69 matches
-
cu amendă. Dacă bunul este proprietate privată, cu excepția cazului când acesta este în întregime sau în parte al statului, acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Împăcarea părților înlatură răspunderea penală. Gestiunea frauduloasă Articolul 214 Pricinuirea de pagube unei persoane, cu rea-credință, cu ocazia administrării sau conservării bunurilor acesteia, de către cel care are ori trebuie să aibă grija administrării sau conservării acelor bunuri, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Gestiunea frauduloasă săvârșită
CODUL PENAL din 21 iulie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 22 aprilie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106244_a_107573]
-
C) înstrăinează, în caz de insolvență a debitorului, o parte din active, Se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. (2) Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Art. 240 Gestiunea frauduloasă (1) Pricinuirea de pagube unei persoane, cu ocazia administrării sau conservării bunurilor acestora, de către cel care are ori trebuie să aibă grijă administrării sau conservării acelor bunuri se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. (2) Când
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
ori refuzul de a-l restitui se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă. Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Împăcarea părților inlatura răspunderea penală. Articolul 214*) Gestiunea frauduloasă Pricinuirea de pagube unei persoane, cu rea-credința, cu ocazia administrării sau conservării bunurilor acesteia, de către cel care are ori trebuie să aibă grija administrării sau conservării acelor bunuri, se pedepsește cu închisoare de 3 luni la 2 ani sau cu amendă
CODUL PENAL din 21 iunie 1968 (republicat) (actualizat pînă la data de 22 septembrie 1992*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106245_a_107574]
-
încredințare au. Și după canonul 41 al acestuiași, nunta care s-ar face fără de voia stăpânului, a văduvei muieri, se dezleagă, dacă acela nu voiește. Pentru aceasta și soborul cel din Gangra cu canonul 3 anatematisește pe acela, care pentru pricinuirea dumnezeieștii cinstiri învață pe rob să defaime pe stăpânul său, și să se depărteze de la slujba lui. Sfântul Vasile cel Mare legiferează: Canonul (legea) 41 [3] al lui Vasile cel Mare CĂSĂTORIA ROABELOR (SCLAVELOR)[4] Ceea ce fără învoirea stăpânului (său
ȚIGĂNCILE SCLAVE CĂSĂTORITE RELIGIOS CU BOIERII ROMÂNI? VASILE CEL MARE AȘA LEGIFERA ÎN CANONUL 42 ACUM 1700 DE ANI! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367482_a_368811]
-
preluate de școala clasică a dreptului penal, pedeapsa urmând să fie stabilită în funcție de gravitatea infracțiuni și de gradul de vinovăție a delincventului și era considerată o reparare a răului cauzat. Potrivit acestei concepții, ce poartă numele de retributivism, pedeapsa este pricinuirea unei suferințe, de către o anumită autoritate, unei persoane care este vinovată de săvârșirea unei infracțiuni. Folosirea cuvântului infracțiune este deliberată întrucât este un termen echivoc și este preferată utilizării unor sintagme de tipul încălcare a unei reguli, a legii, a
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
al XX-lea este dominat de ideile care susțin necesitatea prevalării măsurilor de siguranță față de pedeapsă, ca metode de combatere a criminalității și de apărare a societății. Teoriile care acordă preeminență funcției preventive a pedepsei, consideră că aceasta constă în pricinuirea unei suferințe unei persoane cu scopul de a o împiedica să mai săvârșească infracțiuni sau pentru a împiedica alte persoane să imite infracțiunea pe care cred că acesta a comis-o. Prevenirea nu este sinonimă cu reeducarea, care se referă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Prevenirea nu este sinonimă cu reeducarea, care se referă la acele cazuri în care persoana încearcă să evite repetarea infracțiunii nu de teama pedepsei, ci pentru că a înțeles că ceea ce a făcut este rău. Teoriile reeducării, definesc pedeapsa ca fiind pricinuirea de suferințe unei persoane în scopul de a reduce aplecarea sa spre comiterea de infracțiuni sau spre un anumit tip de infracțiuni 72. Filosoful englez Anthony Flew consideră că o definiție a pedepsei, înțeleasă ca sancțiune impusă pentru săvârșirea unei
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
celui de "durere" utilizat de Hart, care oferă o excesivă conotație cuvântului "pedeapsă" asociindu-l cu ideea de suferință fizică, care nu se mai regăsește în pedepsele prevăzute de sistemele juridice moderne. C. W. K. Mundle consideră că nici sintagma "pricinuirea deliberată a unei suferințe" nu este adecvată, aceasta sugerează imagini cu biciuiri și lovituri. Aplicarea unei pedepse constă de obicei în principal în frustrarea unei persoane de anumite dorințe, ca urmare a restricționării libertății sale de mișcare. El sugerează înlocuirea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
