55 matches
-
că sufletele morților pot reveni printre cei vii. Pe de altă parte, se susținea că omul osedă două suflete, unul putând părăsi corpul în timpul somnului, de aici decurgând credința în existența a două tipuri de strigoi, unii vii, numiți vidme, pricolici sau vârcolaci, și alții morți, numiți stafii sau moroi. Vii sau morți, strigoii erau foarte activi în unele nopți ale anului, cea mai importantă dintre acestea fiind Noaptea Sfântului Andrei, numit ă chiar Noaptea Strigoilor. Născuți, uneori, în urma împreunării a
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
negru Raiu-l izgoni. Muza se stinse În colțul ei albastru și-n loc de mângâioase și tăcute vorbe, În aerul odăii prinseră a se-nvârti spurcate creaturi din afunduri și Împuțiciuni scăpate: dihănii și monștri cu gheare-ascuțite, noroi și strigoi, pricolici, vârcolaci, năluci, arătări, un zgripțor de sânge-nsetat; negre stoluri de-naripate reptile și rău, printre ele, un Încruntat vasilisc ce năzuia ca ucigașa-i privire s-o-nfigă În a mea căutătură. Dar tot de pân-aci nimica fuse: răul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
răspuns că este într-adevăr păcat, dacă prin descântece se dorește a face cuiva rău. La fel mi-a răspuns și preotul satului (la vremea aceea Popa Nicolaie I.), că este mare păcat, deoarece se apelează la forțele oculte: diavoli, pricolici și la Necuratul. Rezultă că religia creștină și descântecele au în comun faptul că ambele luptă împotriva răului, a Diavolului, promovând binele, sănătatea și viața normală. Se poate constata o permanentă luptă a contrariilor, între bine și rău, între forțele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la Necuratul. Rezultă că religia creștină și descântecele au în comun faptul că ambele luptă împotriva răului, a Diavolului, promovând binele, sănătatea și viața normală. Se poate constata o permanentă luptă a contrariilor, între bine și rău, între forțele malefice (pricolici, diavoli ș.a.) cu cele benefice (omul bun, Maica Domnului, Dumnezeu), din care ultimele ies întotdeauna învingătoare. Readucerea bolnavului în starea inițială de sănătate și normalitate este invocată la sfârșitul fiecărui descântec, astfel: „Iar Ion să rămână curat, luminat,/ Ca argintul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
el cu ghiciul ți l-a bate,/ Cu cuțitul ți l-a taia,/ Cu mătura ți l-a mătura,/ Cu tămâia ți l-a tămâia,/ În vin roșu ți l-a descânta,/ Peste nouă mări ți l-a arunca./ Nouă pricolici când or auzi or alerga/ Și Niculina o rămânea curată ca argintul strecurat/ Ca Maica Domnului ce-a lăsat’’. Apoi gusta din vin de trei ori, după care, timp de trei seri la rând, mânca cele trei bucăți de tămâie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Practicile războinice, cazurile de licantropie, de identificare a omului cu fiara pe care eruditul român le studiază au cunoscut reminiscențe și în epoci mult mai târzii. Lupul stătea la originea unor monștri care bântuiau imaginația populară până nu de mult: pricolicii și tricolicii, ipostaze ale "carnasierului în starea lui demonică" ori ale "lupului infernal", după cum scrie Romulus Vulcănescu 48. Oricum ar fi, omul-lup nu avea cum să reprezinte o prezență benefică. Pe de altă parte, în multe variante, lupul apare ca
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
o concepție animistă, reminiscențe ale unei mentalități primitive despre univers. Cea de-a doua categorie tematică include motive referitoare la destin (ursitoare, spirite prezicătoare ș.a.), subiecte legate de spiritele naturii (ale apelor, ale munților, ale nopții, ale văzduhului), de metamorfozări (pricolici, strigoi ș.a.) și de alte apariții miraculoase. L. religioasă grupează vechile istorisiri legate de personajele biblice, de sărbătorile creștine, de practicile sau de obiceiurile liturgice. Ea a suferit o puternică influență cultă, pe calea manuscriselor cu caracter religios traduse la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287772_a_289101]
-
Preoteasă Să nu iubești sau să te însori cu o preuteasă, fiindcă ele-s afurisite de preuții lor. Pricaz Nu-i bine să furi sarea de la oi, căci se întîmplă pricaz. Vinerea nu se toarce, pentru că se face pricaz. Priculici Pricolici se zice că se face dacă sînt nouă frați născuți tot într-o lună: fratele al nouălea e pricolici. Pricoliciul, adică un om prefăcut în cîne, însă - zice poporul - cu picioarele dinainte mai scurte și cu cele dinapoi mai lungi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Nu-i bine să furi sarea de la oi, căci se întîmplă pricaz. Vinerea nu se toarce, pentru că se face pricaz. Priculici Pricolici se zice că se face dacă sînt nouă frați născuți tot într-o lună: fratele al nouălea e pricolici. Pricoliciul, adică un om prefăcut în cîne, însă - zice poporul - cu picioarele dinainte mai scurte și cu cele dinapoi mai lungi, se amestecă într-un aitic* de lupi, umblînd cu ei după pră zi de vite și chiar de oameni
