58 matches
-
SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Povestiri > SLUGĂ LA NEA GHEORGHE Autor: Ovidiu Creangă Publicat în: Ediția nr. 59 din 28 februarie 2011 Toate Articolele Autorului Nenea Gheorghe Olărescu era fratele mamei, om pricopsit și cu avere babană în comuna Făurei, județul Brăila, comună mare cu gară în care oprea nu numai rapidul dar și Express Orientul ce mergea la Istambul. Nenea Gheorghe deci era unchiul meu după mamă, era însurat cu tanti Dumitra
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sluga_la_nea_gheorghe.html [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
târg. Într-un fel, era pitoresc să mergi dimineața spre târgul din cetate, vedeai o mulțime de oameni urcând-coborând pe cărările rătăcitoare spre creasta muntelui, cărând pe spinare fie desăgi cu marfă, fie cobilițe, de care atârnau coșuri. Alții, mai pricopsiți, duceau marfa la târg încărcată pe spinarea măgarilor, sau a catârilor. Cea mai mare pricepere la vândut produse în târg avea fata cea mare a familiei, Haldita. Avea ea un fel drăgăstos de a vorbi cu oamenii, iar aceștia o
CETATEA DE LUMINĂ (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1429594889.html [Corola-blog/BlogPost/379904_a_381233]
-
fiindcă nimic nu recompensa o tinerețe trăită la limita supraviețuirii; singura lui bucurie fusese atașamentul soției” (p. 65). De fapt, eroii lui Iulian Chivu nu trăiesc, (își) supraviețuiesc. De ce? Din pricina nevindecabilei precarități materiale? Nu, în niciun caz. Fiindcă și cei pricopsiți sunt roși de neliniște și îndoială (Miroiu). Din pricina plutirii între două ape, între două orizonturi? Poate, Dar nu doar atât. Mai degrabă din cauza unei diminuări graduale, progresive, a temeiului spiritual, cum bine observă cuvioasa Teodora. Despiritualizarea determină, inevitabil, retragerea harului
PROZA LUI IULIAN CHIVU SAU VIAŢA CA SUPRAVIEŢUIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1448732634.html [Corola-blog/BlogPost/383004_a_384333]
-
-n primul an de veac și care a adus pe lume patru feciori și-o fată - ca patru brazi și-o căprioară. Războiul crunt a fericit-o cu-un erou și prețul păcii a nefericit-o cu alungat din casă pricopsită numai cu ce avea pe ea. În noapte cu tulbur de minte Maria și-a umplut sânul de ie cu becuri, în dorul de-a salva ceva din munca lor de ani ... Era cu mintea dusă și la juma de
MĂRII DE POVESTE ÎN RUCĂRUL VECHI (IV) DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Marii_de_poveste_in_rucarul_vechi_iv_de_ioan_mutiu.html [Corola-blog/BlogPost/355726_a_357055]
-
s-ajunge domn! Și de-atunci din cea pricină, Fără nici o altă vină, Cine-i neam din Rădășeni, „Perjar” e și-n Fălticeni! Și d-atunci acest renume, Chit că pleacă de la prune, E pentru omul zgârcit, Prea avar și pricopsit. Dar demersul meu artistic, Chiar de e puțin caustic, Se termină c-o-ntrebare: Cum se cheamă acela care Fructele iradiază, Sămânța o estompează, Ca să nu scape, pe bune, Sâmburi productivi în lume? 15.01.2015 Foto: tablou de Abdessadeq
PERJARUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1476 din 15 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1421350600.html [Corola-blog/BlogPost/370299_a_371628]
-
încerc să scot antena de la ei înainte să o vândă. Mă oftic pentru antena aia, că prindeam cu ea o grămadă de canale și știi că mi-a aduso frati-meu din occident. Nu are niciunul prin sat, antenă așa pricopsită. Doar ce și-a amintit de lipsa antenei și a simțit cum i se urcă iar sângele la cap, de necaz. - Nu te duce Haralambe, că ăia dau în tine! Ei sunt doi și tu ești singur. Mai bine vin