există unitate de păreri cu privire la conținutul "răului" pe care l-ar presupune pedeapsa, unii autori consideră chiar că pedeapsa este un bine, și nu un rău. Astfel de situații, în care pedeapsa nu este percepută ca ceva "rău", ori ca pricinuire a unei "suferințe", a unei "dureri", au caracter de excepție, cum este, de exemplu, cazul vagabondului care se hotărăște să săvârșească o infracțiune minoră cu gândul că închisoarea i-ar servi de adăpost pentru iarnă 75. Pentru a aprecia dacă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
complexă care cuprinde mai multe etape. Darea de ordine sau emiterea de legi, fixarea unei pedepse, asigurarea dacă cineva încalcă ordinele sau legile, condamnarea persoanelor găsite vinovate, nu fac parte din activitatea de pedepsire. Totuși aceste activități trebuie îndeplinite înainte de pricinuirea unei suferințe, dacă discutăm despre pedeapsă. Bineînțeles, aceste activități pot avea forme rudimentare: un părinte nu legiferează, ci ordonă, el nu stabilește pedepse pentru încălcarea ordinelor sale înainte ca aceste încălcări să apară, ci determină pedeapsa după ce încălcarea a avut
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
deplin justificată. Dar, dacă trebuie să arătăm care este natura acestei justificări, ne aflăm în fața unei probleme. Nu ne referim aici la pedepsirea copiilor de către părinți în scopul educării lor, ci la aplicarea unei pedepse în sens juridic, adică la pricinuirea unei suferințe unei persoane pentru o faptă din trecutul ei, de către o altă persoană ca reprezentant oficial al comunității. Teoriile care dezbat justificarea pedepsei încearcă să găsească răspunsul la întrebarea care este fundamentul dreptului de a pedepsi. De-a lungul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
durere, (...) sunt un procedeu de vindecare; vindecarea unui rău însă obișnuiește a porni de la contrariul lui"145. Toma d'Aquino considera că nu orice aplicare a unei pedepse este legală. Dacă intenția celui ce pedepsește este îndreptată mai ales spre pricinuirea unui rău, atunci răzbunarea lui este nelegală: a-ți face plăcere răul celuilalt înseamnă să urăști (...) Dacă totuși intenția este îndreptată spre un bine, ce poate fi obținut prin pedepsirea persoanei care a greșit (spre exemplu păcătosul poate fi îndreptat
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
referă la faptul că în loc să asigure un răspuns la întrebarea care este sursa dreptului nostru moral de a adăuga un nou rău, adică pedeapsa, celui deja existent, respectiv infracțiunea, susținătorii acesteia pur și simplu afirmă dogmatic că, în anumite circumstanțe, pricinuirea unei suferințe este un bine în sine. Acest aspect al doctrinei retributiviste este "taxat" de utilitariști ca fiind de o barbarie vindicativă 150. Explicația dată de Kant este, pe scurt, următoarea: "putem numi însă un rău ceva ce totuși oricine
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
timpul înapoi. Furtul poate fi compensat, dar nu și uciderea, rănirea fizică sau psihică, distrugerea unui bun etc. Ținând cont de faptul că lucrurile nu pot fi reduse întotdeauna la starea de dinainte, retribuționiștii au extins noțiunea de anulare la pricinuirea făptuitorului unei suferințe echivalentă cu răul săvârșit, adică lex talionis 161. Față de toate aceste critici aduse retributivismului, K. G. Armstrong conchide "dacă ar fi să respingem teoriile retributiviste, trebuie găsite obiecții mai puternice decât cele care au fost avansate și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și cea de-a doua variantă, dar în conjuncție cu prima. Nici unii nu permit sau încurajează pedepsirea nevinovaților, pentru că acest lucru ar fi logic posibil doar în cazul în care termenul "pedeapsă" este folosit într-un mod artificial, ca desemnând pricinuirea deliberată a unei suferințe de orice fel. Dar în această situație ar înceta să mai fie o doctrină morală a pedepsei în sens comun, devenind o doctrină morală despre altceva"163. Referitor la această acuzație se susține că sunt mai
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
n-a făcut, ar demonstra aceste rezultate excelente că pedeapsa a fost justă?"168. Unii autori s-au întrebat dacă prevenirea este moral acceptabilă. Ei argumentează că prevenirea este inacceptabilă fiind imposibil de dobândit, iar dacă aceasta nu este obținută, pricinuirea unei suferințe în numele împiedicării este greșită din punct de vedere moral. Utilitariștii înțeleg pedeapsa doar ca un mijloc pentru obținerea unui scop, nu ca un scop în sine. În plus, individul este "instrumentalizat", este transformat într-un mijloc pentru satisfacerea
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
supunerea fiind elementul care caracterizează omul socializat. Individul care încalcă normele perturbă sistemul relațiilor sociale și este pedepsit. Pedeapsa este o instituție complexă, necesară pentru menținerea conviețuirii în societate, iar pedepsirea este numele unei metode sau a unui sistem de pricinuire a unei suferințe tuturor celor și doar acelora care au fost găsiți vinovați de săvârșirea unui delict. Deși noțiunile de pedeapsă și vinovăție sunt strâns legate, ele nu pot fi confundate. Vinovăția a fost considerată de adepții teoriilor retributiviste fundamentul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