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
-i bine să furi sarea de la oi, căci se întîmplă pricaz. Vinerea nu se toarce, pentru că se face pricaz. Priculici Pricolici se zice că se face dacă sînt nouă frați născuți tot într-o lună: fratele al nouălea e pricolici. Pricoliciul, adică un om prefăcut în cîne, însă - zice poporul - cu picioarele dinainte mai scurte și cu cele dinapoi mai lungi, se amestecă într-un aitic* de lupi, umblînd cu ei după pră zi de vite și chiar de oameni, mai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
rusească polog - iarbă cosită întinsă pe brazdă popchișor - plantă porumbel - păducel, arbust sălbatic posteucă - lemn cu care se ridică și se sprijină carul potlog - bucată de piele veche poziție (femeie în) - însărcinată prelucă - dumbravă pricaz - ghinion, pagubă, neno rocire pricorici - pricolici, priculici, om preschimbat după moarte în cîine; strigoi prigorie - prigoare, pasăre migratoare priință - folos primiti (a) - a mătura pripas - progenitură de animal domestic probăjeni (a) - a se ofili probozi (a) - a probăzi, a huli, a ocărî, a face de rușine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
asupra cadrului local, alegându-și personajele din mediile satului și orașului ardelean. Conflictele sunt însă schematice, maniheiste, apăsat moralizatoare (Animă pentru animă, Amor și ambițiune, Colibă și palat). În unele narațiuni se insistă asupra obiceiurilor, datinilor, elementelor de literatură populară (Pricoliciul, Marți seara). Prozatorul are gustul observației bonome, oarecare vervă ironică și autoironică, găsește când și când tonul, cuvântul simplu, firesc (O călătorie la nuntă, Mai poftim, domnule!). V. pregătește astfel, împreună cu alți nuveliști ardeleni, apariția lui Ioan Slavici. Mai puțin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
cele mai exigente metode ale timpului, P. a colaborat cu studii de folclor și etnografie la „Revista nouă”, „Convorbiri literare” și „Gazeta Transilvaniei”. Sunt de reținut Un ochi plânge, unul râde, Poveste cu Miază-Noapte și Șina de fier și Șiște, pricolici, necuratu (1890), Uitatul (1891), Cei trei frați (1891) și Turca în Perșani (1893). Începute în Șcheii Brașovului, anchetele sale au fost extinse treptat până în Țara Hațegului. Insistând, deopotrivă, asupra jocurilor de petrecere, obiceiurilor la sărbători și a celor rituale, asupra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288828_a_290157]
-
deși vă previn : a mea e mai mare. în fine, arătați-mi ce aveți : Stăpînul inelelor, Gladiatorul, ceva Mel Gibson... Mda. Modest. Mel Gibson ? Ha ! Mel Gibson e un pămpălău fără sînge-n aparatul de filmare. Gladiatorul ? Pfffui ! O așchimodie. și pricolicii ăia din Stăpînul inelelor... Ăia-s războinici ? Ăia-s bărbați ? Hai să vă arăt eu bărbați. Ei trăiesc într-un loc numit Sparta, sub niște ceruri supărate care trec de la arămiu la vinețiu și înapoi, ca obrajii lui Dumnezeu într-
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
și am mers preț de două mile spre apus. - Trebuie să te previn asupra unui lucru, a spus Rotari rupând tăcerea înțesată de jenă. - Spune-mi. - Am auzit de la niște bătrâne că aceea la care mergem este o masca, un pricolici, dar eu nu cred în așa ceva. Am surâs. - Nici eu nu cred. Nu există vrăjitoare, cu atât mai puțin acele masche. Ți se pare posibil ca o femeie să poată suge prin vagin un bărbat viu, cât e el de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
aceea, că șocul întîlnirii propriu lui obiect de analiză (sub forma unei politicoase, dar sinis tre fantome) e potențat, în cazul vîrstnicului gentleman britanic, și de transferul abrupt al istoriei către o realitate mitică, obscură, bîntuită de coșciuge scîrțîietoare și pricolici cu maniere princiare. Dacă scena de mai sus vă trezește licăriri așa-zicînd "intertextuale", amintindu-vă de episodul întrevederii dintre Contele Dracula și Jonathan Harker, narat de Bram (Abraham) Stoker în romanul său (se pare) nemuritor, nu vă grăbiți să trageți
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
musafiri, dar glasul ei suna ciudat și vorbele-i așijderi: Cotcodac, Cotcodac, ne spunea ea, semnați, vă rog, și nu vă supărați, obișnuim să și glumim puțin, fiindcă așa e viața: Scherzando, Scherzando! Ochelarii-i săltau peste față ca niște pricolici, avea o mustăcioară nărăvașă și dinți lipsă, vă rog semnați, căci sunteți musafiri de soi. Astrologul mi-a făcut în grabă un semn îngrijorat cu ochiul: să nu ne trecem numele în Registrul Suprarealist, dacă această Angioletta ne fură sufletele
