7 matches
-
relatări mai ample ca în "Hanu-Ancuței", în care evocarea Bătăliei de la lacul Cahul (1574) se face de către drumeții de la hanul lui Gorașcu Haramin într-un mod similar celebrelor taifasuri de la Hanul Ancuței. De asemenea, sunt introduse personaje pitorești ca înțelepta prezviteră Olimbiada, model al „vindecătorului popular” din literatura românească, o „mare farmazoană” ce cunoaște viitorul și tainele vieții omenești. Romanul "Nicoară Potcoavă" prezintă lupta pentru eliberarea țării de sub turci și conflictul social dintre masele populare (țărani și târgoveți) și boierii lacomi
Nicoară Potcoavă (roman) () [Corola-website/Science/318353_a_319682]
-
ani, credincioșii se adună în fiecare duminică și zi de sărbătoare pentru a participa la sfintele slujbe. În 1843, biserica din Botoșana avea 1.036 enoriași, care erau păstoriți de preotul administrator Constantin Hurjui. Acesta a rămas de timpuriu văduv, prezvitera Domnica Hurjui (1822-1848) decedând la numai 26 ani și fiind înmormântată în dreapta altarului. Pe mormântul său se află o cruce de piatră având următoarea inscripție cu litere chirilice: "„Aice odihnește cenușa prezviterei Domnica Hurjui născută la 15 april 1822, căsătorită
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
Constantin Hurjui. Acesta a rămas de timpuriu văduv, prezvitera Domnica Hurjui (1822-1848) decedând la numai 26 ani și fiind înmormântată în dreapta altarului. Pe mormântul său se află o cruce de piatră având următoarea inscripție cu litere chirilice: "„Aice odihnește cenușa prezviterei Domnica Hurjui născută la 15 april 1822, căsătorită la 30 iulie 1839, mutată din viață la 12 octo(m)vrie 1848”". Până în 1874, clopotele bisericii erau păstrate în turnul-clopotniță aflată la etajul superior al pridvorului. Atunci a fost construit un
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
parohiile Frenciugi și Tungujei . Circulara protopopiatul Iași din 12 ianuarie 1980 aducea la știința parohilor obligativitatea Înscrierii preoților și cântăreților bisericești În Frintul Unității Socialiste În comunele de care aparțin, iar cei din mediul urban În circumscripția electorală respectivă . Decesul prezviterei Maria Fligler din 1982 aduce la Frenciugi pe preotul Th. Irimia, protoiereul de Iași, pentru a participa la slujba de Înmormântare. În același an protoiereul a vizitat parohia Frenciugi pentru discutarea unor probleme de ordin administrativ și misionar . Procesul verbal
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
fii, Doamne, că este cu putință Un leac de curățire adânc, prin suferință, și că această dulce, curată doctorie Ne dă învrednicirea la sfânta bucurie. Din Un anotimp în infern: Am primit în piept lovitura harului. Ah ,n-o prevăzusem! Prezvitera Juliana Schmemann ne spune că între lecturile Părintelui Alexander Schmemann la loc de cinste se aflau Baudelaire și Rimbaud. Pagini întregi ar trebui scrise despre un singur vers din Paul Celan: Să vină un om din mormânt. Vers emblematic, așezat
Gânduri despre poezia creștină by Ioan Pintea () [Corola-journal/Journalistic/4047_a_5372]
-
se apropie de locurile natale. Tânărul dascăl își începe cariera la 1 septembrie 1928 la Școala primară din satul Hălmăcioaia, comuna Racova, județul Bacău. Este ajutat de mătușa sa Elena, sora tatălui, căsătorită cu Gheorghe Focșa, de familia preotului Petrovanu, prezvitera Eufrosina fiindu-i rudă apropiată, de mătușa sa Maria Marcu, soția lui Ion Gh. Marcu, fratele tatălui său. Încă din primul an de activitate a fost preocupat să dea elevilor o pregătire deosebită, să întărească disciplina școlară, asigurând o frecvență
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
doar când a fost să-i tragă o chelfăneală lui fiu-său - năpârstocul ciuntise barba și pletele unui călugăr-profesor adormit - și să-l mute la Seminarul din Târgu-Neamț. După care zbâc! înapoi în satul prăfuit vara și desfundat toamna. Biata prezviteră, ieșită din neam de negustori greci de la Stănișești, a suferit toată viața că a fost ținută printre mujici - ea, fată de prăvăliaș, crescută cu servitoarea Marița, care numai să fi bătut din palme și venea într-o fugă, obișnuită cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]