40 matches
-
Preoți, Teologi, Poeți, Artiști, Cucernici, Cuvioși, Mărturisitori și Sfinți ai Pământului și ai cerului nemuritor. În primii 8 ani de pace (314-322) împăratul Constantin a pus bazele bunăstării economice, chibzuinței politice de stat și a moralei creștine. Adeverind pe adevăratul Pricinuitor al izbânzilor sale, împăratul Constantin a revelat toate acestea emițând: în niște hotărâri alcătuite în slovă latinească și grecească (protodacă de altfel, n.a.), trimise și publicate de el în fiecare provincie. (Eusebiu de Cezareea, Viața ..., op. cit., cartea a 2-a
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
la casa sa” (v. 14). Astfel, rugăciunea de psalm a vameșului: „Dumnezeule, fii milostiv mie, păcătosului” ne apare în total contrast cu rugăciunea de autoelogiere a fariseului, față de care Dumnezeu s-a arătat reticent (v. 14). Trufia s-a arătat pricinuitoare de sărăcie pentru bogăția virtuților, pe când sărăcia desăvârșită s-a arătat îndestulătoarea îndreptării, spune troparul cântării a 4-a. Sfântul Grigorie al Nyssei spune că: „mândria este un fel de urcuș în jos , pe când smerenia, născută din credință, este o
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 by http://confluente.ro/Despre_pilda_vamesului_si_fariseului_stelian_gombos_1345800982.html [Corola-blog/BlogPost/355267_a_356596]
-
după mângâiere, se mărește și dragostea noastră către Dumnezeu 40. Virtuțile au împletite cu ele întristările, ostenelile, necazurile, însă pe măsura acestora este și mângâierea din partea lui Dumnezeu. Cuviosul Nichita Stithatul ne arată că ostenelile sunt la început sau începătorilor, pricinuitoare de durere. Cei de pe treapta de mijloc, deprinși fiind cu nevoința, descoperă în răbdarea lor o anumită plăcere și o liniște neînțeleasă. Iar pe cei în care s-a sălășluit, prin lucrarea deplină a virtuților în Duhul Sfânt, ele îi
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_suferinta_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crest_stelian_gombos_1326451004.html [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
viață neîncetat și neevitabil? Mă doare că astăzi am devenit ținta unei campanii de presă orchestrate de către unul dintre contracandidații la concurs care, după ce în ziua examenului m-a amenințat că „va fi urât”, acum își duce la îndeplinire amenințarea. Pricinuitorul mâhnirii dumneavoastră trebuie să aibă un nume... Nu vreau să dau nume pentru că nu vreau să fac nimănui publicitate gratuită pe spatele meu. Este posibil ca reduta de demnitate care sunteți, în calea acestei ofensive, să slăbească sau să cedeze
ANCA SIGARTĂU. UN NOU ÎNCEPUT PENTRU TEATRUL DIN BACĂU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1428898853.html [Corola-blog/BlogPost/348763_a_350092]
-
Binecuvântăm cu îndreptățită și nespusă bucurie apariția acestei noi ediții a Sfintei Scripturi, izvodită de Înalt Prea Sfințitul Bartolomeu spre slava Lui Dumnezeu, celui în Treime lăudat, și spre o mai înlesnită apropiere de înțelesurile cele adevărate și de mântuire pricinuitoare ale Scripturilor dumnezeiești, lucrare cu atât mai necesară și mai de preț astăzi, când, prin tendințele prozelitiste, se oferă credincioșilor, cu agresiune și tălmăciri eronate ale Sfintei Scripturi”. Așadar, lansarea Bibliei, Ediție Jubiliară a Sfântului Sinod, diortosită de Înalt Prea
AMINTIRI ŞI EVOCĂRI DESPRE UN MARE EVENIMENT SPIRITUAL ŞI CULTURAL PETRECUT LA ORADEA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_si_evocari_despre_un_mare_eveniment_spiritual_si_cultural_petrecut_la_oaradea_.html [Corola-blog/BlogPost/357379_a_358708]
-
la casa sa” (v. 14). Astfel, rugăciunea de psalm a vameșului: „Dumnezeule, fii milostiv mie, păcătosului” ne apare în total contrast cu rugăciunea de autoelogiere a fariseului, față de care Dumnezeu s-a arătat reticent (v. 14). Trufia s-a arătat pricinuitoare de sărăcie pentru bogăția virtuților, pe când sărăcia desăvârșită s-a arătat îndestulătoarea îndreptării, spune troparul cântării a 4-a. Sfântul Grigorie al Nyssei spune că: „mândria este un fel de urcuș «în jos», pe când smerenia, născută din credință, este o