urmă, un tânăr precum Aloim aproape că îl convinsese să fugă împreună, în Câmpie... Nici unul nu zăbovise lângă el atâta vreme ca Aloim. Abatele era însă destul de bătrân pentru a ști că răspunsul la asemenea întrebări complicate implica de obicei pricinuirea unei dureri însemnate. ― Nu știu... Spune-mi tu! Tânărul se apropie și întinse mâna încet, până când arătătorul său atinse fruntea Abatelui. ― Te-ai gândit vreodată cum e să fii ca mine? ― De multe ori. ― Dar ți-ai dorit vreodată să
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
c) înstrăinează, în caz de insolvență a debitorului, o parte din active se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani. (2) Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. ART. 242 Gestiunea frauduloasă (1) Pricinuirea de pagube unei persoane, cu ocazia administrării sau conservării bunurilor acesteia, de către cel care are ori trebuie să aibă grija administrării sau conservării acelor bunuri se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. (2) Când
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]
-
înjură, curtea nu vede ce supărare ar putea produce cucoanei, că „de câte ori au venit la noi și n-am putut pricepe altă răutate asupra-i decât o delungire de barbă i o zăticnire și o sastiseală (plictiseală) și nu încape pricinuire la acest cu vânt al dumneaei“. Pe scurt, ca soție, cucoana Joița are datoria să-l îngrijească, să-i suporte sastiseala și să i se supună până la moarte. f) Proba ca indiciu sau „semnile“ Alte elemente materiale devin probe esențiale
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fiind o infracțiune instantanee se consumă în momentul când acțiunea de însușire, dispunerea pe nedrept ori refuzul de restituire a fost realizat și s-a produs urmarea imediată. 2.4. Gestiunea frauduloasă. În conformitate cu prevederile art. 214 C.p., gestiunea frauduloasă este „Pricinuirea de pagube unei persoane cu rea-credință cu ocazia administrării sau conservării bunurilor acesteia de către cel care are ori trebuie să aibă grija administrării sau conservării acelor bunuri se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Gestiunea frauduloasă săvârșită
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
ocazie chiriașul va avea posibilitatea să dea explicații cu privire la motivele evacuării. Sunt situații În care persoane oneste pot avea necazuri și sunt evacuate, chiar dacă adevăratele motive nu sunt de ordin financiar. În cazul În care evacuarea a fost generată de pricinuirea de pagube sau zgomote excesive, este clar că aceste comportamente se vor schimba, iar chiriașul ar trebui eliminat de pe listă. Managerul trebuie să-i ofere posibilitatea potențialului chiriaș de a pune Întrebări cu privire la proprietate, locație, procesul de selectare, sau orice
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
cu excepția cazului când acesta este în întregime sau în parte al statului, acțiunea penală se pune în mișcare la plîngerea prealabilă a persoanei vătămate. Împăcarea părților înlătura răspunderea penală." 91. Articolul 214 va avea următorul cuprins: "Gestiunea frauduloasă Articolul 214 - Pricinuirea de pagube unei persoane, cu rea-credință, cu ocazia administrării sau conservării bunurilor acesteia, de către cel care are ori trebuie să aibă grijă administrării sau conservării acelor bunuri, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Gestiunea frauduloasă săvârșită
LEGE Nr. 140 din 5 noiembrie 1996 pentru modificarea şi completarea Codului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114759_a_116088]
-
cu amendă. Dacă bunul este proprietate privată, cu excepția cazului când acesta este în întregime sau în parte al statului, acțiunea penală se pune în mișcare la plîngerea prealabilă a persoanei vătămate. Împăcarea părților înlătura răspunderea penală. Gestiunea frauduloasă Articolul 214 Pricinuirea de pagube unei persoane, cu rea-credință, cu ocazia administrării sau conservării bunurilor acesteia, de către cel care are ori trebuie să aibă grijă administrării sau conservării acelor bunuri, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Gestiunea frauduloasă săvârșită
CODUL PENAL din 21 iunie 1968 - (**republicat**) (*actualizat*) actualizat până la data de 01 octombrie 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138014_a_139343]
-
pe uscatu și pe apă, asedati după pravila, au numai ei dreptulu, la locurile unde voru fi așezați, de a mijloci la tocmelile de transporturi pe uscatu și pe apă; daru, la nici o intemplare și sub nici unu felu de pricinuire, nu potu face lucrări de a le samsariloru de marfuri, de asigurări, sau de ale dragomaniloru inchirietori de corăbii, însemnați la articolile 75, 76 și 77 Articolul 80 Cati au făcutu falimentu, nu potu să fia mijlocitori de scambu, nici
CODUL COMERCIAL din 1 ianuarie 1840. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135812_a_137141]