402 matches
-
-i permită să se dezbrace și să se expună la soare. Cum gestionează autoritățile culturale burdușita ladă de zestre a muzicii românești, o creație care în chip de domnișoară poate avea vrednici pețitori oriunde și oricând? De două decenii, de când pribegesc prin lume, nu m-am ciocnit de nici un proiect coerent, capabil să acrediteze această creație peste mări și țări. Muzicienii noștri sunt simpli turiști rătăciți pe meridianele piețelor de muzică, vrând să cucerească solitari (nicidecum solidari) ceea ce alții dobândesc prin
Soția prietenului meu by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14233_a_15558]
-
bogății. Ce viață e mai amară și mai plină de chin ca viața din ocnă? Dar mucenicii cei osândiți la ocnă vedeau că se împlinesc cu ei istorisirile despre acei mari bărbați, despre acei sfinți, despre care Pavel spune: Au pribegit în piei de oaie și în piei de capră, lipsiți, strâmtorări, chinuiți, ei, de care lumea nu era vrednică; rătăcind în pustii, în munți, în peșteri, în crăpăturile pământului (Evr. 11, 37, 38). Acestea s-au petrecut și în vremea
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
3. EMINESCU EVREU. La urma urmei, se prea poate să fi fost. Să fi fost prigonit tocmai pentru că era evreu. Astea, însă, se spun în șoaptă. Jidov, da, pribeag, că nu spune chiar el că era pribeag? El însuși spunea; pribegi, cine erau? Veneticii, ăștia. Eminescu era o minoritate. Hotărît lucru! Ce, putea fi el majoritate? Dacă era, acum toți am fi arătat ca el. Ar fi fost modern, daa, foarte modern chiar, să ai lues pe picioare? Să ai ulcerații
Eminescu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6804_a_8129]
-
cele din urmă împușcat în Kalkül Lumânările arzând mocnit în iris Mă prăbușesc în zi, meditez Developez gânduri dimineața pe hârtie Întâmpin idealul, îl amestec Îl ating precum o ființă vie, developându-l Vremea se înșiră pe ață, leagă zgomote Pribegesc în mijlocul zilei, mă aplec și salut Cu o încordare a minții Mă apropii de înserare. Astup Mușchiul viitorului în ornamentul de pe cârja În care șchipătez peste pod Iubire feliată Femeia stând în semiîntuneric Pâlpâind ca o umbră, schimbă Priviri zgomotoase
Zilele Vienei la București 12 mai - 21 iunie - Poeme de Robert Schindel by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/12863_a_14188]
-
cu alte cuvinte și datorită altor mijloace de comunicare, a ajuns până în vremurile de azi o zicere de care, marele nostru realizator de filme istorice, sigur știe: "proști-proști, da' (tot mai) mulți". Să fi dat peste noi vreo genă istorico-politico-cinematografică pribegind prin secole? Iar dacă tot suntem la ora de istorie: rugat de către un reporter tv să spună câte ceva despre domnia lui Ștefan cel Mare, domnul Gigi Nețoiu, vicepreședintele Dinamo-ului, ne-a luminat și mai mult asupra unor evenimente din
Alte minuni ale lumii - televizate- by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11688_a_13013]
-
cocoșilor...) Toamna, mi-am zis, iată!, s-a instaurat: imperiu perfid, avid de bucurii devastatoare. Nu stătusem degeaba, lucrasem ca un diavol, pe brînci, direct și cu intermediari abili, urmăriți de Interpol, împrăștiasem întruna zvonul zăpăcitor, căutasem tenace să-l pribegesc printre ceilalți, cu aproape două luni mai devreme, riscînd să fiu considerat diliu, arestat al domiciliu (de ce nu?) pentru corupție meteorologică, impudoare lirică în public, terorism estival, trafic de temperaturi interzise la umbră, la sol, la subsol. Tăifăsuisem subversiv cu
Iminență autumnală (1) by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14622_a_15947]
