100 matches
-
homei, / Am pus mîna pe condei, / Și condeiul pe hîrtie / Și-am început cu dor a scrie" (p. 469); textele nu sînt lipsite de neologisme "Eu șăzut și pus pe gînd / îți comunic acest rînd" (p. 525), chiar în enunțuri prezentative școlărești - "Și compunerea-i așa: (...)" (p. 536). Foarte răspîndit e procedeul dublării sinonimice - "Mai întîi și la-nceput / Te cuprind și te sărut, / Mai întîi și mai de toate, / îți trimet, puiule, carte". Formula finală descrie adesea tocmai oprirea din
Scrisori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16595_a_17920]
-
meilleurs voeux Herescu Fondul N.I. Herescu, ÎI/444 VI Destinatar: Avocat Nicu Stănescu Masaryk 11 București Prezentată la Estoril nr. R061.... Dată 9 șI. 1945ț oră 20, 24 Transmisă de.... Dată 10/1 ș1945ț oră 12 Că avocatul meu rog prezentativa Primministru General Radescu cerînd pentru mine sau mijloc efective de înapoiere sau salariu universitate plătit regulat străinătate sau orice însărcinare în serviciul tzarii sau aprobare deama angaja profesor lao Universitate Europa ori Amer fără prejudiciu pentru cetatzenia mea stop Izolat
Din nou despre N.I. Herescu, când și de ce a plecat din țară? by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/7412_a_8737]
-
s-ar îndemna reciproc cititorii revistei, într-o sporovăială la portiță sau la o bere. Pe site-ul Click! (un titlu de revistă reprezentativ prin semnul de exclamare încorporat), o serie întreagă de mesaje invită infantil la frunzărire cu ajutorul interjecției prezentative uite: „Uite ce se distrează Michael Douglas cu fiica lui!”; „Uite cum se plânge interlopului (...)!”; „Uite cu ce bunăciune se însoară (...)!” etc. (14.02.2011). Evaluarea e monoton ritmată de exclamații previzibile: „Șoc!” , „Scandalos!”, „Incredibil!”. Și lexicul „cronicii negre” e
Căsăpit, hăcuit, tranșat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5758_a_7083]
-
mi-a suflat în prealabil la ureche nici un cuvânt, totul constituind pentru el o surpriză întâmpinată cu entuziasm. Nu este cazul să insist acum asupra contextului care a generat faptul și să intru în amănunte, însoțindu-le de un comentariu prezentativ absolut necesar. îmi propun să revin cu o altă ocazie, nu neapărat în legătură cu domnul Pelin. Maxy nu mi-a mărturisit niciodată ce a gândit și simțit despre textul din Revista Fundațiilor. Nu s-a pronunțat și nici nu mi-a
Însemnări pe marginea cărții lui Mihai Pelin Deceniul prăbușirilor (1940-1950) (III) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11054_a_12379]
-
timpuri, a fost ținută, până la căsătorie, pe lângă părinți. Alexandru Pârâianu s-a dedicat scrisului, semnând cu pseudonimul Bogdan Amaru . A scris multe și de toate: poezii, schițe, nuvele, recen- zii și cronici literare, romane, reportaje, monografii . Dar opera lui re - prezentativă în literatură este piesa de teatru Goana după fluturi (1933) Dacă n-ar fi murit numai la 29 de ani, cu talentul său „incontestabil ca o lamă de oțel”, ar fi rămas un nume de referință în literatura româ- nă
ANIVERSARE -BOGDAN AMARU, ARTICOL DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 832 din 11 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345820_a_347149]
-
un criteriu de natură filosofică, acela al „reprezentării”, căreia i s-ar opune „prezentarea”. Dacă Aristotel raporta întreaga poezie la principiul mimesis-ului, adică al reprezentării, pentru poeticianul francez, originalitatea absolută a Iluminărilor lui Rimbaud ar consta tocmai în exploatarea funcției „prezentative” (din moment ce Iluminările nu presupun nici un fel de referință, creând efectiv o lume). Deși permite includerea în sistem a aspectelor lăsate pe dinafară de poetica tradițională, constituind totodată unul dintre modelele cele mai esențializate, distincția „prezentare”/„reprezentare”, perpetuează, în ultimă instanță
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
