22 matches
-
Cuprind în suflet o minune când îți sorb obrajii, setos de parc-aș bea o mireasmă. Când stăm ochi în ochi, incendiem totul împrejur, dorul de tine, dorul de noi, ca altădată umblă nebun... Fără tine traiul pe pământ e pribegire. Eu nu știu ce regină ești și de unde vii, îți ascult clipele, acele flori frumoase de mai care devin veșnicie. marți, 7 aprilie 2015 Referință Bibliografică: veșnicie / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1558, Anul V, 07 aprilie 2015
VEŞNICIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1428383906.html [Corola-blog/BlogPost/373874_a_375203]
-
Cuprind în suflet o minune când îți sorb obrajii, setos de parc-aș bea o mireasmă. Când stăm ochi în ochi, incendiem totul împrejur, dorul de tine, dorul de noi, ca altădată umblă nebun... Fără tine traiul pe pământ e pribegire. Eu nu știu ce regină ești și de unde vii, îți ascult clipele, acele flori frumoase de mai care devin veșnicie. vineri, 22 mai 2015 Referință Bibliografică: veșnicie / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1603, Anul V, 22 mai 2015
VEŞNICIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1603 din 22 mai 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1432270822.html [Corola-blog/BlogPost/362352_a_363681]
-
Prin norii de fantasme, tânjind spre răsărit, Dar am lăsat în urmă idei preconcepute, Urcând spre idealul de soartă tâlhărit. Mi-e inima zdrobită de cruda amăgire, Prilej de bucurie-i doar sufletul senin. Cu vise răvășite în nopți de pribegire, Era să-mi fiu, candidă, chiar propriul asasin! (din volumul " În oglinda sufletului meu", Editura Inspirescu, Satu-Mare, 2015) Referință Bibliografică: CULOAREA AMĂGIRII / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2233, Anul VII, 10 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright
CULOAREA AMĂGIRII de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1486727875.html [Corola-blog/BlogPost/375426_a_376755]
-
David-licean fiind, locuind în Franța, dar cu suflet de român a scris aceste versuri ocazionale cu titlul : ÎN PREAJMA ALEGERILOR: Țara noastră are lanuri mănoase/ Câmpii întinse, case frumoase, / Cin-să le vadă și să le admire / Când părinții au plecat în pribegire?/ Casa nu-i casă, școala nu-i școală/ Bunica-i rămasă, mâna-i întinsă/ Pâinea-i amară ce se-aduce pe masă/ Cântare fără rost într-o țară frumoasă!/ Părinții-s departe-Europa cercând/ Copiii acasă mai mult suspinând/ Dar vine
SĂRBĂTORIREA ZILEI NAȚIONALE A ROMÂNIEI 1 DECEMBRIE 2016 LA ZVOLEN ÎN SLOVENIA by http://uzp.org.ro/sarbatorirea-zilei-nationale-a-romaniei-1-decembrie-2016-la-zvolen-in-slovenia/ [Corola-blog/BlogPost/92941_a_94233]
-
David-licean fiind, locuind în Franța, dar cu suflet de român a scris aceste versuri ocazionale cu titlul : ÎN PREAJMA ALEGERILOR: Țara noastră are lanuri mănoase/ Câmpii întinse, case frumoase, / Cin-să le vadă și să le admire / Când părinții au plecat în pribegire?/ Casa nu-i casă, școala nu-i școală/ Bunica-i rămasă, mâna-i întinsă/ Pâinea-i amară ce se-aduce pe masă/ Cântare fără rost într-o țară frumoasă!/ Părinții-s departe-Europa cercând/ Copiii acasă mai mult suspinând/ Dar vine
LA ZVOLEN ÎN SLOVENIA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1480929705.html [Corola-blog/BlogPost/376933_a_378262]
-
încă-un minut în infinitul ce seduce. Prin amăgiri, debusolați, ne rătăceam cu pași noptatici, Refugiați, apoi, în noi, ratam un răsărit, apatici. Azi încercăm, cu-același zel, să retrăim o amintire - Voalată e în nori târzii, în scurta noastră pribegire... Referință Bibliografică: ÎȚI AMINTEȘTI... / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1982, Anul VI, 04 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
ÎȚI AMINTEȘTI... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1465062988.html [Corola-blog/BlogPost/377937_a_379266]
-
Cucu-și bisa numeleîntr-un cor de alte păsăriîn huceagul din vâlcele.... XXIX. BUNA VESTIRE, de Ion I. Părăianu, publicat în Ediția nr. 1911 din 25 martie 2016. Buna Vestire (Versuri în stil popular) În martie douășcinci, Dintr-un lung de pribegire Sfântul Arhanghel Gavriil Ne-a adus Buna Vestire. Dumnezeu Atotputernic Pentru tot ce-i în văzduh A-mplântat în trupul Maicii Pe Iisus prin Duhul Sfânt. Maria făr’ de prihană, Fecioară de-a pururea, Întrupată cu Iisus Ca să mântuiască lumea. A
ION I. PĂRĂIANU by http://confluente.ro/articole/ion_i._p%C4%83r%C4%83ianu/canal [Corola-blog/BlogPost/380888_a_382217]
-
