4,580 matches
-
doar câteva zile în urmă, prin publicarea unui articol drag în revista „Slova creștină”, am găsit de cuviință că pot să-i mulțumesc printr-o „slovă creștină”. M-a impresionat nu numai râvna cu care domnia sa a lucrat, dar și priceperea pe care și-a pus-o în slujba lucrului început, spre mulțumirea aproapelui. Colaborarea noastră virtuală durează de câțiva ani, momentul de început în ceea ce mă privește a fost neplanificat, însă, după convingerea mea: „nimic pe lume nu este întâmplător
G\NDURI SEMĂNATE, DE IOANA STUPARU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 628 din 19 septembrie 2012 by http://confluente.ro/G_nduri_semanate_de_ioana_stuparu_al_florin_tene_1348115223.html [Corola-blog/BlogPost/343574_a_344903]
-
nu avea să panseze o zgaibă, se plimba prin cazarmă în halat alb cu stetoscop la gât, era strigat, băi, doctore!, mânca la cantină ce era mai bun și trata într-un mod uimitor de eficace depresiile bucătăreselor cu toată priceperea și energia celor douăzeci de ani ai săi. Șeful său, felcerul regimentului, un plutonier trecut și prin ciur și prin dârmon, care fusese și pe front câțiva ani, îl mai trata, la rândul său, de câte o blenoragie sau alte
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
să moară omu’ de gargară. Deci, ești la adăpost! Mare înțelept nea Dobrică și habar nu avea atunci că vorbele astea îi vor salva viața bietului Verdunel, peste amar de ani. Având parte de o asemenea pregătire ajunsese vestit pentru priceperea sa și, ca să se dea intelectual, mai ales că umbla, așa cum știm, numai în halat alb și cu stetoscopul agățat de gât, a mai citit, noaptea când ceilalți dormeau frânți de muncă: După douăzeci de ani, apoi, prins de vraja
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
moderat deoarece și-ar fi dorit mult mai mult o decapitare. Era, în fond, ceva cu adevărat distractiv. - Eii, dar dacă Sfântul Părinte, devotatul nostru prieten, te-a trimis la mine ca să-mi porți de grijă, ia să-ți vedem priceperea de doctor, precum spui că ești... Între timp pregătiți masa că mi-e o foame cu adevărat regală! Desigur cutrele împodobite cu pietre scumpe se grăbiră să aplaude de parcă auziseră o altă înțelepciune menită să rămână peste veacuri. Regele făcu
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
am strâns cu-ntelepciune Nu-i și asta pan’ la urmă Truda spre deșertăciune? Și atunci cu deznădejde Iar mi-am pus o întrebare: Oare nu e vanitate Tot ce am facut sub soare? Cel care o viata-ntreaga Cu pricepere-a muncit Lasă rodul muncii sale Unui om nechibzuit. Care-i rostul străduinței Să aduni din cele bune Nu-i și asta pan’ la urmă Searbăda deșertăciune? Câte zile de durere, Câte nopți de neodihna, Nicăieri inima noastră N-a
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP.II – ZADARNICIA PLACERILOR LUMESTI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1464882680.html [Corola-blog/BlogPost/378811_a_380140]
-
păstrat permanent la dispoziție pentru atenționarea celor ce greșeau câte o ecuație. La română am fost dat la Roman, în locuința căruia i-am întâlnit pe mai mulți dintre viitorii mei colegi de clasă, de asemenea dornici să-și sporească priceperea în domeniul gramaticii și al tehnicii abordării textelor literare. Profesorul ne primea într-o cameră imensă (așa-mi părea pe atunci) a casei sale de pe strada Titulescu, având pe un perete întreg dispuse rafturi ticsite cu un număr impresionant de
ROMAN ŞI BOLOGA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1456989506.html [Corola-blog/BlogPost/363626_a_364955]
-
Poetul Radu Gyr și alții, suferind în sinistrele închisori de la Aiud și Jilava. Eliberat din închisoare în anul 1964, Arhimandritul Grigorie Băbuș revine la Mănăstirea Antim din București, la Biblioteca Sfântului Sinod, pe care o va sluji cu dăruire și pricepere, precum și la altarul Sfintei Catedrale Patriarhale, mai bine de 50 de ani. A scris câteva cărți și multe articole, printer care: - Izvoare liturgice și pastorale; - Bibliografia tipăriturilor psaltice ale lui Anton Pann; - Lumină pentru suflet-predici. Slăbit fiind de vârstă și
