670 matches
-
corpul îmi inundă, mă domină, Tăicuțul meu ce dormi, eu, mereu copilul tău, adult, natura intră-n cosmică-armonie, din candelă... lumină. Două fete Privesc, prin geamul obosit, la norii ce încep să plângă. De dor, sunt suflet istovit, un trecător pribeag în astă lume. Se-ndoaie meri, bătuți de vânt în fața casei, urmărind tristețea unor frunze, ce-și culcă fața pe pământ. În casă, cu măicuța, odăile tresar. Tristețea ei, icoanele îngheață. Privesc durerea ochilor bătrâni: puterea lor scutură cerul în
ÎNCĂ, TE CAUT... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1463145940.html [Corola-blog/BlogPost/384927_a_386256]
-
din 19 august 2012 Toate Articolele Autorului Mă tot gândesc că vine toamna, iar eu la margine de drum voi pierde până chiar și umbra; voi fi doar o perdea de fum. Acum în vară, pelerinul și-a așternut visul pribeag sub ramul meu,și tot mă roagă să nu-i dau dorul în vileag. Ca într-un dans mi-a cuprins trupul și inima e lăutar; as vrea să- l mângăi, seva toată s-a scurs, adapă un lăstar. Doar
CONDAMNARE AUTUMNALĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 597 din 19 august 2012 by http://confluente.ro/_condamnare_autumnala_elena_spiridon_1345374000.html [Corola-blog/BlogPost/358091_a_359420]
-
Gangan Publicat în: Ediția nr. 266 din 23 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului nu este toamnă fără ține, darling îmi este vinul dulce și amar, nu ești aici cu gust de tămâioasa să-mi aromești tristețea din pahar. sunt doar pribeag prin anotimpul asta care-i al tau de parca ți-e sortit. eu fără trupul tău cu gust de struguri nu sunt decât un biet crâșmar fălit. mi-e dor de pașii tăi pierduți prin frunze, de trupul tău în palmă
NU ESTE TOAMNA FARA TINE ,DARLING de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Nu_este_toamna_fara_tine_darling.html [Corola-blog/BlogPost/355774_a_357103]
-
m-a născut prea târziu, atunci când romantismul sucombase de ceva vreme. Blamez epoca romantică și timpul acela, în stare să mă părăsească înainte de a mă naște. De ce ai plecat epoca mea de vise și iubiri? Vino înapoi destin care umbli pribeag nechemat de nimeni, vino înapoi fiindcă vroiai să te împlinești numai prin mine. Numai că... eu eram în întruchiparea unui alt destin și am rămas să iubesc continuu. Referință Bibliografică: DESTIN / Silvia Cinca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1833
DESTIN de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/silvia_cinca_1452180483.html [Corola-blog/BlogPost/350032_a_351361]
-
vieții țintuit de al tău dor, Tu care nu-mi lăsai durerea să mi-o măsor. Am rămas cu viscolul hain ținându-i piept, Pentru a fi un om ce judecă curat și drept. Am rămas de dorul tău străin pribeag, Fie vreme bună sau rea, neclintit ca și un fag. CE TE-AM FĂCUT, IUBITE ? Ce te-a făcut, iubite, de ai venit să-ți ceri iertare? Depărtarea, care rupe viața noastră dincolo de uitare, Care ne târăște între neputința de
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1491320697.html [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
Bombonica Publicat în: Ediția nr. 568 din 21 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Te-am așteptat în noaptea despletită, în faldurii-i nebuni să te-nfășor... tu ești rătăcitoarea mea ispită și-n gânduri azi pășești încetișor. Îmi răvășești, nostalgică, pribeagă, iatacul sufletului speriat și te așterni duios, idee dragă, ca un covor pe pat imaculat. O prietenă trăsnită și zăludă îmi ești acum, în nopțile pustii, dar încolțești ca iarba, verde, crudă, ecou răsfrânt în tâmple argintii. Dar te iubesc
RĂTĂCITOAREA MEA ISPITĂ... de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Ratacitoarea_mea_ispita_curelciuc_bombonica_1342855412.html [Corola-blog/BlogPost/358137_a_359466]
-