Acasa > Poezie > Credinta > BUNA VESTIRE Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1911 din 25 martie 2016 Toate Articolele Autorului Buna Vestire (Versuri în stil popular) În martie douășcinci, Dintr-un lung de pribegire Sfântul Arhanghel Gavriil Ne-a adus Buna Vestire. Dumnezeu Atotputernic Pentru tot ce-i în văzduh A-mplântat în trupul Maicii Pe Iisus prin Duhul Sfânt. Maria făr’ de prihană, Fecioară de-a pururea, Întrupată cu Iisus Ca să mântuiască lumea. A
BUNA VESTIRE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1458926560.html [Corola-blog/BlogPost/378541_a_379870]
-
arome de dor, ce nu mă lasă În ast Ajun să-mi plîng colindele de mut. Tu mama te Învîrți prin casă părinteasca, Iar noi, ne-mpiedicam sub sortul ce miroase A vorbe coapte-n jarul dojenelilor duioase Și-a pribegiri ce iarnă asta o să primenească. În tinda veche de la stradă miroase a piftie Si-o-ncerci În grabă să vezi de se Încheagă Noi, ca ciorchinii ghemuiți, stăm ziulica-ntreaga Și-l așteptăm pe Moș Crăciun să vie. Ca de-
Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/75_a_288]
-
mai bine de o jumătate de secol, asupra exegezelor mioritice construite pe tema transhumanței pastorale, deturnând discuțiile și interpretările într-o zonă neîntemeietoare. Analizând „coborârea oilor la vale”, Vasile Alecsandri notează: „Strofa aceasta ne arată un tablou viu ale emigrațiilor (pribegirile) turmelor, ce se coboară în fiecare an, din vârfurile Carpaților și trec prin Moldova de se duc să ierneze peste Dunăre. Sute de mii de oi urmate de mocani, îmbrăcați în sarice albe, ies din gurile munților, îndată ce frigul toamnei
Motivul urcării și coborârii oilor de la munte în „Miorița” () [Corola-website/Science/314200_a_315529]
-
și cultivă viță de vie, pomi fructiferi, porumb, cartofi etc. În apropiere se află obiective turistice importante, precum mănăstirile Horezu și Polovragi, precum și Peștera Polovragi. Segment din revista "Magazin istoric" anul V nr. 9(54) SEPT 1971 " Capriciile puterii Șirul pribegirilor spectuaculoase nu a încetat însă, și în cursul anului 1548 importante figuri politice ca Staico stolnicul, fiul lui Vintilă vornicul din Cornățeni, marele logofăt Radu din Dragoiești și fratele său Pîrvul postelnicul au îngroșat rîndurile dușmanilor lui Mircea Ciobanul, trecînd
Milostea, Vâlcea () [Corola-website/Science/302036_a_303365]
-
fost silită să-și găsească adesea refugiu, fie pentru o perioadă limitată, prin bejenire, fie prin emigrare în țările din jur, așa cum a făcut o parte a comunității armene. În concluzie, putem afirma că amintirea anului 1672 ca decisiv pentru pribegirea armenilor în Transilvania s-a impus ca urmare a intensității evenimentelor care au răscolit Moldova la acea dată dar și datorită refugierii la Bistrița a unor fruntași ai armenilor printre care s-a numărat și episcopul lor. Totuși o privire
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Din 1843 circula în manuscris traducerea lui după Paroles d’un croyant, scrierea lui Lamennais, iar în 1848, după înlăturarea cenzurii, câteva fragmente au putut apărea în „Învățătoriul poporului”, sub titlul Cuvintele unui credincios frânc. De asemenea, Frăgminte din cărțile pribegirei a lui Mickiewicz sunt transpuse de M. în limba română, desigur pentru înrudirea lor cu opera lui Lamennais. Repere bibliografice: Ilarie Chendi, Preludii, București, 1903, 137-138; Iorga, Ist. lit. XIX, II, 237-238, 242-243; Predescu, Encicl., 518; Nicolae Comșa, Dascălii Blajului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287981_a_289310]
-
Transnistreni” aparținând prof. univ. Ion I. Nistor este de mare actualitate și astăzi. Iată cele 13 subcapitole ale lucrării, care merită aprofundate de orice român: I. Așezările românești în regiunile Tranistriene; II. Datele statistice rusești privitoare la Românii Transnistrieni III. Pribegirea elementului românesc în Galiția, Silezia, Moravia și Croația; IV. Răspândirea elementului românesc până la Nistru și dincolo de această apă; V. Relațiile românilor Transnistrieni cu cazacii; VI. Raporturile Transnistrienilor cu polonii; VII. Românii Transnistrieni sub hatmania lui Duca Vodă; VIII. Planurile rusești