-
și cu crăiasa, care-i erea soră lui Leopoldus, împăratul nemțesc". Ceea ce înseamnă că e vorba de sfîrșitul anului 1793. Nuvela - ce prezintă felul cum o comunitate țărănească de pe moșia lui Andronic Cozianul "a fugit spre Dunăre" vrînd "să se pribegească" - pare a fi scrisă cu gîndul de a umple golurile temporale dintre întîia atestare a neamului Cozienilor și epoca modernă în care el evoluează în Cronică de familie. Primele două capitole, existente în ambele variante, demarează greoi, sînt cam simpliste
Petru Dumitriu și "negrul" său by Ion Vartic () [Corola-journal/Imaginative/11819_a_13144]
-
Rătăcind). Se pare că aceasta este soarta celui care trăiește în diaspora. De altfel, poetul este un rătăcitor prin excelență. El a scris în 2010 cartea „Pierdut în lume”. Dar, atribute ale acelei rătăciri sunt în întreaga creație a sa: pribegind, hoinărind, bâjbâind, călătorind în vremuri de restriște, galopând, bătând câmpii și câmpiile și munții, strigând în pustiu, bătând la porți, alergând spre soare, reflectă dinamica acestor scrieri. Poetul este un neliniștit, îngândurat, năuc, nu stă pe loc, e veșnic în
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
mării bântuie la porți Atingerile stelei călătoare Au dispărut pe-un drum din ani lumină Am alungat tristețea și-ncordarea Dar ai rămas în mintea mea, regină... Părea că viitorul e pe-aproape Și-ncrederea și dorul se unesc! Cum pribegesc, ades pierdut pe ape, Nu mai visez la raiul pământesc Luceafărul ce prin tăceri clipește Va încălzi umila mea ființă Nepieritor, destinu-mi ocrotește Să stăpânesc și vers și elocință Citește mai mult Spre viitorCând uragane mătură pustiulși cade noaptea peste
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
în liniștite nopțiDar deslușesc tăceri adulterineCând valul mării bântuie la porțiAtingerile stelei călătoareAu dispărut pe-un drum din ani luminăAm alungat tristețea și-ncordareaDar ai rămas în mintea mea, regină...Părea că viitorul e pe-aproapeși-ncrederea și dorul se unesc! Cum pribegesc, ades pierdut pe ape, Nu mai visez la raiul pământesc Luceafărul ce prin tăceri clipeșteVa încălzi umila mea ființăNepieritor, destinu-mi ocroteșteSă stăpânesc și vers și elocință... XXVII. GÂNDURI REBELE, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1855 din 29 ianuarie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
lent, dar apăsat, seria de nume de oameni și locuri, în stilul pe care, mai târziu, în aceeași vatră istorică veche, îl vom întâlni la Rebreanu... Ciubuc Clopotarul tot din Ardeal știa puțină carte, ca și mine; și apoi a pribegit de-acolo, ca și noi, s-a tras cu bucatele încoace, ca și moș Dediu din Vînători și alți mocani, din pricina papistașiei mai mult, pe cât știu eu. Și atât era de cuprins, de s-au umplut munții; Hălăuca, Peatra lui
Originea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10047_a_11372]
-
II-lea al Egiptului, ziditor de temple și piramide, îndrăgit de popor, părinte al multor fii și fiice, care a domnit 64 de ani, sorbind din elixirul pregătit de o preoteasă hitită, devine Ramses cel Blestemat, osândit pe veșnicie să pribegească prin lume, singurul muritor care a căpătat nemurirea. Trezit la viață în opulenta Londră edwardiană, după ce petrecuse mult timp în British Museum, Ramses se îndrăgostește de Julie, fiica arheologului Lawrence Stratford, cel care îi descoperise mormântul la Cairo. Dornic să
Agenda2003-29-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281263_a_282592]
-