am un singur dor”, ,,Revedere” și ,, De ce nu-mi vii?”. Făcându-se o analiză a temelor care a inspirit poetul, s-a vorbit despre tema predominantă din opera sa, dragostea, elevii descoperind că: ,,Dragostea lui Eminescu e senzuală, o dragoste pribeagă de pasiune. Ea e momentană și totală în clipa ei și se consumă în întregime pe o singură împrejurare reluată continuu, permanent trăită și epuizată în totalitate. Poate tocmai de aceea multe din poeziile lui Eminescu, de dragoste, sunt romanțe
SUB CERUL OPEREI EMINESCIENE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_viju_1452875869.html [Corola-blog/BlogPost/354465_a_355794]
-
atunci când... Brațele, brațele tale, au în ele surâsul giocond cu care-ai ademenit trandafirii, Sub molcoma lor atingere aerul vibrează melopeea cântecului murmurat de izvor. De-acea mi le-am lipit de suflet și-am zburat la fântâna unde dorul pribeag mai adapă surâsul ciutelor. Când vei veni, voi fi undă cu glas de cântec ce-ți va înfășura trupul. Leonid IACOB Referință Bibliografică: atunci când / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 496, Anul II, 10 mai 2012. Drepturi de
ATUNCI CÂND de LEONID IACOB în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/Atunci_cand_leonid_iacob_1336665991.html [Corola-blog/BlogPost/358635_a_359964]
-
la fel și poemele IOANEI VOICILĂ DOBRE, “Acrobație” : “Am clădit un vis, / drum suspendat / și merg pe el, / pe vârfuri, / temătoare”. De asemenea se remarcă paradigma întoarcerii către sine ca element al germenului creativ în poezia lui IULICĂ ȚENEA “suflet pribeag” unde elementul cathartic al zborului descătușat devine elementul ce conferă idealul “Sunt un porumbel alb / și-mi scutur aripa deasupra lumii, sunt un mac roșu/ și mă aprind pe câmp ca o torță”. În locul unui final aș dori să prezint
EXPRESIA IDEII de LIA LUNGU în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 by http://confluente.ro/Expresia_ideii.html [Corola-blog/BlogPost/351791_a_353120]
-
dacă totuși Când ai să vrei să îmi săruți inima anilor pierduți în neguri de uitare, ai să pricepi pentru ce cânt cu petele iubirii-n vânt pe stei de așteptare. Poate atunci ai să-nțelegi de ce în anii mei pribegi am stat mereu de veghe, sperând întruna să primesc în dar un strai împărătesc în loc de-o tristă zeghe. Și, chiar dacă va fi târziu, plin de-ncântare o să fiu când îți voi pune-n brațe sufletul meu neliniștit ce-a
SURÂSUL DRAGOSTEI DAR DACÃ TOTUŞI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1456599442.html [Corola-blog/BlogPost/367661_a_368990]
-
Plămada ni-i nestrămutată! * De ziserăți c-aș fi roman, Eu zic că-s dac, că sunt de-aici Mai dinainte de Traian, De când Carpații erau mici. Și urlă lupul cel din steag În sângele-mi netulburat: “Nu ești în Dacia pribeag, Nu ai Istorie de dat!” * Foto: Luptător dac (Gabriel Tora) Referință Bibliografică: PLĂMADA NI-I NESTRĂMUTATĂ! / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1807, Anul V, 12 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate
PLĂMADA NI-I NESTRĂMUTATĂ! de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1807 din 12 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1449950201.html [Corola-blog/BlogPost/370270_a_371599]
-
oprească pașii, să pot privi prezentul în ochii-i limpeziți de regretele dragostei, care s-a pierdut printre ramuri de suflet vreau să fur o rază din sufletu-ți curat, să-mi învăluie gândurile cu un fum de vise vântul pribeag și năuc să-mi spulbere îndoială cu ecoul surâsului tău. acoperă-mă iubite, cu un val de cer, străpuns de lacrimile îngerilor fii blândă adiere de vânt pentru inima-mi arsă de dor șoptește-mi ale zărilor cuvinte, îmbrățișate de
PETALE DE CUVINTE de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Petale_de_cuvinte.html [Corola-blog/BlogPost/358933_a_360262]
-