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/Despre_pilda_vamesului_si_fa_stelian_gombos_1361954631.html [Corola-blog/BlogPost/352085_a_353414]
-
o viețuire neprihănită. Credința este un dar al Duhului (I Corinteni 12, 13) iar virtuțile sunt o împărtășire de Iisus Hristos, deci o mărturisire sigură a prezenței dumnezeiești. Pentru Sfântul Ioan Scărarul mai cu seamă, castitatea desăvârșită îl arată pe "Pricinuitorul firii"printr-o biruință asupra "firii"(naturii). Atunci când "omul duhovnicesc"devine, în terminologia Sfântului Clement Alexandrinul, "adevăratul gnostic", "adevărata gnoză"este un semn sigur al prezenței Duhului. Nu vorbim de "gnoza mincinoasă", cunoscută din polemica Sfântului Irineu. Știința nu este
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_desavarsire_in_viziunea_parintelui_dumitru_staniloae_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/355876_a_357205]
-
ce m-a cuprins, am început să urlu de durere și mă rugam Maicii Domnului și Sfântului Ioan Iacob să mă scoată din acea stare înfricoșătoare. Vai, fraților, pentru o dulceață trecătoare a păcatului și dezmierdare înșelătoare, ne facem singuri pricinuitori de pierzare, neștiind ce ne așteaptă! Acolo, fraților, am văzut arhierei, preoți, arhimandriți, stareți și călugări din neamul nostru, care se munceau mai mult decât toți, ca unii ce au știut voia și poruncile lui Hristos, dar nu le-au
MĂRTURISIRILE UNEI PUSTNICE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stefan_popa_1450018016.html [Corola-blog/BlogPost/378420_a_379749]
-
la casa sa” (v. 14). Astfel, rugăciunea de psalm a vameșului: „Dumnezeule, fii milostiv mie, păcătosului” ne apare în total contrast cu rugăciunea de autoelogiere a fariseului, față de care Dumnezeu s-a arătat reticent (v. 14). Trufia s-a arătat pricinuitoare de sărăcie pentru bogăția virtuților, pe când sărăcia desăvârșită s-a arătat îndestulătoarea îndreptării, spune troparul cântării a 4-a. Sfântul Grigorie al Nyssei spune că: „mândria este un fel de urcuș «în jos», pe când smerenia, născută din credință, este o
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422536999.html [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]
-
la casa sa” (v. 14). Astfel, rugăciunea de psalm a vameșului: „Dumnezeule, fii milostiv mie, păcătosului” ne apare în total contrast cu rugăciunea de autoelogiere a fariseului, față de care Dumnezeu s-a arătat reticent (v. 14). Trufia s-a arătat pricinuitoare de sărăcie pentru bogăția virtuților, pe când sărăcia desăvârșită s-a arătat îndestulătoarea îndreptării, spune troparul cântării a 4-a. Sfântul Grigorie al Nyssei spune că: „mândria este un fel de urcuș «în jos», pe când smerenia, născută din credință, este o
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1132 din 05 februarie 2014 by http://confluente.ro/Despre_pilda_vamesului_si_fa_stelian_gombos_1391591147.html [Corola-blog/BlogPost/360313_a_361642]
-
la casa sa” (v. 14). Astfel, rugăciunea de psalm a vameșului: „Dumnezeule, fii milostiv mie, păcătosului” ne apare în total contrast cu rugăciunea de autoelogiere a fariseului, față de care Dumnezeu s-a arătat reticent (v. 14). Trufia s-a arătat pricinuitoare de sărăcie pentru bogăția virtuților, pe când sărăcia desăvârșită s-a arătat îndestulătoarea îndreptării, spune troparul cântării a 4-a. Sfântul Grigorie al Nyssei spune că: „mândria este un fel de urcuș «în jos», pe când smerenia, născută din credință, este o
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1455776943.html [Corola-blog/BlogPost/380288_a_381617]
-
am jurat și mi-am călcat jurământul o știu. Știu că am călcat jurământul făcut pe Stăpânul și Făcătorul meu, dar pe tine nu te ascult. Tu vei fi cel care ai să fi osândit că rău sfătuitor și că pricinuitor al calcării jurământului. http://saraca.orthodoxphotos.com/bibliotecă/limonariu.htm Referință Bibliografica: Ioan Evcrata - Livadă duhovniceasca (15) / Ion Untaru : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1002, Anul III, 28 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Untaru : Toate Drepturile