subliniată în cîteva rînduri: "Două perechi de ochi, țintiți cu o statornicie neliniștită spre ferestre, dau indicația acelei așteptări: ai Lenorei și ai lui Mini." Poetica descrierii găsește în forma personajului-reflector o modalitate tipică de introducere și dezvoltare a registrului prezentativ. Philippe Hamon este de opinie că "în discursul realist-lizibil, conjuncția personaj-descriere ar putea fi plasată sub semnul general al motivației în toate sensurile acestui ultim termen: a) un sens semiologic personajul, desemnat prin semnificantul descriptiv (o descriere de mediu, de
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
trebuie să faci/. La nivelul secvenței de realizare a "performanței", depinde de el cum va aplica modalitatea/știi să faci/care apare în prezentarea cărților; cunoașterea apare prin găsirea altor oameni mari în afară de tatăl său. De fapt, EXISTĂ este un prezentativ a cărui funcție textuală este de a semnala, într-un cadru deja delimitat, un nou element care reiese din necesitatea descoperirii. În continuare vom analiza alte două propoziții introduse de indicatori temporali, după cum "mai repede" apărea în [P4] și "mai
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
declanșatori (declanșatori de presupoziții, GALR, II, 855), determinante - determinanți/determinatori/determinativi (determinanți, Acte, 29; clasa determinanților, DSL, 167; clasa determinatorilor, Acte, 377, 378), indicatoare - indicatori (indicatori de subiectivitate, DSL, 262), jonctive (DSL, 282) - junctori, modificatoare - modificatori (clasa modificatorilor, DSL, 323), prezentative/prezentatori, radicale - radicali, referente - referenți (referenți, Acte, 25), regente - regenți, semnalizatoare - semnalizatori (semnalizatori tematici, GALR, II, 921), semnificante - semnificanți, specificatoare - specificatori (specificatori nominali, DSL, 493) etc. Uneori, variația apare în aceeași lucrare (vezi, de exemplu, în GALR, oscilația între radicali
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
în acest tipar multe formații aparținând terminologiilor, reprezentate adesea de adjective substantivizate sau de cuvinte cu utilizare atât adjectivală, cât și substantivală. Vezi, pentru terminologia gramaticală 36: cauzative 37, conative, delocutive, demarcative, diacritice, expresive, factitive, hipocoristice, indiciale, jonctive, masive, prefixoide, prezentative, relative 38 etc. Sunt numeroase exemple și din alte terminologii sau din limbajul comun: *antiimflamatoare, *antitusive, *antivirale, *barbiturice, *blindate, *celulare, *contraceptive, *demachiante, *deodorante, *detartrante, *energizante, *executive, *melaminate, *periodice, *pesticide etc. Majoritatea sunt la origine adjective care se asociază curent fie
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
statut de propoziție redusă (adjunct) pe lângă obiectul direct al verbului matricial. În GALR II (2008: 184) se menține analiza GV non-finit gerunzial ca predicat secundar/propoziție redusă. Gheorghe (2011) precizează că propoziția gerunzială din română este echivalentă semantic unei pseudo-relative "prezentative" introduse prin conectorul cum, al cărui sens modal este estompat în favoarea unei semnificații aspectuale (vezi infra, 4.4.7.3)123: (133) Îl văd pe Ion venind = Îl văd pe Ion cum vine. 4.4.6.2. Ambiguitatea gerunziului în
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
este adusă întâi în universul de discurs (prin avansarea din subordonată în propoziția matrice) și ulterior conectată cu evenimentul desfășurat, prin reorganizarea sintactică a enunțului. 127 Gheorghe (2004: 244-245) arată că acest tip de construcții corespund unui subtip al relativelor prezentative semnalate de Lambrecht (2000) pentru franceză. 128 Jeffrey S. Gruber, Studies in Lexical Relations, MIT doctoral dissertation, distribuită de Indiana University Linguistics Club, 1965. 129 Se disting deci două prepoziții to ʻlaʼ: una cu sens de localizare/distanță, cealaltă cu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