2347 din 04 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Poem Hieratic XLIV de David Sofianis 4.06.2017(A.D.) Poartă Cuvintelor Vii Prin Poartă Cuvintelor sfanțul sine trecând în taine se scalda ca pri.menirea să-i fie intrare de Nous pribeag printre slove meșteșugire de litere sculptate în lacrimi de smirna scrijelind cu focul minții catapeteasma cea din urmă din a viețuirii lut clădita ce se deschide cu brațe de mama răstignita pe semn înlemnit în durerea neruptă ... † ... Așa.dar În
POEM HIERATIC XLIV-POARTA CUVINTELOR VII de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 by http://confluente.ro/david_sofianis_1496595049.html [Corola-blog/BlogPost/371757_a_373086]
-
Se scurge nisipu-n clepsidră, Tu nu percepi mesajele de dincolo În zborul solitar și îndrăzneț?" Eu inimii-i răspund: Ce dacă păru-mi cărunțește, Voi fi la fel de tânără sau bătrână Precum e Timpul cu ale sale anotimpuri." Mi-e sufletul pribeag Și năzuiește spre neștiute depărtări, Așa cum pasărea din colivie Visează imaginare evadări. În setea mea de nemărginire, Îmi caut odihna în alte sfere, Poate în Nemurire... Referință Bibliografică: Valurile vieții / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 626, Anul
VALURILE VIEŢII de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Valurile_vietii_floarea_carbune_1347888006.html [Corola-blog/BlogPost/343623_a_344952]
-
pe un colțde sufletși le fac poezie.... VII. FLUTURE-CURCUBEU, de Rodica Constantinescu , publicat în Ediția nr. 2300 din 18 aprilie 2017. Îmi iau în sfârșit zborul plutind odată cu toamna ce-i de-o seamă cu trupul meu sfredelit de clipa pribeagă, părăsesc fantomatica gară cu flori așezate haotic în ierbarul vremii de plumb, apoi, ascult uimită șoaptele sufletului ce a rămas copil. Pentru o clipă uit să mă iubesc și asta îmi fură surâsul fără păcat, găsesc, însă, o pajiște albastră
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
ultima frunză verde și devin melc, mă retrag în cochilia cu lumină albă la fereastră și aștept semnalul răsăritului, când voi deveni fluture-curcubeu. Citește mai mult Îmi iau în sfârșit zborulplutind odată cu toamna ce-ide-o seamă cu trupul meu sfredelitde clipa pribeagă,părăsesc fantomatica garăcu floriașezate haoticîn ierbarul vremii de plumb,apoi,ascult uimită șoaptele sufletului ce a rămas copil.Pentru o clipă uit să mă iubescși asta îmi fură surâsulfără păcat,găsesc, însă, o pajiște albastră străjuită deultima frunză verde șidevin
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
himeră, cărarea spre altar. Căci ața cea subțire se strânge pe mosor Și nu îți lasă vreme s-o mai întinzi odată, Ajungi pe negândite condus de un sobor, La locul tău cel veșnic, în cripta-ntunecată. De-aceea om pribeag, nu amâna unirea Cu Dumnezeu căci iată, de furi vei fi răpit, ... Citește mai mult Tu, omule pribeag, te uită la soroaceși amintește-ți că totul se sfârșește,Întreabă-te mai des: „Cu viața ce voi face?”Căci niciodată nu
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
-o himeră, cărarea spre altar.Căci ața cea subțire se strânge pe mosorși nu îți lasă vreme s-o mai întinzi odată,Ajungi pe negândite condus de un sobor,La locul tău cel veșnic, în cripta-ntunecată.De-aceea om pribeag, nu amâna unireaCu Dumnezeu căci iată, de furi vei fi răpit,... XXII. NEPĂMÂNTEANUL CRAINIC, de Rodica Constantinescu , publicat în Ediția nr. 2150 din 19 noiembrie 2016. Privesc parcă în transă spre-a cerului cărare, Căci am primit solie la ceas
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
îmi iubesc această Țară, neamul dinspre care vin, bucuria mea-i curată, nu-i făcută dinadins, cu duminica în gânduri Dumnezeului mă-nchin! Când o fi să plec din lume să nu-mi lăudați sorocul și tăcerea mea rămâie Dor pribeag peste pământ, doar atât să știți, prieteni, n-am râvnit vreodată locul nimănuia dintre semeni, nici măcar pentru mormânt... Referință Bibliografică: Retorică... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 198, Anul I, 17 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
RETORICĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 by http://confluente.ro/Retorica_.html [Corola-blog/BlogPost/366723_a_368052]