LIVADA DUHOVNICEASCA (15) de ION UNTARU în ediţia nr. 1002 din 28 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Ioan_evcrata_livada_duhovnic_ion_untaru_1380339250.html [Corola-blog/BlogPost/365110_a_366439]
-
după mângâiere, se mărește și dragostea noastră către Dumnezeu 40. Virtuțile au împletite cu ele întristările, ostenelile, necazurile, însă pe măsura acestora este și mângâierea din partea lui Dumnezeu. Cuviosul Nichita Stithatul ne arată că ostenelile sunt la început sau începătorilor, pricinuitoare de durere. Cei de pe treapta de mijloc, deprinși fiind cu nevoința, descoperă în răbdarea lor o anumită plăcere și o liniște neînțeleasă. Iar pe cei în care s-a sălășluit, prin lucrarea deplină a virtuților în Duhul Sfânt, ele îi
DESPRE RABDARE SI NADEJDE DIN PERSPECTIVA CRESTINA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_rabdare_si_nadejde_din_perspectiva_crestina_.html [Corola-blog/BlogPost/366880_a_368209]
-
să se distingă prin meșteșug și fire". "La prescrierea de leacuri, am ales calea de mijloc, călăuzit fiind de starea fizică a pacientului. Nu am divulgat niciodată secrete ce mi s-au încredințat cu încredere". Niciodată nu am oferit doze pricinuitoare de moarte". "Niciodată vreo femeie nu a avortat cu ajutorul meu." "Pe scurt, nu am făcut niciodată ceva ce nu se cuvine unui medic cinstit și onorabil". Am avut mereu in fața ochilor pe Hipocrate și Galen, ca pilde demne de
Amato Lusitano () [Corola-website/Science/313002_a_314331]
-
înainte, ci și după deprinderea viețuirii și după destoinicia, ba și după credința noastră în cele ce ne stau în față...”. (Calist și Ignatie Xanthopol, Metoda sau Cele 100 capete, cap. 40, în Filocalia..., vol. VIII, p. 93) „Credința este pricinuitoarea celor nădăjduite. Și aceasta a arătat-o tâlharul. Maica credinței este osteneala și inima dreaptă. Cea dintâi o face neîndoielnică, a doua o pricinuiește. Credința este maica celor ce se liniștesc (a sihaștrilor = isihaștrilor). Căci de nu vei crede, cum
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
fără Dumnezeu, acela merită pedeapsă și nu merită să te contrazici cu el. În fața noastră stă altă sarcină: ce să facem și în ce chip să trăim ca să ajungem la cunoașterea atotputernicului Dumnezeu, și cum să cinstim Dumnezeirea, ca să fim pricinuitorii propriei noastre mântuiri. Știm, apoi, că nu de la sofiști, ci de la Dumnezeu cunoaștem și învățăm ce-I este bineplăcut lui Dumnezeu; de aceea căutăm să lucrăm cu dreptate și cu sfințenie”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a VI-a, cap. XV
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
rugăciune. Păcatele, dacă se pun În valoare orientându-le către smerenie, sunt ca și ,,gunoiul ce Îl punem la răsaduri”. Din punct de vedere teologic, numai prin pocăință omul Își poate recâștiga strălucirea sa. Dacă cel ce se pocăiește este pricinuitorul pedepselor sale, atunci cel ce nu se gândește la pocăință, păcătuiește necontenit. Pocăința este a doua naștere din Dumnezeu care s-a dat oamenilor după botez, ca un har peste har. Ea naște păzirea poruncilor, iar aceasta aduce curăția sufletului
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Vasile Iulian Trandafir () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92295]
-
militare. Stradele erau pline de public și de băieți din gimnazie, școale primare și alte institute. Acești din urmă, nefiind poliție care să-i puie la cale, a 'nceput să cutreiere stradele, țipând, șuerînd și spărgând geamurile neiluminate. Mai toți pricinuitorii neorânduielii sunt între vârsta de 8 și 15 ani. [27 mai 1877] ["DE PE CÎMPUL DE RĂZBOI DIN ASIA... De pe câmpul de război din Asia știrile sunt tot acelea, adică foarte nefavorabile strategiei turcești. Biuroul de corespondență Reuter din Londra vestește
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