iar, pe de altă parte, dobîndirea valorilor pragmatice ale acestor forme): constituirea formelor de politețe, evoluția conectorilor pragmatici (evoluția conectorilor adversativi din limba română), tratată diferențiat în funcție de registru și variantă funcțională a limbii, focalizarea prin topică și particule specializate, mărci prezentative, particule interogative, utilizarea deixis-ului textual, regulile specifice de constituire a lanțurilor anaforice în textele vechi etc. V. conector, deixis, gramaticalizare. ERMAN - KOSTINAS 1993; JUCKER 1995; BRINTON 1996; SARFATI 1997; MARCHELLO- NIZIA 2006. RN PRAGMATICĂ. În anul 1938, filozoful american Charles
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ale numelui pot fi extrase dintr-un NP. Mackenzie formulează ipoteza că paralelismul dintre subiectul inacuzativ postverbal și obiectul direct se datorează unei structuri informaționale comune: cliticizarea partitivă a unui subiect cere verbului asociat să aibă o ocurență de tip "prezentativ", ceea ce caracterizează și construcția franțuzească cu en. Autorul arată că singurul tip de relație care se poate stabili este următorul: structura informațională de tip prezentativ reflectă sintaxa inacuzativă numai în măsura în care inergativele devin inacuzative când sunt folosite prezentativ. Mackenzie atrage atenția
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
comune: cliticizarea partitivă a unui subiect cere verbului asociat să aibă o ocurență de tip "prezentativ", ceea ce caracterizează și construcția franțuzească cu en. Autorul arată că singurul tip de relație care se poate stabili este următorul: structura informațională de tip prezentativ reflectă sintaxa inacuzativă numai în măsura în care inergativele devin inacuzative când sunt folosite prezentativ. Mackenzie atrage atenția asupra faptului că, deși inacuzativele, pasivele și inergativele prezentative au anumite caracteristici comune privind structura informațională, nu este nevoie să presupunem o sintaxă comună. Autorul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ocurență de tip "prezentativ", ceea ce caracterizează și construcția franțuzească cu en. Autorul arată că singurul tip de relație care se poate stabili este următorul: structura informațională de tip prezentativ reflectă sintaxa inacuzativă numai în măsura în care inergativele devin inacuzative când sunt folosite prezentativ. Mackenzie atrage atenția asupra faptului că, deși inacuzativele, pasivele și inergativele prezentative au anumite caracteristici comune privind structura informațională, nu este nevoie să presupunem o sintaxă comună. Autorul observă că anumite clase de intranzitive (cele care redau activități nonagentive) au
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
arată că singurul tip de relație care se poate stabili este următorul: structura informațională de tip prezentativ reflectă sintaxa inacuzativă numai în măsura în care inergativele devin inacuzative când sunt folosite prezentativ. Mackenzie atrage atenția asupra faptului că, deși inacuzativele, pasivele și inergativele prezentative au anumite caracteristici comune privind structura informațională, nu este nevoie să presupunem o sintaxă comună. Autorul observă că anumite clase de intranzitive (cele care redau activități nonagentive) au capacitate "prezentațională", dar selectează auxiliarul avere. Prin urmare, în italiană, cliticizarea partitivă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
între construcțiile expletive și sintaxa inacuzativelor, a pasivului și a lui se mediu, arătând că poziția postverbală a subiectului face ca verbul să nu fie accentuat (în condiții normale). Mackenzie (2006: 36−38) susține că inserția expletivă este o resursă "prezentativă"; multe verbe inacuzative sunt "prezentative", iar prin construcția expletivă apar "nefocusate". Prin urmare, construcția expletivă este un fenomen esențial pragmatic. 7.2. Inversiunea locativă În engleză, de obicei, inversiunea locativă este posibilă numai pentru inacuzative, nu și pentru inergative: On
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