publicistic are loc în revista ardeleană ("Familia" și "Federațiunea"), iar redactorul celei dintâi, Iosif Vulcan, îi va schimba numele în Eminescu. Muza inspiratoare a lui Eminescu și marea sa dragoste, Veronica Micle, era ardeleană (n. Ana Câmpean), din Năsăud și pribegise cu familia după Revoluția transilvană din 1848, stabilindu-se la Iași. Criticul care-l va impune în conștiința posterității cu un memorabil portret literar (Eminescu și poeziile lui), Titu Maiorescu, era fiul altui revoluționar pașoptist ardelean, Ioan Maiorescu, din Bucerdea
Despre "ardelenismul" eminescian by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17408_a_18733]
-
Deschideți ochii, vă treziți astfel putem să facem și noi, neamul românesc. Poporul evreu Refen: Poporul Soarelui revineîși are centralitatea în Orientul La legea dată de străbuni.Mijlociu, chiar dacă de-a lungul Sânge de dac ne curge-n vineistoriei a pribegit prin lume. E Suntem un neam de oameni buni.mândru de moștenirea spirituală de la strămoșii lor. Poporul japonez S 2: Ne ierți Zamolxe, zeu slăviteste legat de spiritualitatea Duși de restriște te-am uitat,Muntelui Fuji. Hindușii girează Dar astăzi
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/87_a_81]
-
și o muncă asiduă și neîntreruptă. Astfel, traducătorului de literatură nu-i rămâne altceva de făcut decât să se canonească în camera sa o bună parte din viață, rupt de lumea exterioară, asemenea protectorului sau Sfântul Ieronim, cel care a pribegit ani mulți prin deșert. În odaia de lucru a traducătorului domnește o atmosferă de mare speranță și muncă asiduă în căutarea stăruitoare de cuvinte. Această atmosferă este descrisă la începutul sec. 19 de către Ludwig Börne astfel: „Adesea căutam disperat zile
Arta traducerii by Jan Cornelius () [Corola-journal/Journalistic/2399_a_3724]
-
trecut Când în lumina orbitoare Că heruvim el strălucea, Si cand cometă călătoare Schimba cu el o salutare Și-alintător îi surâdea; Când dintre neguri de vecie Setos de-a ști, stă urmărind Toți aștrii-n caravană vie Prin necuprinsuri pribegind ; Și fericit putea să fie Ca-ntâia lumii creatură, Străin de îndoieli și ura, Si veacuri sterpe-n lânced șir Nu-i tulburau senina minte... Și multe, multe...dar ce-a fost Nu mai putea și n-avea rost În
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
oleacă de cimotie cu noi, de pe Ciubuc Clopotarul de la Mânăstirea Neamțului, bunicul mîne-ta, Smaranda, al cărui nume stă scris și astăzi pe clopotul bisericei din Pipirig. Ciubuc Clopotarul tot din Ardeal știa puțină carte, ca și mine, și apoi a pribegit de-acolo, ca și noi, s-a tras cu bucatele încoace, ca și moș Dediu din Vînători și alți mocani, din pricina papistășiei mai mult, pe cîte știu eu". În ciuda multor amănunte date în acest pasaj, autorul încurcă vizibil lucrurile. De
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
numele ansamblului) promițându-li-se în schimb un turneu "adevărat", adică "afară", în Spania; un grup de muzică pop ("Noroc") are un mare impact la public în anii '60-'70, motiv pentru care e interzis "de sus" iar membrii formației pribegesc ani de-a rândul, aflați sub interdicția de a cânta acasă. Acestea sunt subiectele primelor două filme ale programului - cele mai coerente și mai seducătoare, după părerea mea. Celelalte două, despre lipovenii din Sarichioi și încercarea unor membri ai comunității
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
