14 matches
-
destui de mulți cu o dicție defectuoasă și cu o hipoacuzie pronunțată. Lunar, am publicat portrete de „cantori“ renumiți, am propus redeschiderea Școlii Eparhiale de Cântăreți Bisericești; înființarea de „școli locale“ în care preoții dă instruiască o nouă generație de pricepători în darea răspunsurilor la Sfintele Liturghii și alte sărbători de peste an; am recomandat în localitățile în care nu mai este posibilă revigorarea cântării de strană să se treacă la cea corală, comună sau „de obște“. Într-un articol „Tinere ia
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/jurnalismul-si-presa-crestina/ [Corola-blog/BlogPost/94197_a_95489]
-
urmă credea că va sparge gura târgului! Mai existau desigur „cârtitorii”, dar unde nu sunt și când anume n-o fac la fereală!? Unii compuseseră „rime” de circumstanță, ziceau malițioșii pentru a „cinsti în ode” (în metru cu-antic, pentru pricepătorii în d-alde Eminescu!) numele cu care Dumnezeu Bunul, îi procopsise o bună bucată de vreme în fruntea lor, de la alegerile „ălilante”. Alții îi justificau „personalitatea” prin recursul la un trecut nu prea îndepărtat, când prin „curajul” cu care ar
SERVI(R)TUŢI ELECTORALE ŞI LA ...LOCALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 by http://confluente.ro/Pamflet_servi_r_tuti_electorale_si_la_locale_.html [Corola-blog/BlogPost/360104_a_361433]
-
în direcție metafizică pe care i-a dat umanitatea și fără nici o îndoială singurul intraductibil dintre toți poeții acestei lumi), a fost prozator înălțând noțiunea de fantastic la altitudini pe care doar gândirea modernă a putut-o face mai repede pricepătoare și a exprimat-o, a fost, în fine, un gânditor pe care astăzi îl redescoperim la adevărata lui statură impunătoare.” (Dr. Artur Gabriel Silvestri-Filosof al Culturii) Toate încercările, bucuriile, nădejdea, împlinirile și iubirea l-au făcut pe Profetul nostru, prietenul
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VII) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1497499450.html [Corola-blog/BlogPost/381055_a_382384]
-
în direcție metafizică pe care i-a dat umanitatea și fără nici o îndoială singurul intraductibil dintre toți poeții acestei lumi), a fost prozator înălțând noțiunea de fantastic la altitudini pe care doar gândirea modernă a putut-o face mai repede pricepătoare și a exprimat-o, a fost, în fine, un gânditor pe care astăzi îl redescoperim la adevărata lui statură impunătoare.” (Dr. Artur Gabriel Silvestri-Filosof al Culturii) Toate încercările, bucuriile, nădejdea, împlinirile și iubirea l-au făcut pe Profetul nostru, prietenul
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU by http://confluente.ro/articole/gheorghe_constantin_nistoroiu/canal [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
penetrați în direcție metafizică pe care i-a dat umanitatea și fără nici o îndoială singurul intraductibil dintre toți poeții acestei lumi), a fost prozator înălțând noțiunea de fantastic la altitudini pe care doar gândireamodernă a putut-o face mai repede pricepătoare și a exprimat-o,a fost, în fine, un gânditor pe care astăzi îl redescoperim la adevăratalui statură impunătoare.” (Dr. Artur Gabriel Silvestri-Filosof al Culturii)Toate încercările, bucuriile, nădejdea, împlinirile și iubirea l-au făcut pe Profetul nostru, prietenul Creației
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU by http://confluente.ro/articole/gheorghe_constantin_nistoroiu/canal [Corola-blog/BlogPost/381060_a_382389]
-
iubirea și tot interesul. În acest timp sunt în tratative cu Viena pentru un concert la Musikverein. În toamnă, la reîntoarcerea mea în București, dau un concert la Ateneu, la care asistă familia regală și un mare număr de oameni pricepători în artă. Ultima pensiune unde locuiam în Lipsca, era situată în Piața Dorothea. Locuiam într-un fost somptuos palat al unei favorite a faimosului rege al Saxoniei, August cel Tare. Legenda spune că era un bal al curții din Dresda
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
își spală picioarele, ca copilul să umble curînd în picioare și să fie iute la mers. Cînd se scaldă copilul nou-născut, i se pun la cap uneltele cu care ar trebui să se ocupe în viață, ca să fie harnic și pricepător la toate. Dacă e băiat, i se pun cărți și condeie, ca să învețe bine. Un copil adus acasă de la botez se scaldă cu o oală nouă, punîndu-se în apă o coardă de vioară, ca în viața lui să cînte frumos
