103 matches
-
e craiul Pașadia, cu "nimic balcanic, nimic țigănesc" ne asigură Povestitorul într-alt moment al romanului, exact atunci cînd nimic nu sugera vreunul din cele două cuvinte. Se cuvin tocmai de aceea explicate. Tigănesc la Pașadia nu putea fi decît prieteșugul de neiertat pentru Povestitor cu Pirgu. Există în craiul Pașadia o latură mereu ascunsă în roman pe care doar acest prieteșug o aduce cumva în față, lăsînd să se bănuiască o înclinație către mizerie și decădere, altminteri de exclus. Neîndoielnic
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
sugera vreunul din cele două cuvinte. Se cuvin tocmai de aceea explicate. Tigănesc la Pașadia nu putea fi decît prieteșugul de neiertat pentru Povestitor cu Pirgu. Există în craiul Pașadia o latură mereu ascunsă în roman pe care doar acest prieteșug o aduce cumva în față, lăsînd să se bănuiască o înclinație către mizerie și decădere, altminteri de exclus. Neîndoielnic, nepotrivitul și urîtul prieteșug cu Gorică îl neagă clar Povestitorul atunci cînd spune "nimic țigănesc". Cuvîntul revine, de altfel, tocmai cu
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
Povestitor cu Pirgu. Există în craiul Pașadia o latură mereu ascunsă în roman pe care doar acest prieteșug o aduce cumva în față, lăsînd să se bănuiască o înclinație către mizerie și decădere, altminteri de exclus. Neîndoielnic, nepotrivitul și urîtul prieteșug cu Gorică îl neagă clar Povestitorul atunci cînd spune "nimic țigănesc". Cuvîntul revine, de altfel, tocmai cu referire la Pirgu. Balcanic - cuvîntul ca atare - nu apare decît o singură dată în roman, în această exclusivă negație legată de numele lui
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
o vorbă despre salariile liderilor sindicali. Tare mi-e teamă că în ziua când vor fi obligați să și le declare vom avea mari surprize. Surprize vor fi, de asemenea, în legătură cu afacerile derulate de unii dintre ei. Vom constata că prieteșugul de la televizor cu Puterea e continuarea la lumina zilei a afacerilor derulate împreună mai pe de-ascunselea. Nu știm exact cum și cine dispune de imensul patrimoniu al sindicatelor. Cine sunt privilegiații care beneficiază de bilete în stațiuni și pe ce
Tradarea pe bază de cotizație by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12461_a_13786]
-
de Constantin Negruzzi, Alfabet poetic de Ștefan Aug. Doinaș, Al doilea mesager de Bujor Nedelcovici, Alegere de stareța de Damian Stănoiu, Amendament la instinctul proprietății de Mircea Nedelciu, Amintiri de Alecu Russo, Amintiri din copilărie de Ion Creangă, Amoriul din prieteșug de Costache Conachi.) Așa stând lucrurile, în fiecare articol ar trebui evocat contextul istoric în care a apărut opera literară respectivă și, în cele din urmă, ar trebui povestita întreaga istorie a literaturii române. Drept urmare, dicționarul ar căpăta proporții monstruoase
BIBLIOTECA IDEALă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17674_a_18999]
-
o nevăzut de scumpă nablă/Și - adiata - boarea altui svon.") Altminteri, tot că penitenta, convivii săi aveau să fie, la Capșa, Nestor și aiurea, după război, mai mult evrei. Nu voi pune, eu, la îndoială sinceritatea unor astfel de amiciții: "prieteșuguri", cu un cuvânt al lui Ion Barbu. - Să mai adaug că acesta e un poet de parte dreapta, dintotdeauna și mereu (ceea ce nu-i obligatoriu, politicește, si de dreapta), în sensul că privilegiază, în poezia să, "pârș nostră": adică Soarele
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