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NOUĂ ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PĂRINTELUI ARHIM. GRIGORIE BĂBUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486363480.html [Corola-blog/BlogPost/344192_a_345521]
-
celui plecat mai mulți slujitori al altarului între care la loc de frunte au fost cei doi distinși ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, care au evocat personalitatea părintelui ca fiind unul ce a dat dovadă de multă înțelepciune, răbdare și pricepere în diferitele momente ale vieții care i-a fost presărată cu multe ispite, piedici și suferințe, mărturisind că toate întâlnirile pe care le-au avut cu Părintele au constituit momente de mare înălțare duhovnicească și mângăiere sufletească, datorită sfaturilor bune
ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NOUĂ ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PĂRINTELUI ARHIM. GRIGORIE BĂBUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486363480.html [Corola-blog/BlogPost/344192_a_345521]
-
din copilărie, Sfântul s-a mutat, cu maica sa din Capadochia în Palestina, fiind cu neamul de acolo și având acolo multe averi și moșteniri. Ajuns la vârsta desăvârșită și fiind frumos la chip și viteaz în luptă, prin osteneală, pricepere și destoinicie, tânărul Gheorghe s-a făcut prețuit și, îmbrățișând slujba armelor, în scurtă vreme, a cucerit cele mai înalte cinstiri, până și dregătoria de conducător de oaste, în garda împăratului. Cunoscând, deci, decretul de prigonire împotriva creștinilor, îndată Gheorghe
SFÂNTUL GHEORGHE – OCROTITORUL OŞTIRII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1398249796.html [Corola-blog/BlogPost/347923_a_349252]
-
crengi, dealuri rase ca-n palmă. Iar de ai cumva ghinionul să fii însoțit de niscaiva străini, apoi realmente îți crapă obrazul de rușinea comentariilor și a exclamațiilor lor de surprindere, căci noi știm prea bine cu câtă dragoste și pricepere își ocrotesc ei pădurile. În apusul Europei, ba chiar și în nordul doldora de păduri, orice tăiere trebuie autorizată! Mai mult. Îmi spunea un prieten, care s-a mișcat cam peste tot în Europa, că la finlandezi, de pildă, în locul
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_dar_unde_s_c_george_petrovai_1365166311.html [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
mi-a cuprins întregul corp. Te rog să mă răcorești cât mai grabnic, te rog, fii bun cu mine. Corpurile celor doi parteneri ocupați cu jocurile erotice se potriviră unul peste celălalt într-o rugăciune tainică, iar fata conducând cu pricepere masculinitatea bărbatului pe făgașul făgăduinței, umplu golul dureros, apăsându-și fesele până pătrunse adânc în tainița sa feminină în mare suferință. - Nu te abține, te vreau în întregime, vreau să te simt cât mai adânc, să-mi răscolești toată dorința
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. III NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391253894.html [Corola-blog/BlogPost/342003_a_343332]
-
mi-a rămas în suflet. Poate, cine știe?!.. ne vom întâlni într-o zi acolo, dacă or mai fi zile... Răsfățul de la Ismail era ceva minor. Îmi amintesc cu multă căldură în suflet de bunica, de colțunașii făcuți cu atâta pricepere de mâinile ei... de nopțile când mă întorceam cu harabaua de la cosit, cu hățurile în mână, bunicul cu ai săi cai cumpărați pe sprânceană de la nemții de la Șaba, unchii și mătușile mele lăudându-se cu ,,ruda de la oraș”, cu verișoarele
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1424359225.html [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
prezenți și a celor absenți motivat și gustară din salate, fata gazdei cea isteață scoase o găină bine rumenită din cuptor și o așeză pe masă, pe un platou. Apoi luă un cuțit de bucătărie bine ascuțit și cu multă pricepere împărți pasărea astfel: capul i-l dădu lui taică-su, inima lui maică-sa, aripile le luă ea, iar picioarele i le plasă fratelui cel mic, un băiețel simpatic care stătea cu degetul în gură. Oaspetele tare se miră de
SCHIŢE UMORISTICE (63) – FATA CEA ISTEAŢĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1454804682.html [Corola-blog/BlogPost/370113_a_371442]
