11 matches
-
Hristos a crescut profund de la mirajul copilăriei la maturitate, odată cu vârsta spirituală pe care Bunul Dumnezeu mi-a îngăduit-o, dar nu în cadrul cursurilor și pregătirii teologico-masonico-scientiste, care te programau executant, servitor, popă de țară, adică supus austriac întru totul pricopsiților Ciocoi cu mitră sau „ proteinelor timpurii”, cum le spune Dan Puric, de pe Moșia lui Dumnezeu, ci când mi s-a revelat Jertfa cea mare și sfântă a Națiunii dacoromâne, chiar din Zorii nașterii ei și apoi pe tot parcursul istoric
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1398209325.html [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
-ului, au experiență și coridor la Banca Europeană, FMI și Banca Mondială. În spatele lor stau aceiași scelerați europeni, care se joacă periculos cu destinul României și al întregii Europe. Guvernul de tehnocrați nu ne va face pe noi din săraci, pricopsiții Europei. Pentru că premierul este inginer agronom, îl întreb dacă știe cumva că 40% din terenul agricol românesc este cumpărat de străini. Dacă guvernul de la București are viziune europeană, atunci să facă pe naiba în patru să alinieze salariul românului și
COMISARI IDEOLOGICI DE EXTREMĂ PERICULOASĂ by http://uzp.org.ro/comisari-ideologici-de-extrema-periculoasa/ [Corola-blog/BlogPost/93077_a_94369]
-
întâlnire al cerului cu pământul, sălaș al zeilor și capăt al ascensiunii omului. Militarii în termen reprezintă tocmai fermentul dizolvant care periclitează Kosmos-ul arhetipal. Prin această ultimă calitate, jertfa celor care schimbă ordinea apare ca firească. În prozele Decorația și Pricopsiții decorației, autorul își exersează umorul fin și sarcasmul, pornind de la întâmplări aparent banale. Arta prozatorică a lui Gh. A. Neagu constă tocmai în precizia cu care bazaltul personajelor sale este prelucrat. Cele două proze sunt episoade desprinse din realitatea socială
GHEORGHE ANDREI NEAGU, DE LA STÂNGA LA DREAPTA- EXISTENŢĂ ŞI SEMNIFICAŢIE, CRONICĂ DE CĂTĂLIN MOCANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_andrei_neagu_de_la_s_al_florin_tene_1384286883.html [Corola-blog/BlogPost/347233_a_348562]
-
și să mențină o relație avantajoasă: Cu vorbele acestea Chiriac s-a mai domolit. Zița, dezvorțată fiind, e disponibilă pentru o nouă experiență maritală; față de fostul soț e sfidătoare: „ZIȚA: ... Când să trec pe maidan, mă pomenesc cu mitocanul, cu pricopsitul de Țircădău, că-mi taie drumul. «Bonsoar- bonsoar», și știi așa deodată, sanfasò: «Hei cocoană - zice mai bine Ți-e acum văduvă?» - «Pardon, domnule - zic - n-am de-a face cu dumneata, și mai Întâi când e la o adică
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
palele de vânt. „De ce să stăpânească Costache și țiganca lui venită de la Cursești, bunătate de pământ” gândește, plină de invidie, Marița. „Pământul acela trebuia să fie al meu sau, hai să zic, al soră-mi, Ileana, și nu în stăpânirea pricopsitului de Costache.” Strânseră sapele, Ion luă și pe a ei în spate iar Gheorghe o ducea pe a lui și o buturugă ce aducea cu un cap de om, pe care Gheorghe se gândea s-o meșterească el acasă. Marița
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
că trebuie să tragem atâtea ponoase?” − Lasă, Marie și tu Emilie, nu mai plângeți, ne va face și nouă Dumnezeu dreptate. Ce s-a întâmplat azi nu-i decât lucrătura diavolului care lucrează cu capul soru-mi, Marița și cu brațele pricopsiților ei de feciori, mai spuse Costache. în timp ce Emilia termina de înnodat capetele bandajului de la cap, Maria intră în casă, aduse un lăicer din lână pe care îl așternu pe prispă, așeză la capăt o pernă și-l ajută cu blândețe
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
la Ulpiu, se arată dezolat de situația în care soarta l-a târât de urechi pe sărmanul băiat și îi șoptește: 163 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Cea neafectată, adicălea, de curbele de sacrificiu. Cum să te superi pe pricopsiții care-și presară locurile spargerilor cu ciornele unor scrisorele istețe, cuvântând despre fair-play și chemîndu-i la hărnicie pe polițiști? Sufletele lui Sutică și Țirfea respectă pactul tacit de a nu fura, de la un singur om, o sumă mai mare de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
spre Cuțarida. Mai târziu de ceasurile nouă nu ți-ar fi intrat în gura Filantropiei. Lăsa și ceferiștilor o sută de bucăți și apuca spre groapă cu marfa rămasă. De franzele și de cornuri nu s-atingea. Astea erau pentru pricopsiții de dincolo de Tarapana. La ei pica tocmai pe la unsprezece, unsprezece și jumătate, când făceau cucoanele ochi, că astea dormeau mai mult, de, obrazuri subțiri, nu puteai să le scoli cu noaptea-n cap! Vara și iarna era mai ușor. Iapa
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
sumă mare, să-și cumpere un loc cu vad în Grivița. Dar până atunci mai era! Trebuia să toarne apă mai multă în vin, să nu ia în seamă strâmbăturile gunoierilor. Ce-i păsa? Mila nu face casă bună cu pricopsiții. Și pielea ar fi luat-o de pe clienți, bani să iasă, că fără cincizeci de mii de lei nu mai scotea capul din Cuțarida! Iarna, uda lemnele cu un furtun, să înghețe și să atârne mai mult la cântar. Nu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
-i ajute cu ceva pe vecini? Tot Pandele, jupânul lui, îi spusese o dată: - Stere, lumea nu e împărțită prost! Ce-ar fi dacă ar avea toți? Ia gîndește-te! Trebuie să fie și unii care să ne slugărească pe noi, ăștia pricopsiții! Totul e să nu te lași, să fii tu deasupra. Când e vorba de asta, nici pe tată-tău să nu-l ierți! Ferească Dumnezeu să încapă omenirea pe mâna sărăciilor, că de la ăștia nu mai scoți nimic! Ăștia când
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
o cocoașă, un loc dureros În care s-a adunat tot orgoliul unei individualități refulate vrînd să țîșnească afară ca un munte al trupului și să fie văzut. Așa s-a născut „Cocoșatul“. O poreclă la fel ca „Piticul“, ca „Pricopsitul“, ca „Gâdea“, ca „Ciungul“. O poreclă e de fapt o reclamă prin care produsul este recomandat scoțîndu-i-se În evidență calitatea specifică. Toți oamenii au nevoie de reclamă, e greu să trăiești fără reclamă, să știi că nu poți concura cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]