul prezbiteral și consiliul pastoral ale fiecărei Biserici particulare, astfel încât fiecare dintre ele să trimită doi membri proprii, desemnați de ele în mod colegial; aceștia au numai vot consultativ. § 6. La conciliile particulare pot fi invitați și alții, ca oaspeți, dacă, după
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
altor credincioși ai unei Biserici particulare, care îl ajută pe Episcop spre binele întregii comunități diecezane, conform cu canoanele care urmează. Can. 461 - § 1. Sinodul diecezan să se celebreze în fiecare Biserică particulară când, după aprecierea Episcopului diecezan, audiind părerea consiliului prezbiteral, acest lucru este cerut de împrejurări § 2. Dacă Episcopul are grija mai multor dieceze sau dacă păstorește una în calitate de Episcop propriu, iar o alta în calitate de Administrator, poate să convoace un singur sinod diecezan pentru toate diecezele ce îi sunt încredințate
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
La sinodul diecezan trebuie să fie chemați în calitate de membri sinodali și au obligația de a participa la el: 1° Episcopul coadiutor și Episcopii auxiliari; 2° Vicarii generali și Vicarii episcopali, precum și Vicarul judecătoresc; 3° canonicii bisericii catedrale; 4° membrii consiliului prezbiteral; 5° credincioșii laici, precum și membri ai institutelor de viață consacrată, care trebuie aleși de consiliul pastoral; modul de alegere și numărul celor aleși trebuie stabilite de Episcopul diecezan, iar când acest consiliu lipsește, conform criteriului stabilit de Episcopul diecezan; 6
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
efectua din veniturile diecezei cheltuielile poruncite de Episcop sau de alții pe care Episcopul i-a desemnat în mod legitim. § 4. La sfârșitul anului, economul trebuie să dea socoteală consiliului cu problemele economice despre venituri și cheltuieli. Capitolul III Consiliul prezbiteral și colegiul consultanților Can. 495 - § 1. În fiecare dieceză să se instituie consiliul prezbiteral, adică un grup de preoți care, reprezentând preoțimea, să fie un fel de senat al Episcopului, căruia îi revine datoria de a-l ajuta pe Episcop
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
i-a desemnat în mod legitim. § 4. La sfârșitul anului, economul trebuie să dea socoteală consiliului cu problemele economice despre venituri și cheltuieli. Capitolul III Consiliul prezbiteral și colegiul consultanților Can. 495 - § 1. În fiecare dieceză să se instituie consiliul prezbiteral, adică un grup de preoți care, reprezentând preoțimea, să fie un fel de senat al Episcopului, căruia îi revine datoria de a-l ajuta pe Episcop în conducerea diecezei, conform dreptului, ca să fie promovat în cel mai înalt grad binele
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
lui Dumnezeu încredințate Episcopului. § 2. În vicariatele și prefecturile apostolice, Vicarul și Prefectul să formeze un consiliu din cel puțin trei preoți misionari, a căror părere să o asculte, chiar și prin scrisori, în chestiunile mai importante. Can. 496 - Consiliul prezbiteral să aibă statute proprii, aprobate de Episcopul diecezan, ținându-se seama de normele date de Conferința Episcopilor. Can. 497 - Cât privește desemnarea membrilor consiliului prezbiteral: 1° aproximativ jumătate din ei să fie aleși în mod liber de preoții înșiși, în conformitate cu
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
părere să o asculte, chiar și prin scrisori, în chestiunile mai importante. Can. 496 - Consiliul prezbiteral să aibă statute proprii, aprobate de Episcopul diecezan, ținându-se seama de normele date de Conferința Episcopilor. Can. 497 - Cât privește desemnarea membrilor consiliului prezbiteral: 1° aproximativ jumătate din ei să fie aleși în mod liber de preoții înșiși, în conformitate cu canoanele care urmează și cu statutele; 2° unii preoți, conform statutelor, trebuie să fie membri de drept, adică preoți care fac parte din consiliu în virtutea
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
trebuie să fie membri de drept, adică preoți care fac parte din consiliu în virtutea oficiului încredințat lor; 3° Episcopul are dreptul de a numi și alți preoți. Can. 498 - § 1. Au dreptul activ și pasiv de alegere pentru constituirea consiliului prezbiteral: 1° toți preoții seculari încardinați în dieceză; 2° preoții seculari neîncardinați în dieceză și preoții membri ai unui institut călugăresc sau ai unei societăți de viață apostolică, dar care, locuind în dieceză, îndeplinesc un oficiu spre binele diecezei. § 2. Când
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
care, locuind în dieceză, îndeplinesc un oficiu spre binele diecezei. § 2. Când statutele prevăd aceasta, același drept de alegere poate fi acordat și altor preoți care au domiciliul sau cvasidomiciliul în dieceză. Can. 499 - Modul de a alege membrii consiliului prezbiteral trebuie să fie stabilit de statute, astfel încât, pe cât e posibil, să fie într-adevăr reprezentați toți preoții, ținându-se mai ales seama de diferitele slujiri și de diferitele zone ale diecezei. Can. 500 - § 1. Episcopului diecezan îi revine datoria să
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
fie stabilit de statute, astfel încât, pe cât e posibil, să fie într-adevăr reprezentați toți preoții, ținându-se mai ales seama de diferitele slujiri și de diferitele zone ale diecezei. Can. 500 - § 1. Episcopului diecezan îi revine datoria să convoace consiliul prezbiteral, să-l prezideze și să stabilească problemele ce trebuie dezbătute în cadrul lui sau să le accepte pe cele propuse de către membri. § 2. Consiliul prezbiteral are numai vot consultativ; Episcopul diecezan să-l audieze în chestiunile de importanță majoră, însă de
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
de diferitele zone ale diecezei. Can. 500 - § 1. Episcopului diecezan îi revine datoria să convoace consiliul prezbiteral, să-l prezideze și să stabilească problemele ce trebuie dezbătute în cadrul lui sau să le accepte pe cele propuse de către membri. § 2. Consiliul prezbiteral are numai vot consultativ; Episcopul diecezan să-l audieze în chestiunile de importanță majoră, însă de consimțământul lui are nevoie numai în cazurile stabilite în mod expres de drept. § 3. Consiliul prezbiteral nu poate niciodată să acționeze fără Episcopul diecezan
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
accepte pe cele propuse de către membri. § 2. Consiliul prezbiteral are numai vot consultativ; Episcopul diecezan să-l audieze în chestiunile de importanță majoră, însă de consimțământul lui are nevoie numai în cazurile stabilite în mod expres de drept. § 3. Consiliul prezbiteral nu poate niciodată să acționeze fără Episcopul diecezan, căruia îi revine în exclusivitate și grija de a da publicității cele care au fost stabilite conform § 2. Can. 501 - § 1. Membrii consiliului prezbiteral să fie numiți pentru un timp determinat stabilit
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]