-
ceea ce se chema iresponsabilitatea specifică vârstei. Dar, mai bine, să vă povestesc despre o astfel de faptă din acei ani de școală. Era pe la sfârșitul clasei a treia, la început de iunie. Curtea școlii era plină de caiși plantați cu pricepere de mâna de gospodar a domnului Arsu. După o primăvară blândă și generoasă, ajutați și de hărnicuțele albine, tinerii și viguroșii caiși își umpluseră crengile cu acele boabe de smarald pe care le ajutau să crească, pompând în ele seva
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
de cultură sătească, de tradiție și istorie neprefăcută, nepredată la destrămare! În toată vasta sa operă interpretativă și creativă muzicală, artista Aneta Stan a realizat arhitectura muzicii folclorice dobrogene. Se întemeiază această credință, examinând pe cât ajută pe ascultător și vizionator priceperea reprezentațiilor artistice ale Anetei Stan, pe cât dispune fiecare de puterea de cunoaștere și înțelegere a folclorului din repertoriul acestei artiste, a sensului motivic al lui, a textului și firului melodic. Artista Aneta Stan are o dăruire totală folclorului, e ca
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411548058.html [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
muncă un crez de viață, „un om îndrăzneț, neconformist, priceput, un intelectual remarcabil, cu o sclipitoare înțelepciune superioară, statornic în sentimente, cu precepte morale temeinice, demn și modest, respingând orice urmă de pedanterie.” (Elena Buică, p. 13) A muncit cu pricepere și pasiune ca inginer pe șantierele de construcții ale hidrocentralelor electrice de la Bicaz, de pe Valea Trotușului, Porțile de Fier, Valea Arieșului, inginer mecanic în Windsor, Ontario, fondatorul companiei „Multi Motion Engineering”, a proiectat și a construit noul model de mașini
ROMÂNII SUNT DEŞTEPŢI, ELEVAŢI ŞI TALENTAŢI ! de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1423204130.html [Corola-blog/BlogPost/374652_a_375981]
-
cunoașterii caracterului omului, a susținut concerte în România, Tunisia, Spania, Germania, Anglia și la Festivalul Anual „Oktober Fest” din Blumenau, Brazilia. Ligya Diaconescu, omul-făclie, după cum o numește Elena Buică, asupra căruia Dumnezeu a revărsat bogăția darurilor sale: talent literar, inteligență, pricepere, voință, muncă, spirit de inițiativă, dorință de a promova valori materiale și spirituale în orice domeniu s-ar manifesta ele, credință în Dumnezeu, aplecare spre suferințele fizice și sufletești ale oamenilor pentru vindecarea cărora a dat dovadă de bunătate, blândețe
ROMÂNII SUNT DEŞTEPŢI, ELEVAŢI ŞI TALENTAŢI ! de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1423204130.html [Corola-blog/BlogPost/374652_a_375981]
-
Andrada-Victoria Diaconescu este medic cu preocupări în domeniul cultural și scriitoricesc. Impresionează, în primul rând, prin sufletul nobil, pur, generos, simplu și delicat, în care iubirea față de Dumnezeu se împletește cu cea față de semeni în slujba cărora își pune toată priceperea și dăruirea de medic reumatolog-balneo-fizio-kineto-terapeut la Complexul Balnear „Olănești” din stațiunea cu același nume. Deși este foarte tânără, are o bogată activitate și în domeniul cultural, fiind redactor la „Revista internațională STARPRESS” și ajutând-o pe mama sa, doamna Ligya
ROMÂNII SUNT DEŞTEPŢI, ELEVAŢI ŞI TALENTAŢI ! de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1423204130.html [Corola-blog/BlogPost/374652_a_375981]
-
cel mai important mijloc de pastorație individuală sau personală, deci duhovnicul (adică părintele duhovnicesc) în scaunul mărturisirii este un fel de judecător, dar „nu ca să rostească sentințe, ci ca să aprecieze cu iubire pentru penitent (care este fiul duhovnicesc) și cu pricepere de medic sufletesc mijloacele potrivite pentru vindecarea lui” (p. 45). Pentru credinciosul de azi, spovedania este o necesitate spirituală foarte evidentă. Ca persoană, omul nu este o ființă singuratică, ci este întotdeauna în relație cu Dumnezeu și cu semenii, și