METODELE LUI VULPE CONTRA HOȚILOR (AUTOR-MARIA GIURGIU) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1483571522.html [Corola-blog/BlogPost/382791_a_384120]
-
ce nu are, ajungeau și la ea. -Poa” să zică cine ce-o zice, lua câte una apa la moară la celelalte, alta mai vrenică, mai dășteaptă și mai frumoasă ca Gherghina, nu e în sat. N-o fi ea pricopsită, că de....guri multe dă hărănit,...pământ puțin....vite mai dă loc.... dar nimerește bine...ia să vedeți voi.... că Dumnezeu mai dă și după inima omului. Și e frumoasă rău ,fă, n-ai ce zice! Ce e al ei
GHERGHINA....O POVESTE DE LA ȚARĂ de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/flori_bungete_1496092307.html [Corola-blog/BlogPost/376799_a_378128]
-
să-ți arăt pensionari în țară Care-au muncit o viață pentru pâine, Azi, duc o bătrânețe prea amară Fără speranță-n ziua care vine. Azilele sunt pline de părinți, Uitați de pruncii răspândiți prin lume, Care se vor întoarce pricopsiți Și vor găsi numai pe cruci, un nume. Vreau să privești la biata țărișoară Ce luptă, ca să iasă la liman, Chiar dacă sănătatea-i e precară Și nu mai dă pe-nvățământ, un ban. După cum vezi, ți-am scris mai dinainte
SCRISOARE DESCHISĂ de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1481407009.html [Corola-blog/BlogPost/371479_a_372808]
-
era numele lui de „dommnișoară” (îl chema Ladislau Bogyo) îmi rupea „șopârlele” și apoi le dădea ... XI. SLUGĂ LA NEA GHEORGHE, de Ovidiu Creangă, publicat în Ediția nr. 59 din 28 februarie 2011. Nenea Gheorghe Olărescu era fratele mamei, om pricopsit și cu avere babana în comuna Făurei, județul Brăila, comuna mare cu gară în care oprea nu numai rapidul dar și Express Orientul ce mergea la Istambul. Nenea Gheorghe deci era unchiul meu după mama, era însurat cu tânți Dumitra
OVIDIU CREANGĂ by http://confluente.ro/articole/ovidiu_creang%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
purta veșnic aceleași ghete negre stâlcite, căci nu știu cum făcea el că avea totdeauna călcâile fugite rău în spate... iar pe cap avea o pălărie ce fusese odată fumurie și care ... Citește mai mult Nenea Gheorghe Olărescu era fratele mamei, om pricopsit și cu avere babana în comuna Făurei, județul Brăila, comuna mare cu gară în care oprea nu numai rapidul dar și Express Orientul ce mergea la Istambul. Nenea Gheorghe deci era unchiul meu după mama, era însurat cu tânți Dumitra
OVIDIU CREANGĂ by http://confluente.ro/articole/ovidiu_creang%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
nu și la cerințele lor. Și totuși cum s-a ajuns și cum s-ar explica această sacră muțenie? Departe de a fi o putere ignorată, ierarhii își găsesc mijlocul de înseninare, comunicând doar cu sinele lor. Numirea în jilțurile pricopsite ale puterii imanente și nu alegerea de către Sfântul Duh în vederea înfierii sufletelor credincioșilor spre transcendența mântuirii, insistența osanalelor (cu mici excepții cele ironice) la desele afișări somptuoase cu sau fără rost, adăugarea la splendoarea lumii a slavei înalților aleși, vibrația
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_unde_sun_gheorghe_constantin_nistoroiu_1351762471.html [Corola-blog/BlogPost/369936_a_371265]
-
fiind firea cea hapsână și ranchiunoasă a umflatului. Se așeză la o masă și începu să soarbă din paharul nespălat atât de încet de parcă ar fi fost cucuta vestitului Socrate de care oricum nu auzise. Pândea atent poate-poate apare vreun pricopsit care să-l cinstească. Nu avea noroc însă! Toți erau în aceeași situație. După numai două ore ieși înjurând și o porni spre casă cu gând că poate mai găsește ceva prin debara unde pitea nevastă-sa coniacul destinat protocolului
REVOLUŢIONARUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1407255724.html [Corola-blog/BlogPost/343242_a_344571]
-
o laviță undeva în mijlocul satului cu pânzele pictate întinse pentru a fi văzute de trecători, se afla în trecere prin acel loc o fată foarte frumoasă, însoțită de un om ce părea bogat, după ceea ce se vedea prin straiele sale pricopsite și chimirul său lat și împodobit cu nestemate în care se întrezăreau, într-o pungă mare, o mulțime de bani. Nerun nu vânduse mai nimic în acea zi, dar văzând o fată așa de frumoasă care-i admira rezultatul creației
BALADA LUI NERUN (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1413789351.html [Corola-blog/BlogPost/349833_a_351162]
-
mă adun mai bine, Și o pornesc din nou spre tine, Mergînd afară prin calvar. Dar doar ce văd pe trotuar Pescari ieșiți cu scule rare, Deciși să facă o-ncercare Să vadă, balta gratuită De nu-i cumva mai pricopsită Ca balta de la Tîncăbești. C-atunci rămân la București. Și uite cum se lasă seara Până s-ajung în Ilioara Să-ți văd iubito chipul drag, Pe care sper c-o să-l împac Spunîndu-ți sincer ce-am pățit, Cu-acest
PLOAIA CITADINĂ de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 by http://confluente.ro/mihai_manolescu_1431027943.html [Corola-blog/BlogPost/369510_a_370839]
-
nu atingă nici ploaia, nici razele fierbinți ale soarelui de vară, pereții scunzi. Se mai pot vedea și astăzi câteva asemenea case, cum e, de pildă, aceea de pe strada Justiției (între strada Călărași și faleza Dunării). La orășenii turci mai pricopsiți, tavanele odăilor erau din lemn lucrat frumos, în formă de rozetă; un asemenea tavan se poate vedea la muzeul de istorie al orașului. În timpul ridicării planului cetății, în 1790, de către căpitanul von Vermatti, orașul avea 2580 de case , ceea ce, admițând
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
spune el, trebuie să existe ceva de făcut pe-aici. — Mama are azi o stoarcere de măsline. Turiștilor le place. Vorbele acestea din urmă le rostește ironic, disociindu-se și de turiști, și de mamă. Face un ulei de măsline pricopsit. Își imaginează un grup de hippioți storcînd măsline cu prese manuale, sau cu trupurile lor. Nu prea sună a simptom de ennui. O să Încerce și el, de ce nu. Încă mai are timp de pierdut Înainte de următoarea lui obligație din City
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
sufletul copiilor sentimentul iubirii de țară. Căldura și naturalețea spunerii, maniera familială colocvială sunt argumente captatorii ale acestor evocări la gura sobei. Un roman cu subiect ce se vrea pilduitor este Moțodel (1934). Reușita eroului (un orfan care ajunge negustor pricopsit și filotim) vrea să arate unde duc vrednicia și stăruința. În literatura pentru copii, C. rămâne un nume distinct. SCRIERI: Mai ad’una, București, 1904; În mijlocul horelor, București, 1910; Chirchirel și puiul de rândunică, București, 1910; Pagini din istoria neamului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]
-
cială de la Constanța, școala de Agricultură de la Herăstrău sau cea de Silvicultură de la Brănești, refugii pentru cei care nu se Încumetau să ajungă la Universitate, dar pepiniere totuși de oameni mai târziu de ispravă, cu situații sau pur și simplu pricopsiți, cum au fost, de pildă, silvicultorii noștri care au jefuit țara de cea mai frumoasă podoabă a ei, de la inspectori și șefi de ocoale până la ultimul pădurar, râvnit Într-un discurs la Cameră de Alex. Vaida-Voevod ca cea mai rentabilă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fieful familiei Manolescu și sediul câtorva afaceri cul turale ale acesteia. Vă Închipuiți hazul nostru, al celor care-i cunoșteam pe toți din această bandă, când l-am văzut, curând de tot, atunci când Împrejurările s-au schimbat, pe acest ginere pricopsit al generalului bătându-se În piept și dovedind că este ovrei cușer! Asta ca să scape, credea el, de soarta care tot Îi ajunge cândva pe acești venetici fără Dumnezeu, fără neam și fără patrie, alta decât cea unde pot câștiga