Vă răvășește gândul, vă sugrumă Și vă-nălțați, fierbinte, către sfinți O rugă, să le fie numai bine Cum ați dorit când ați plecat de-acasă Iar voi vă chinuiți, printre suspine, Să aibă ”mult” și ”binele” pe masă. Sunteți pribegi prin lumile deșarte Deși sunteți copii de Românie Iar viața pentru voi în doi se-mparte: Sunteți și-acolo și în sfânta glie. Mi-e dor de voi, de fiecare-n parte Chiar dacă, poate, nu v-am cunoscut, Chiar dacă zările
COPII DE ROMÂNIE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1931 din 14 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381652_a_382981]
-
Autor: Eugenia Mihu Publicat în: Ediția nr. 1962 din 15 mai 2016 Toate Articolele Autorului Dorul și privighetoarea Dacă ți-aș fi iubită ți-aș săruta cuvântul Și buzele răscoapte, cu gustul de tristețe, Dar sunt petala scursă, ce-o pribegește vântul Ori diamantul brut, dar pur, cu șapte fețe. Dacă ți-aș fi iubită te-aș răstigni în vers Precum a fost Iisus, pe crucea lui cea sfântă Și ți-aș clădi altare de rugă-n univers, Dar sunt privighetoarea
DORUL ȘI PRIVIGHETOAREA de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381659_a_382988]
-
Lacul negru mă îndeamnă Să te-ascund și-apoi să-i plâng Peste nufăru-i din palmă. De-aș putea ca să te uit Și să mă desprind de tine, Ființa-n geamăt mi-ar muri Îngropată sub suspine. Dorul meu răscolitor, Pribegit-a întreg pământul, Pribegi-va și prin moarte, Doar să îți atingă gândul. De-oi muri în chinuri grele Fără să mai dau de tine, Negrii nuferi dăinui-vor Patima ce zace-n mine. Peste nuferii ce plâng Luna neagră
LACRIMILE MELE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380096_a_381425]
-
Să te-ascund și-apoi să-i plâng Peste nufăru-i din palmă. De-aș putea ca să te uit Și să mă desprind de tine, Ființa-n geamăt mi-ar muri Îngropată sub suspine. Dorul meu răscolitor, Pribegit-a întreg pământul, Pribegi-va și prin moarte, Doar să îți atingă gândul. De-oi muri în chinuri grele Fără să mai dau de tine, Negrii nuferi dăinui-vor Patima ce zace-n mine. Peste nuferii ce plâng Luna neagră încet curge, Umbletele mele
LACRIMILE MELE de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380096_a_381425]
-
pe care le citea pe nerăsuflate. Când vine teatrul, se îndrăgostește de el, de actori, de eroii pieselor care se jucau și, desigur de o tânără actriță din trupa Fanni Tardini. Amețit de farmecul teatrului, ne părăsește iarăți orașul ca să pribegească pe alte meleaguri, ca să cunoasc o altă lume. Dar s-a reîntors... A plâns de astă dată pe aceste străzi, pășind în urma sicriului cu corpul neînsuflețit al iubitului învățător. Prins în iureșul unei vieți pline de zbucium va avea tot
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
o bună zi, fără să bage de seamă, și refrenul lui se schimbă: "Mi-e dor, mi-e dor/ De frații mei din Labrador?". Și nu e leac, nici cu "o litră de caimac", nici cu toate mărunțișurile pe care pribegi din toate colțurile lumii, adăpostiți de-același circ, se grăbesc să i le ofere. Și pleacă. Dar voiajul nu e lipsit de primejdii. Acrobația pe avion îl aruncă în mările Capului Sud și Capului Nord, de unde-l culege pescadorul Meteor
E corul de Crăciun by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7776_a_9101]
-
a ariei proxime imigrarea grupelor de ceangăi din văile Trotușului și ale Siretului, începută cel puțin din a doua jumătate a secolului al XVI-lea (care au înlocuit grupul de husiți), ca și aceea a unor grupuri de populație bulgărească, pribegită din patria ei din cauza opresiunii turcești (îndeosebi din secolul al XVII-lea, până la începutul secolului al XIX-lea). De asemenea, n-a încetat nici transhumanța, spre aceste locuri, a mocanilor ardeleni, mai accentuată spre sfârșitul secolului al XVIII-lea. După
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]