Căutarea bunicului în Vară by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/11133_a_12458]
-
incertitudine, reflectată și în tratarea lor lexicografică (ca sinonime parțiale sau ca entități total diferite). În Dicționarul de sinonime (DSR, 1982) de Luiza și Mircea Seche, strigoi este "tradus", în sensul său restrîns, prin numeroase denumiri, majoritatea populare - stafie, moroi, pricolici, vîrcolac, șișcoi; într-un sens mai larg, listei i se adaugă și alți termeni, care nu fac decît să aproximeze natura fantastică a apariției: arătare, duh, fantasmă, năzărire, vedenie etc. Informațiile etnografice dovedesc însă că echivalările din prima serie de
Vampiri și strigoi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16912_a_18237]
-
trei parodii în versuri ale unor texte fixate în memoria diferitelor generații: Povestea lui Harap-Alb, Muma lui Ștefan cel Mare și Rică nu știa să zică. Trofeul Arthur din 2013 a revenit romanului O istorie recent a țării vampirilor. Cartea Pricoliciului de Adina Popescu, ce va apărea în anul următor. În al doilea rând, seria deschisă de antologia Care-i faza cu cititul? a ajuns la a patra carte - Cui i-e frică de computer?, toate coordonate de Liviu Papadima. Succesul
O tolbă plină pentru tinerii cititori și necititori by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2990_a_4315]
-
maniera de tinerețe a lui Geo Dumitrescu: "Madam Liric ah madam Liric/ la gară priviți pe fereastră/ lăptarul tocmai cară la gară/ geamantanele cu cocori ale toamnei.// Cred că am să îmi aprind o mărășască, madam,/ cu nasul roșu de pricolici/ încercând să observe ce se întâmplă/ dincolo de azurul transparentei dumneavoastră rochii cu buline// Și totuși cât de profund suspinați, madam, în aceste versuri/ în care prin chestii cu curcubeul/ poemul aproape că explodează de optimism în final.// Sunteți de-a
Vântul în plete by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7405_a_8730]
-
lume. Acțiunea cărții merge până la zi, cu portrete savuroase de cunoscuți politicieni sau magnați (Dorin Oliviu Sântu, Liviu Năpastă, Trică Petrică, Bebe Bostanda, Maian Pisteanu, supranumit Urâtu), de celebri ziariști (Gioni Cristocea, Sextil Pupezeanu, Florin Bocșa Stăncescu, Camil Năsturescu, Mișu Pricolici), scriitori (Dinu Mircescu, Tinu Zăraru, Jănel Crevedeanu) ori filosofi (Zahei Chelbașu, Gavrilă Răsuceanu), de renumiți afaceriști sau interlopi, de Îngeri și Demoni. O secțiune adâncă printr-o societate pe cât de sclipitoare, pe-atât de suficientă, pe cât de veselă, pe-atât
O carte emoționantă by Nadia PANDREA () [Corola-journal/Journalistic/6933_a_8258]
-
căi, de pietre și metale. Kratofanii sublime! Și voi pleca! Și-i voi iubi pe cei ce m-au urât cu setea cuvântului pe buze, iarna - prizonier fără voie, într-un cerc magic, nedesenat, bântuit de moroi, de strigoi, de pricolici, de iazme și iele! Sufletul meu, rătăcit de iubire va răsări odată cu soarele. Voi lua prânzul mic cu zorelele, prânzul mare cu anemonele, la amiază voi sta cu gladiolele, la cină nu voi merge, la chindii voi dansa cu nuferii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
căi, de pietre și metale. Kratofanii sublime! Și voi pleca! Și-i voi iubi pe cei ce m-au urât cu setea cuvântului pe buze, iarna - prizonier fără voie, într-un cerc magic, nedesenat, bântuit de moroi, de strigoi, de pricolici, de iazme și iele! Sufletul meu, rătăcit de iubire va răsări odată cu soarele. Voi lua prânzul mic cu zorelele, prânzul mare cu anemonele, la amiază voi sta cu gladiolele, la cină nu voi merge, la chindii voi dansa cu nuferii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
căi, de pietre și metale. Kratofanii sublime! Și voi pleca! Și-i voi iubi pe cei ce m-au urât cu setea cuvântului pe buze, iarna - prizonier fără voie, într-un cerc magic, nedesenat, bântuit de moroi, de strigoi, de pricolici, de iazme și iele! Sufletul meu, rătăcit de iubire va răsări odată cu soarele. Voi lua prânzul mic cu zorelele, prânzul mare cu anemonele, la amiază voi sta cu gladiolele, la cină nu voi merge, la chindii voi dansa cu nuferii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
acolo păroșenii încinse, sandale aproape romane, și ritmul bătut cu tălpile pe scena înaltă de doi metri, unele unghii erau mai mari ca de obicei, ca să apese sănătos corzile chitării, răgușeli, subțirimi, fiecare cânta cât îl ținea gura, troli și pricolici în pijamale psihedelice, veste din piele de vacă pe piele de om, și orga electronică gâdilind la încheieturi, și câini slăbănogi dar simpatici veniți cu stăpânii și stăpânele, și câte-un măscărici cu megafon, și mașinile salvării pentru cei care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]