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Lungianu, Victor Eftimiu. Ioan Slavici contribuie cu articolele Eugeniu Carada, Socialismul creștinesc, Mișcarea noastră literară (toate în 1910). Ceva mai rar se publică și traduceri din Alphonse Daudet, Anatole France, Tolstoi, Vergiliu (o prelucrare în proză a Eneidei, sub titlul Pribegirea strămoșului Enea peste țări și mări și urzirea Gintei Latine, în serial, începând cu numărul 21/1907). Alți colaboratori: Petre Dulfu, Ecaterina Pitiș, I. Pop-Reteganul, Zaharia Bârsan, Emil A. Chiffa, Nuși Tulliu. I.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288960_a_290289]
-
alți oameni din sat și i-au ajuns la mal numai pe bărbați, femeile reușind să treacă râul. Dacă se întorceau, erau trecuți în rândul bejenarilor, ale căror obligații față de organele fiscale se reglementau într-o manieră specială. Tendința de pribegire a satelor de pe malul Prutului s-a acentuat în anii 1840-1841. Unii locuitori erau izgoniți, deoarece încurajau răzvrătirea în sate sau amenințau viața proprietarilor. Răzeși, ale căror pământuri fuseseră luate de proprietari, s-au stabilit în târguri, dar au fost
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de Interne, către Hătmănie, se cerea ridicarea jandarmilor din satul Colțul Cornii „puși păzitori locuitorilor, ca să nu fugă peste Prut”. La 16 februarie 1842, comandantul graniței, într-un raport trimis Hătmăniei din Mânzăteștii-Vechi, poruncea să se ia măsuri pentru stoparea pribegirii. Totodată, satele erau supuse unui sever și permanent control, iar locuitorii acestora erau siliți să semneze angajamente, denumite în limbajul timpului chezășii - expresie a sistemului feudal de răspundere colectivă, prin care se obligau „unul pentru altul și toți pentru unul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
începutul anului următor, a dat dispoziții severe privighetorilor de ocoale să iscodească localnicii pentru a culege informații și a preveni fuga de pe moșie: „cu necontenire prin satele de pe graniță, cu deșteaptă luare aminte și priveghere a nu să face vreo pribegire ... trăgând pe sub cumpăt știința fieștecăruia din tot satul de nu cumva să sfătuiesc între dânșii întru aceasta”. Autoritățile au decis desemnarea unui mazil sau a unui privilighet pentru această slujbă importantă: „a să purta și sară și noapte, precum au
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
purta și sară și noapte, precum au mai urmat [...] care să fie datori a raportui stăpânului de moșie sau posesorii și vechil ce vor fi prin sate”. Raportul Isprăvniciei Fălciu către Ministerul de Interne, din 16 februarie 1848, sublinia cauzele pribegirii unor locuitori peste hotare și măsurile luate (15 locuitori din satul Berezeni, trei locuitori din satul Vicoleni și trei din Pogănești): lipsa pâinii și a nutrețului pentru hrana vitelor, numeroase biruri și datorii. Prin Ordinul nr. 7680 din 4 mai
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ostatic la romei și numai după mijlocirea patriarhului bulgar, Ioachim, carele, folosindu-se de ocazie favorabilă, puse cuvânt bun pentru dânsul pe lângă împăratul, el își recâștigă libertatea și învoirea de a se întoarce la casa părintească. Acest tânăr, care în urma pribegirii tatălui său ajunsese la mare lipsă, știu să se puie în posesiunea unor strălucite averi căsătorindu-se cu Encone, fiica adoptivă și moștenitoarea declarată a unui negustor din stare mai de jos, dar foarte bogat, anume Pantaleon, care fiică fusese
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de himeră mult prea ninsă unde toată veșnicia e pierdută-n alb de lapte și-mi surâde doar pe vifor când sfielnic mă străbate și te văd prin tâmpla porții cum îți strângi căuș în palmă două vrăbii geruite-n pribegirea lor cea calmă eu voi cere să se schimbe să se uite neuitarea și să-ți pun în ochi corăbii să ne-aducă depărtarea o să-ți cumpăr flori din gheață și vernil pentru inele o să-ți dărui antipozii și cutii
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
infirmități sufletești și trupești, fiind apte pentru zugrăvirea monstruosului: mârșăvia, scârnăvia, trândăvia, gângăvia, gârbovirea, cîrnia, pleșuvia, curvia, năucia, prostia, tâmpirea. Altele trezesc ideea teroristă a invaziilor (gloată, grămadă, ceată, norod, pîlc), evocând calamitățile (potop, pojar, vifor, prăpăd, răzmeriță, răscoală, răzvrătire, pribegire) cu sonuri înspăimîntătoare (răcnire, hohotire, plescăire), sau trezind groaza infernală și escatologică (primejdie, taină, clătire, nălucire, prăpastie, beznă, iad). Cu puținele ungurisme apar notele unui grup imigrat făcând caz de neamul și gingășia lui, ale căruia toate sunt uriașe, uluitoare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]