militare. Stradele erau pline de public și de băieți din gimnazie, școale primare și alte institute. Acești din urmă, nefiind poliție care să-i puie la cale, a 'nceput să cutreiere stradele, țipând, șuerînd și spărgând geamurile neiluminate. Mai toți pricinuitorii neorânduielii sunt între vârsta de 8 și 15 ani. [27 mai 1877] ["DE PE CÎMPUL DE RĂZBOI DIN ASIA... De pe câmpul de război din Asia știrile sunt tot acelea, adică foarte nefavorabile strategiei turcești. Biuroul de corespondență Reuter din Londra vestește
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lui Decebal și-1 atacă în lagărul său întărit, luând și pe acesta după o crâncenă luptă. Decebal atunci văzând pierdută orice speranță de mântuire, se hotărăște a urma patria lui în mormânt și, blestemând o de pe urmă dată pe pricinuitorii pieirii sale, se aruncă pe spada lui. Capul său tăiat este adus lui Traian. Șefii Dacilor ce mai supraviețuiseră tuturor nenorocirilor de până atunci, parte se sinucid, parte se supun învingătorului, aducându-i pe largi tave de argint prețul răscumpărării
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
ca ei să slujească demoni‑ lor pierzători, oferindu‑le bunurile lor. Însă, fericiții creștini erau convinși de faptul că nu li se dădea, pe cât li se lua și nu puteau fi păcăliți atât de lesne. De aceea urau darurile păgânilor, pricinuitoare de pierzanie, neprimind o cinste care este mama necinstei veșnice. Li se dădeau averi trecă‑ toare și o slavă care iute se veștejește. Erau făcuți cunoscuți Spiritualitate și sens În suferința bolnavilor de cancer 131 Împăratului pământesc, ca să fie Înstrăinați
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
unde domnea totala dezordine, de-a fi stabilit unele criterii ale adevărului pentru teologii noștri... Iată de ce nevoitorii spre reînvierea trecutului de mândrie al credinței românești drept-credincioase, clerici sau mireni, își îndreaptă, cu recunoștință și cu dragoste nefățarnică gândul spre pricinuitor, spre marele teolog al Bisericii Ortodoxe Române: Nae Ionescu". 1 Jean-Claude Eslin, Dieu et le pouvoir. Théologie et politique en Occident, Paris, Seuil, 1999, p. 100. 2 Carl Schmitt, Théologie politique, Paris, Gallimard, 1988, p. 137. Asupra acestei chestiuni esențiale
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Și osteneală în tot ce se făcea; Și nu era alt folos de pe urma tăierii împrejur decât că prin semnul acesta îi făcea cunoscuți Și-i despărțea de celelalte neamuri. Tăierea noastră împrejur, harul botezului adică, vindecă fără de durere, ne este pricinuitor a mii de bunătăți Și ne umple pe toți cu harul Duhului. Apoi, Sfântul Ioan face o mențiune prețioasă pentru tema dezbătută aici și spune că „nu este un timp anumit când îl putem primi (botezul adică - n. n.), ca dincolo
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
viu și să slujească demonilor pierzători, oferindu-le bunurile lor. Însă, aceștia din urmă erau convinși de faptul că nu li se dădea, pe cât li se lua și nu puteau fi păcăliți atât de lesne. De aceea urau darurile păgânilor, pricinuitoare de pierzanie, neprimind o cinste care este mama necinstei veșnice. Li se dădeau averi trecătoare și o slavă care iute se veștejește. Erau făcuți cunoscuți împăratului pământesc, ca să fie înstrăinați de adevăratul Împărat. De aceea ei doreau doar un singur
Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
Nicolae Pătrașcu și a Anei, fiica lui Radu Șerban), a fost măritată cu Istratie Leurdeanu, fiul faimosului uneltitor Stroe. Pe Istratie l-a ucis Mihnea al III-lea Radu, înainte de sfârșitul anului 1658, învinuindu-l de trădare. Și tot trădarea - pricinuitoare de mari tulburări și aducătoare de instabilitate - a fost cauza pentru care Voievodul Constantin Brâncoveanu a poruncit - vedem și noi cum - să i se reteze capul (destinat unei expuneri infamante) agăi Constantin Bălăceanu (ginere al lui Șerban Vodă Cantacuzino, care
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]