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE SE ÎMPLINESC ÎN ACESTE ZILE CINCI ANI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1414411563.html [Corola-blog/BlogPost/377911_a_379240]
-
RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Naratiune > FARMECUL DE NEDESCRIS AL ȘTIINȚEI Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 944 din 01 august 2013 Toate Articolele Autorului FARMECUL DE NEDESCRIS AL ȘTIINȚEI Cu multă grație, pricepere și entuziasm, domnul Arcibald Urziceanu executa înviorarea de dimineață, stimulat fiind de cei doi prieteni ai săi Trică și Angheluș, agenți de pază și ordine care-i cărau, cu generozitatea specifică profesiei, o ploaie de bastoane, pe unde nimereau și
FARMECUL DE NEDESCRIS AL ŞTIINŢEI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Farmecul_de_nedescris_al_stii_mihai_batog_bujenita_1375369435.html [Corola-blog/BlogPost/348407_a_349736]
-
cel mai important mijloc de pastorație individuală sau personală, deci duhovnicul (adică părintele duhovnicesc) în scaunul mărturisirii este un fel de judecător, dar „nu ca să rostească sentințe, ci ca să aprecieze cu iubire pentru penitent (care este fiul duhovnicesc) și cu pricepere de medic sufletesc mijloacele potrivite pentru vindecarea lui” (p. 45). Pentru credinciosul de azi, spovedania este o necesitate spirituală foarte evidentă. Ca persoană, omul nu este o ființă singuratică, ci este întotdeauna în relație cu Dumnezeu și cu semenii, și
DESPRE DUHOVNICIE IN VIZIUNEA PARINTELUI TEOFIL PARAIAN... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_duhovnicie_in_viziunea_parintelui_teofil_paraian_.html [Corola-blog/BlogPost/364716_a_366045]
-
mulți pescari sportivi cum sunt la noi. Ei au ambarcațiuni pe care le folosesc să meargă în mijlocul fiordului sau să iasă la ocean, așa cum ieșim și noi aici pe mare. Pe mal sunt puțini norvegieni care își încearcă norocul sau priceperea cu undița. Doar când sunt în weekend, merg într-o zonă turistică, închiriază o căsuță și o barcă cu motor și ies pe apă la pescuit. - MAINE VA URMA - Referință Bibliografică: PUNTI PESTE VREMURI / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1418198183.html [Corola-blog/BlogPost/363272_a_364601]
-
ironic sau peiorativ. dawùj, ~a s.m. daul > dawulʒis daulgiu kusùr/i, -a s.m. cusur > kusurʒis cusurgiu hat`ïr/i, -a s.m. respect > hatïrʒis respectos hïnèr/i, -a s.m. pricepere, hărnicie > hïnerʒis priceput, harnic barbùt/os, -oja s.m. barbut > barbutʒis barbugiu davà/s, -des s.m. proces > davaʒis procesoman śakà/s, -des s.m. glumă > śakaʒis glumeț izenir (izendi) a râvni, a
SUFIXUL -ƷIS de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1477214101.html [Corola-blog/BlogPost/372648_a_373977]
-
colegii noștri de alianță de la Colegiul Tudor Vianu și știam că putem face o echipă bună. Am mers, am testat și am făcut autonomiile roboților împreună”, spune Corneliu de la Dark Angels. Colegul său de echipă recunoaște că, pe lângă muncă și priceperea în construirea și manevrarea robotului, un rol important l-a avut și norocul. „Autonomiile alianței adverse nu au funcționat”, a spus el la primirea premiului. „Îți mulțumesc pentru fair-play. Acesta este spiritul acestei competiții”, i-a spus Dana Războiu, președinta
Trei echipe românești s-au calificat duminică la Campionatul Mondial de Robotică FIRST Tech Challenge din SUA by https://republica.ro/trei-echipe-romanesti-s-au-calificat-duminica-la-campionatul-mondial-de-robotica-first-tech-challenge [Corola-blog/BlogPost/337973_a_339302]
-
benefic. Tocmai de aceea îmi exprim încrederea că în următorul volum de versuri vom întâlni un Tony Dincă sigur pe sine, cu o lirică robustă, de natură a-i asigura un loc de cinste în rândul celor ce mânuiesc cu pricepere și talent condeiul. Doamne ajută! . Marian MALCIU Membru al Ligii Scriitorilor Români P.S. Volumul Fabule și pamfletării va fi lansat în ziua de 19 iulie 2012, în foaierul Centrului Cultural "Eugen Ionescu" din Slatina, orele 18,00. Acces permis tuturor
ÎN OGLINDA FABULEI ŞI A PAMFLETULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_oglinda_fabulei_si_pamfletului_marian_malciu_1341836787.html [Corola-blog/BlogPost/341953_a_343282]