inacuzativelor, a pasivului și a lui se mediu, arătând că poziția postverbală a subiectului face ca verbul să nu fie accentuat (în condiții normale). Mackenzie (2006: 36−38) susține că inserția expletivă este o resursă "prezentativă"; multe verbe inacuzative sunt "prezentative", iar prin construcția expletivă apar "nefocusate". Prin urmare, construcția expletivă este un fenomen esențial pragmatic. 7.2. Inversiunea locativă În engleză, de obicei, inversiunea locativă este posibilă numai pentru inacuzative, nu și pentru inergative: On our left was the Mediterranean
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
schimbare de stare nu sunt acceptate în această construcție. Concluzia autoarelor (Levin și Rappaport Hovav 1995: 216, 229) este că inversiunea locativă nu e diagnostic pentru inacuzativitate, ci este determinată discursiv. Funcția discursivă a inversiunii locative este aceea de focus prezentativ. 7.3. Construcții rezultative Construcția rezultativă nu reprezintă un test neechivoc, deoarece este acceptată numai de unele inacuzative, dar și de unele inergative, însă numai în condiții sintactice speciale (b): (a) The river frose [solid] ' Râul a înghețat [bocnă]' ( b
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
prade în trei dzile, cât vor putea, în Țara Românească și prădând, adus-au multă dobândă ostașii. (ULM.~ 1725: M.f.40v-41) Alboiu, Hill și Sitaridou (2014); Hill și Alboiu (2016) asimilează acest tip de efecte unor strategii de focalizare, focus prezentativ (engl. presentational focus). Structurile V1 rematice (întreaga propoziție conține informație nouă și introduce referenți neactivați în discurs) sunt bine reprezentate în textele din româna veche, ca și în alte limbi romanice vechi (Ledgeway 2007: 134; Wolfe 2015a; §3.1.3
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
intra, ca predicat, în relația sintactică cu un subiect de persoana I: „Și când răcnește o dată cât ce poate, eu zvârrr! chibriturile din mână, țuști! la spatele lui Zaharia, și-ncepem a horăi...” (I. Creangă) Interjecțiile volitive (între ele, cele prezentative, însoțitoare ale unor gesturi: iată, poftim, na, uite) își au ele înseși un punct de plecare în locutor; planul lor semantic, însă, nu se caracterizează prin „gramaticalizarea” acestei „origini”; în consecință, nu cer și nu admit un subiect sintactic. Specificul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
etc.: „- Ai dat casa cu chirie ciocoiului? - Da.” (I.L. Caragiale) • interjecționale, când enunțul se realizează prin interjecții: vai, off! etc.: „- Bine, Costică, acum vii?... ai venit cam târziu! - Ei, aș!” (I.L. Caragiale) Observații: Enunțurile dezvoltate în baza unor interjecții voliționale, prezentative sau onomatopeice pot realiza funcția de predicat și pot primi determinanți, care dezvoltă mai ales funcțiile de complement: „Vai de biet român săracul, / Îndărăt tot dă ca racul.” (M. Eminescu) și circumstanțial: „Hai în codrul cu verdeață, / Und-izvoare plâng în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu aceeași poveste.” Când regentul este o interjecție volițională sau o onamotopee, complementul direct funcționează, sub aspect semantic, tot ca expresie a unei limite exterioare (pentru o acțiune reflectată interjecțional sau onomatopeic): „Na-ți aripa asta...” (I. Creangă) Pentru interjecțiile prezentative: iată, uite, complementul direct reprezintă, cel mai adesea, însăși rațiunea apariției lor în enunț; complementul direct exprimă „obiectul” care este (sau trebuie) luat în atenție: „Iată lacul. Luna plină Poleindu-l îl străbate.” (M. Eminescu) „- Măi Păsărilă, iacătă-o, ia
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fost apreciată astfel: 18 cazuri N0, 26 cazuri N1 și 6 cazuri N2. Cazurile cu metastaze ganglionare sunt mai frecvente decât cele cu ganglioni axilari negativi. Ca și în lotul precedent, cazurile fără invazie ganglionară reprezintă totuși o categorie re prezentativă. Gradarea histologică și cea nucleară au reprezentat alți doi parametri importanți, studiați la acest grup de paciente. S au utilizat 2 sisteme de gradare: Elston & Ellis (formare de tubuli, grading nuclear, index mitotic; este sistemul Scarf Bloom - Richardson modificat) și
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]