român, 14, 1991, 7). Pentru construcția la cataramă, dicționarul academic al lui Sextil Pușcariu (Dicționarul limbii române, tomul I, partea a II-a: C, 1940) oferea definiția "strîns tare, strașnic, extrem de", pe care o ilustra prin citate nu numai despre prieteșug, ci și despre bătaie sau beție. între construcțiile mai puțin așteptate azi găsim, de pildă: "Bea la cataramă" (T. Pamfile) sau "Combăteam la cataramă" (Al. Vlahuță). Recombinarea unor expresii de acest tip, prin plasarea intensificatorilor pe lîngă alți determinați decît
"La sînge" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16769_a_18094]
-
apăsat formulate. E drept că într-un stil pe alocuri delirant, dar cu bătaie în așa-numita și de el ,,conspirație evreiască mondială", în masonerie. Convingeri formulate cu un ton incendiar, încît izolarea i s-a tras nu numai de la prieteșugul cu CVT, ci și de la propriul său extremism. * Talentul, cu cît e mai mare, nu funcționează ca o circumstanță atenuantă. Marele naist care este Gh. Zamfir ar fi trebuit să știe că nu poate adopta un limbaj de ciomăgaș politic
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15703_a_17028]
-
toți codoșii și măsluitorii", cu "o atragere bolnavă numai pentru ce e murdar și putred". Povestitorul este nevoit să-l accepte pe Pirgu de dragul lui Pașadia, deși îi este greu să înțeleagă cum de-i suportă comportamentul de mahala. Acest "prieteșug" e singurul cusur, "acela însă de neiertat", pe care i-l atribuie lui Pașadia: "și totuși pe altcineva nu găsise ca să și-l facă tovarăș Pașadia care de altmintreli îl disprețuia fățiș, jicnindu-l și umilindu-l fără cruțare de câte ori se
Pirgu și dandismul by Alina-Nicoleta Ioan () [Corola-journal/Journalistic/8053_a_9378]
-
saloane ale puterii ori ale vieții mondene. Am participat de curând la sărbătorirea - cu fast, discursuri și premieri - a uneia din importantele instituții cultural-educative ale țării. Cu acel prilej, am putut vedea, în întreaga ei splendoare, coada de păun a prieteșugului românesc. Erau - uneori la aceeași masă - și vechi starlete ale epocii staliniste, și promotorii național-comunismului, și jurnaliști de casă nouă, și dizidenți autentici, și meseriași impecabili, și escroci, și politicieni ruinați de hepatita invidiei, și mari actori, și, mai ales
Cât de imparțial sunteți? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7904_a_9229]
-
care mă omoară (Scrisoarea cătră Zulnia). În poemul lui Collardeau, care i-a stîrnit lui Conachi interesul pentru Heloisa și Abélard, iubirea dintre maestru și discipolă luase la început forma afinității intelectuale, a prieteniei caste; doar ulterior acest „amoriu din prieteșug” s-a transformat în pasiunea mistuitoare ce avea să-i piardă pe amîndoi. Iubirea lui Conachi pentru Zulnia reface peste veacuri, în mintea poetului, o schemă celebră. Traducîndu-l pe Collardeau, Conachi se afla deja în posesia ideii centrale a lungului
Părintele (re)găsit al poeziei românești Costache Conachi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5270_a_6595]
-
în pasiunea mistuitoare ce avea să-i piardă pe amîndoi. Iubirea lui Conachi pentru Zulnia reface peste veacuri, în mintea poetului, o schemă celebră. Traducîndu-l pe Collardeau, Conachi se afla deja în posesia ideii centrale a lungului poem Amoriul din prieteșug, punct culminant al romanțului cu Zulnia. Ah, cu ce lesnire, dragă, mă ademeneai îndată,/ Voroveai, și Eloiza, la cuvîntul tău plecată,/ Credea fără cercetare numai după-a ta rostire/ Că amoriul îi prieten și credincios la iubire./ Și acea încredințare
Părintele (re)găsit al poeziei românești Costache Conachi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5270_a_6595]
-
