6 matches
-
cu care va forma din nou o pereche, după despărțirea lui Doru de Lenora; Mika-Lé (fata din alduter aleator a Lenorei cu un meșter zugrav, motiv al despărțirii de Doru Hallipa) apare însoțită „de mână“ de un unchi, Moșu Hallipa, prezumabil tatăl Elizei. În Concert din muzică de Bach (1927), intrăm în a doua generație degenerată: Sia, fata lui Lică și a verișoarei sale, Lina, „buna Lina“, căsătorită cu doctorul Rim, trăiește în amantlâc cu Rim. Mai mult, cînd relația este
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
referă la evaluarea făcută de o comunitate de cercetători. Mishler argumentează în felul următor: „Atenția acordată siguranței informațiilor mai degrabă decât adevărului lor înlătură validitatea din locul în care aceasta se afla în mod tradițional, și anume într-o realitate prezumabil obiectivă, nonreactivă și neutră, și o aduce în lumea socială- o lume construită în și prin discursul, acțiunile și practicile noastre” (p. 420). Bazându-ne atât pe ideile expuse mai sus, cât și pe propria experiență de cercetare a poveștilor
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
a cunoaște "întregul" adevăr, întrucât este "ultima clasă". Mannheim argumentează că numai "intelighenția social detașată" poate evita ideologia și cunoaște astfel "întregul" adevăr pentru că este "relativ fără de clasă". Din nou, ca și în cazul lui Lukács, a cărui operă este prezumabil non-ideologică întrucât el reprezintă conștiința proletariatului, este evident că Mannheim va argumenta că propria sa operă este non-ideologică, întrucât el este o parte a intelighenției"115. Într-adevăr, ideea că intelectualii, jucând rolul de "investigatori sociali", ar deține o poziție
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
referă la evaluarea făcută de o comunitate de cercetători. Mishler argumentează în felul următor: „Atenția acordată siguranței informațiilor mai degrabă decât adevărului lor înlătură validitatea din locul în care aceasta se afla în mod tradițional, și anume într-o realitate prezumabil obiectivă, nonreactivă și neutră, și o aduce în lumea socială - o lume construită în și prin discursul, acțiunile și practicile noastre” (p. 420). Bazându-ne atât pe ideile expuse mai sus, cât și pe propria experiență de cercetare a poveștilor
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
aplecat încă decisiv. Max van Manen (1984)114 a schițat cinci caracteristici majore ale cercetării fenomenologice: a) focalizarea pe experiența trăită: cercetarea fenomenologică investighează experiența trăită (lived experience). Fenomenologul investigator studiază „lumea trăită” (In-der-Welt-Sein, lifeworld) ca experiență imediată (immediately experienced), prezumabilă și previzibilă înainte de a fi conceptualizată; el caută să trăiască și să se raporteze la un nivel mai profund și nemediat al experienței, pe care îl face accesibil, zi de zi, lumea practică. Fenomenologul caută o experiență mai directă a
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
social, ideologia instituie o anumită societate și, corespunzător acesteia, un anumit tip de realitate (nu discut aici dacă acest lucru se întâmplă în interesul unui grup sau dacă, având interesul drept motivație, ideologia instituie astfel și fenomenul dominației, deși e prezumabil că, acolo unde ea se manifestă, interesul și dominația sunt, în sens durkheimian, fapte sociale normale), constituindu-se, totodată, și în instrument al cunoașterii acestei realități, dar ideologia este, la rândul său, influențată de evoluția socială pe care o motivează
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]