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tocmai receptarea ei critică. "O discuție pe această temă susține el cu îndreptățire presupune, obligatoriu, reîntoarcerea la Eminescu. A redescoperi prospețimea textelor prin lectură, dincolo de colbuitele clișee didactice, dincolo de avalanșa de sinteze și analize (urmând a fi doar îngurgitate) procură pricepătorilor delicii nevestejite [...] a ne reîntoarce la text înseamnă a evita mortificarea [...] a consulta proza publicistică înseamnă a satisface o primă și vitală condiție [...] să chestionăm epoca, judecată de neobositul editorialist. Dar mai întâi s-ar cuveni, credem, să cercetăm, fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
a concertat ieri seara în Lugoj, în sala mare de la Hotelul «Regele Ungariei», în fața unui numeros și distins public. Credem că e superfluu a mai spune că a fost un rar prilej de a gusta arta adevărată pentru amatorii și pricepătorii de muzică de la noi”. Nu cunoaștem data exactă a concertului susținut de George Enescu la Lugoj în anul 1912. În articolul omagial dedicat lui Enescu, cu prilejul morții acestuia, în revista „Muzica”, dr. Iosif Willer nu oferă niciun reper cronologic
Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
mai ales nuanța, caracteristicile subtile ale creațiilor. Creangă e un mare scriitor și pentru că stăpânea "arta despărțirii": "[...] Creangă scrie splendide pagini despre copilărie și de-ale copilăriei pentru încântarea adulților; așterne pe hârtie țărănii potrivite mai cu seamă pentru gustul pricepător al celor cultivați. Reîntoarcerea lui este una piezișă. S-a spus adesea că literatura ar fi o formă a iubirii. Nu mai puțin arta cuvântului se înrudește cu o artă a despărțirii: acea tehnică atât de greu de învățat de
Câteva sinteze by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9270_a_10595]
-
Nicolae Manolescu N-am fost niciodată un pricepător în genealogie, cu alte cuvinte, în știință filiațiilor sau a înrudirilor, care formează una din ramurile nepricopsite ale istoriei (deși are în vedere, mai ales, pricopsiți: familii vechi, nobiliare ori domnitoare). Nepricopseala de care vorbesc e o treabă românească și
Genealogie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17885_a_19210]
-
instrumentului său decât atâta pe cât știe a scoate note din el - cu cât mai multe, mai varii, mai conform cu nemărginirea simțământului cu-atîta domnirea sa asupra instrumentului e mai pronunțată. Aceasta abia face pe artist. Omul laic care e cult, impresionabil, pricepător de arte, simte în sine, asemenea artistului, toată acea scală a mișcărilor sufletulni în care ne transpune poetul, finețea de-a le simți laicul poate s-o aibă, asemenea artistului, până-n nervii cei mai fini. Însă artistul are puterea de-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Arghezi pentru înaintașul său romantic: „Eminescu [...], mai mult decât oricine, caută expresia fericită, sintetică și o găsește foarte des [...]. Lui Eminescu îi trebuiesc sinteze; d-lui Panu nu-i trebuiesc. Dar cine îl obligă? - Eminescu n-a scris decât pentru pricepători.” Tot Tudor Arghezi (semnând și I. Gabriol) comentează la „Note” Salonul de pictură Tinerimea artistică, ridiculizează prestația arhitecților și a zugravilor unei noi biserici bucureștene și recenzează acid câteva cărți (Aphorismes du coeur de Lelia Georgesco, A New Catechism de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287819_a_289148]
-
mai mici, 317 balerci și mai multe mii de sticle, precum și cu un pivnicer (Jocaste), un "maître d'hotel" (Antoine), un șef bucătar (Robert), cu două ajutoare (Philippe și Roger) și un camerier (Go). Eroii mănâncă după subtile socoteli de pricepători în gastronomie și vinațuri, căutând să evite orice vulgaritate a gustului. Paginile sunt pline de dizertații asupra bunelor mâncări și băuturi. Deliciile acestei literaturi aparțin ordinii fonetice și cu greu un neinițiat ar gusta burlesca întîmplare a lui Constantin Zippa
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]