în această direcție! Tot din exercițiul traducerilor descind și alte performanțe ale lui Conachi în poezia lui originală: lungile replici în ton dramatic pe care le schimbă între ei Ikanok și Zulnia, dialogul ceremonios al celor doi în Amoriul din prieteșug, poartă marca tragediilor în versuri ale lui Voltaire, pe care poetul român le-a transpus în limba noastră (mai ales Alzire, devenită în varianta lui Conachi Arzili). Autorul tratatului de versificație românească a procedat apoi instinctiv la o repartizare funcțională
Părintele (re)găsit al poeziei românești Costache Conachi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5270_a_6595]
-
al tuturor traducerilor, devine versul poeziei grave, versul prin excelență „serios”. În el vor fi scrise poemele tragice (Moartea părintelui meu, Pe năsălie), poemele în care frămîntările iubirii ridică probleme grave de conștiință (Jaloba mea, Scrisoare cătră Zulnia, Amoriul din prieteșug), cele de evocare a Slănicului - locul magic al întîlnirilor cu iubita sau poeziile în care iubirea apare examinată sub semn conceptual (Ce este nurul, Cine-i Amoriul). În acest din urmă poem, pînă și versurile facețioase nu mai au suflul
Părintele (re)găsit al poeziei românești Costache Conachi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5270_a_6595]
-
o turnură metaforică ingenioasă. Iubita este „dulce minune” ori „îngerul meu cel de viață”, iar o definire a amorului, una între multe altele, aparține unui poet adevărat. Cine-i Amoriul ilustrase latura epidermică a atracției reciproce; în celebrul Amoriul din prieteșug, suflul metaforic ne transportă în sfera poeziei propriu-zise. Am iubit, auziți inimi, cuvîntul vostru cel mare/ Ce vă pleacă la durere și vă face sîmțîtoare,/ Ce vă leagă, vă unește far‘ de nici o sîlnicie/ Și vă dă în viața asta
Părintele (re)găsit al poeziei românești Costache Conachi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5270_a_6595]
-
crede. În culegerea lui Zanne mai apar de altfel câteva ilustrări interesante, dar destul de obscure, pentru ambele construcții: una preluată de la Iordache Golescu - „Amorul pă picior să vede foarte ușor” (Zanne, vol. VIII, p. 17) - și una din Anton Pann: „Prieteșugul judecătorului e pe genuche” (vol. V, p. 368, cu glosarea „adică nu există”); alte variante ale acelorași formule sunt legate de imaginea turcului: „la turc dragostea e pe genuchi” și „prietenia turcului e prietenie pe picior” (vol. VI, p. 416-417
Pe picior, pe genunchi... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5699_a_7024]
-
turcului: „la turc dragostea e pe genuchi” și „prietenia turcului e prietenie pe picior” (vol. VI, p. 416-417). Pentru lămurirea acestor ultime zicători, Zanne trimite la Letopisețul lui Neculce, la un episod care se încheie cu afirmația „Așa țin turcii prieteșugul, pentru voia banilor”. Iar în Povestea vorbei, proverbul despre prietenia judecătorului e ilustrat de o istorioară despre mituire: Pann pare să încerce motivarea expresiei printr-o narațiune în care apare menționat genunchiul („Zapciul, puțin mișcând / Și genunchiul ardicând / Supt saltea
Pe picior, pe genunchi... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5699_a_7024]
-
dădu seama că tânărul nu era altul decât cel ce tușise la Banchet, întrerupându-l pe Agaton, și care sufla mereu într-o scoică. Noii veniți, ori se cunoșteau între ei mai de mult, ori legaseră de curând un vesel prieteșug. Alcibiade striga la prietenii săi, smulgându-și panglicile și dăruindu-le celor din jur; apoi, văzând stânjenirea lor, își prezentă noul său prieten, un băiat frumușel. Că îl cheamă Zoon și că are un dar: vorbește direct cu Olimpul, cu
Eros ori Ura (5) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10847_a_12172]
-