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
aflau Întâmplător și mai ales atunci când numele lor Însuși, legat de vreo manifes tare publică, se nimerea să fie pomenit Într-o asemenea revistă, fără sau cu alte contingențe politice. Informați atunci din gură În gură prin acest târg mai pricopsit cum era pe acea vreme Bucureștiul, sau chiar de administrația revistei, obișnuită să trimită prin poștă numărul În chestiune și cu numele celor interesați subliniat cu roșu - cei gâdilați astfel În vanitatea lor se Înduplecau, abia atunci, să cumpere de la
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
hanul lui Tănăsică birjarul, cu pelinița de Greaca și cu jigourile de berbece fragede ca un cozonac moldovenesc?... Aici, În Giurgiu, refugiul amorurilor mele clandestine, urbea primitoare cu cea mai plăcută, pentru mine, lume de excelenți birtași și cârciumari, de pricopsiți și buni-primitori negustori de pește, de oieri și de porcari cu turme rătăcind printre iezerele cu păduri de sălcii, de păpuriș și de trestie, și de birjari cu echi paje ca nicăieri În țară, toți oameni de ispravă de la care
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Îndeamnă, cu sufletul și pântecele tale Înfometate și Însetate, la popasuri și Întâlniri cu oamenii pline de Învățăminte, prin sate și cârciumi calice, cu covrigei pă tați de muște În fereastră și cu vin oțețit; sau prin târguri cu hanuri pricopsite, unde te așteaptă pe masă puii fripți cu mujdei de usturoi și mămăliguță, udați cu vin profir „de la mama lui“, adică din via de din dosul casei. Ba nimerind uneori să stai de vorbă, pe margini singuratice de ape reci
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Boierii tac. Adâncă tăcere... Ștefan îi îndeamnă: Eu dau mai mult că am de unde. Domniile voastre, mai puțintel. Cât vă lasă inima. Bineînțeles, adaugă, cu zâmbet fermecător, "De bună voie și nesilit de nimeni"... Din prisosul nostru că suntem îndeajuns de pricopsiți să facem parte și celor vrednici și celor oropsiți... Și... și negustorimea să dea! Și breslele, că, har Domnului, au de unde. Mai oblojim și noi rănile, cârpim țara stricată... Ce ziceți? Dăm?! Boierii, cu voci mormăite în bărbi, anonime, șovăielnice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
avea voie, după ce publicase Încă sub regimul de dictatură cărți fundamentale, de sinteză a istoriei și psihologiei literare, să-și manifeste adeziunea pentru unul sau altul dintre candidații la președinție?! Care, cum s-a văzut, vai, nu erau nici unul mai pricopsit decât celălalt! De ce În jurul lui Marin Sorescu și al lui Eugen Simion, până și azi!, s-a țesut și se țese, În diverse cabinete mai mult sau mai puțin secrete - de fapt ridicole, acut provinciale! -, o pânză otrăvită, presărată de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
pă zmeu' ăsta?". "Ciucurel. Dom' director Ciucurel, șefu' Administrativului pe facultate", răspunse cu amabilitate tânăra. "Aaa, domnu' e director, d-aia își permite să arunce cu banii așa", observă omul. "Auzi, tu, da' n-are și el o mașină mai pricopsită așa?" Are, cum să nu aibă. Uite BMW-ul ăla patru ori patru din curte. Ăla negru de lângă scară." "Mersi, duduiță scumpă. Ăăă, da' frumoasă sculă ai, bre! E vreo supărare dac-o încerc și io să văd cât dă
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]