-
îmi urcă gândul spre lumi de stele mici... Rostogolit prin raze de aur și de-argint, Mă pierd în veșnicia de nimburi siderale; Mi-s gândurile arse de astre-n labirint Ce se prefac în cioburi ș-n aripi abisale. Pribeag, prin crisalide de lumi în devenire, Prin curgerea lividă de fluxuri renăscând, Plutesc printre himere prin marea strălucire Consolidând tăcerea din aerul plăpând. Revin apoi în taină, sfârșndu-mi reveria: Un punct mă simt atuncea în spașul meu defunct, Un punct
CRISTIAN PETRU BĂLAN by http://confluente.ro/articole/cristian_petru_b%C4%83lan/canal [Corola-blog/BlogPost/375193_a_376522]
-
el să cobor, Să îl umplu cu mine Pentru-a nu-ți mai fi gol! Să te umplu cu patimi Din dorința-mi ascunsă, Să-ți rămân taină vie, De nimeni pătrunsă! Să te-nvăț să iubești Colț de Lună pribeag Ce mereu rătăcește, Nimănui fiindu-i drag! Să te-nvăț și să știi Că nu depărtarea E piedica noastră, Nici cerul, nici zarea! E tăcerea ce-alungă, E răceala ce vine, Din suflete reci, Nepătrunse de mine. Sunt un Colț
UN PĂMÂNT ȘI-UN COLȚ DE LUNA- BUNĂ DIMINEAȚA PĂMÂNT- COLȚ DE LUNA, ASCULTĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1465412083.html [Corola-blog/BlogPost/385263_a_386592]
-
Și prin visele mele. Colț de Lună, ești lacrima Ce Pământul o cere. Din perlele-ți plânse Să îmi fac mângâiere, Să ard ca o lavă Sub astrala-ți plăcere. Să-mi inunzi rădăcina Cu fioruri cerești, Colț de Lună pribeag, Cu dorințe lumești. Să-ți îngrop suferința Prin plăcerile mele, Taine grele ascunse Să ne-ngroape-ntre ele. Să te-așez în verdeață Răsărită din stele, Să rămâi pământeană Prin dorințele mele. Să te-ascud în imensu-mi, Colț de Lună albastru
UN PĂMÂNT ȘI-UN COLȚ DE LUNA- BUNĂ DIMINEAȚA PĂMÂNT- COLȚ DE LUNA, ASCULTĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1465412083.html [Corola-blog/BlogPost/385263_a_386592]
-
stele, Să rămâi pământeană Prin dorințele mele. Să te-ascud în imensu-mi, Colț de Lună albastru, Să mă curgi prin plăceri Provocate de-un astru. Doruri grele topească Dragostea-mi interzisă, Colț de Lună, rămâi Patima-mi nepermisa. Colț de lună pribeag, Cufundat în tăcere, Plec, dar fără de-ntors. Iubire nu-mi cere! Hai, s-adunăm firmituri Din dorințe pierdute În satinul batistei Din vise cernute. Drepturi rezervate doar autorului Referință Bibliografică: UN PĂMÂNT ȘI-UN COLȚ DE LUNA- BUNĂ DIMINEAȚA PĂMÂNT-
UN PĂMÂNT ȘI-UN COLȚ DE LUNA- BUNĂ DIMINEAȚA PĂMÂNT- COLȚ DE LUNA, ASCULTĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 by http://confluente.ro/angela_mihai_1465412083.html [Corola-blog/BlogPost/385263_a_386592]
-
cer vreau să deschid, Brațele-n taină-mi întind, Genunchii îmi plec cu sfiala, În suflet piere-ndoială. Crucea mi-o duc cu credința, Ruga ne-ncetată, sperata, biruința. Se clatină adesea pasul, Trist, apăsător popasul. Și iar pornesc la drum pribeaga, Cu zbucium mare în desaga. Un semn mi se face din ceruri, Lumina blândă și leruri. Îngerii cântând bucurie, Sufletul trist îmi învie. Plânsul salciilor Plânsul salciilor despletite mă doare, Mă apasă nori negri, nu-i soare. Mi-e dor
PLANSUL SALCIILOR DESPLETITE de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 by http://confluente.ro/Plansul_salciilor_despletite_adriana_tomoni_1394571803.html [Corola-blog/BlogPost/353516_a_354845]
-
ruginii, în pripă, Ai vrea să faci cărări de mângâieri Dar frângi cu degete încinse-n lavă Azimă caldă, coaptă-n lan cu maci Când lutul ce-amiroase a otavă Te-ar dărui cu pace. Treci și taci! Săruturi-gânduri alergând pribege, Pe limbi de vânt se răsucesc ușor Și-n taină-ar vrea de vrajă să dezlege Blestemul curs din trupul unui nor. Tu taci și treci pe-aceeași veche-alee Deși de alb ți-e sufletul flămând Nu vezi pridvorul nins
POEMELE AMURGULUI (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 by http://confluente.ro/georgeta_resteman_1407908721.html [Corola-blog/BlogPost/368363_a_369692]