țandăra, altminteri, bun la suflet, niciodată nu l-am auzit să-și bată joc de cineva. Acasă, cu mine, cu măicuța noastră, cu slugile, era atât de tăcut, că te prindea mirarea. Silitor la învățătură, nu-i plăcea să lege prieteșug cu ceilalți școlari, dar nici să se ia la harță cu ei, cel puțin așa avea să-mi povestească mai târziu mama. Cu vreo șase luni înainte de a muri - avea pe atunci șaptesprezece ani împliniți - începuse să-și facă mereu
CEL MAI PROFUND FRAGMENT DIN ISTORIA LITERATURII EPICE UNIVERSALE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350249_a_351578]
-
Carmel mă readuce, în cadrul scurtei mele plimbări printre pagini de carte, mă readuce, zic, pe străzile Ieșilor: ”Cu domnitorul lor,/ Cristi și Valeriu/ Și Cezar și Casian/ Și albitul Iancu,/ Zilieru lui Horia,/ Și Ioan al lui Holban,/ Citeau poezia prieteșugului/ Pe care o rosteam/ Eu, sclav roman;/ Dac din Templu,/ Evreu convertit/ La un singur Dumnezeu,/ Venit la Iași/ Să mă nască/ Din nou”. Cartea aceasta a lui Shaul Carmel mi se pare una din cele mai bune, din multele
SE STRÂNG VULTURII ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348166_a_349495]
-
cele bune, care caută deșertăciunea lumii acesteia, pentru că la fel ca și ei vom fi. „Cu cel înțelept, înțelept vei fi, cu cel cuvios, cuvios vei fi, cu cel îndărătnic te vei îndărătnici”. Și asta o vedem noi. Oamenii răi, prieteșugurile rele strică obiceiurile bune, spune Apostolul Pavel. Dar era o zicală încă de la grecii vechi, așa încât să urmăm acest drum și așa să ne regăsim pe noi și să avem confort psihologic, duhovnicesc pentru a ne păzi mintea noastră în
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
triluri le recunoștea, preluându-le adesea în cântecele sale. Despre viețuitoarele îmblănite aflase multe învățături, fie de la tată-său, fie din legende și deprinsese obiceiul de-a le hrăni pe cele ce se-ncumetau să iasă la marginea pădurii căutând prieteșugul omului. Ca fiică a pădurarului, trăise în casa de pe coasta crângului devenit pădure. De la stejari, frasini, paltini, fagi primise bucuria și credința tinereții veșnice, încredere sprijinită, cât se putea, de părintele său. Fata fusese adusă pe lume în ziua de
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
aranja prea bine cu altele, căci, precum am spus-o, de dragul ochilor frumoși ai d-lui C. A. Rosetti nici una din puteri nu va comite copilăria de a-și încorda relațiile sale - dovadă soluțiunea cestiunii Arab Tabiei, care, cu tot prieteșugul stabilit, este o soluțiune nimic mai puțin decât mulțumitoare. Îi trebuiesc "Romînului" dovezi pentru purtarea aceasta a d-lui Brătianu? Am dovedit, într-alt rând, că, fără consultarea țării, d. Brătianu a încheiat, fără știrea și după spatele ministrului de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ai noștri li-e rușine să se mărturisească roșii - din cauze reversibile poate - pe când cei apuseni se fălesc cu principiile lor. Și-ntr-adevăr, când tânăra generație de "revoluționari români din Paris" au felicitat pe comunardul Henri Rochefort cu duioase vorbe de prieteșug ni s-a dat a înțelege că părintele, talpa, nu e răspunzător de aberațiunile sculelor de feciori. Nepermițîndu-ni-se a conchide de la așchie la trunchi, de la poamă la pom, de la turc la pistol și de la tămâie la sfânt, sîntem siliți a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cuțit care avea să fie înfipt până-n mâner în măruntaiele patriei. E și tiparul bun la ceva. Vinerea trecută d. baron de Haymerle a crezut a putea spune în delegațiunea austriacă cam următorul lucru: Daca voiți să știți ce-i prieteșug, să vă spun eu ce e. Sânt raporturile noastre cu România. Nu vă puteți închipui ce bine stăm cu guvernul din București". D. baron de Haymerle știe-n orice caz ce zice. Știe că dorința roșiilor de-a se manținea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]