103 matches
-
Carmel mă readuce, în cadrul scurtei mele plimbări printre pagini de carte, mă readuce, zic, pe străzile Ieșilor: ”Cu domnitorul lor,/ Cristi și Valeriu/ Și Cezar și Casian/ Și albitul Iancu,/ Zilieru lui Horia,/ Și Ioan al lui Holban,/ Citeau poezia prieteșugului/ Pe care o rosteam/ Eu, sclav roman;/ Dac din Templu,/ Evreu convertit/ La un singur Dumnezeu,/ Venit la Iași/ Să mă nască/ Din nou”. Cartea aceasta a lui Shaul Carmel mi se pare una din cele mai bune, din multele
SE STRÂNG VULTURII ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 96 din 06 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Se_strang_vulturii_.html [Corola-blog/BlogPost/348166_a_349495]
-
cele bune, care caută deșertăciunea lumii acesteia, pentru că la fel ca și ei vom fi. „Cu cel înțelept, înțelept vei fi, cu cel cuvios, cuvios vei fi, cu cel îndărătnic te vei îndărătnici”. Și asta o vedem noi. Oamenii răi, prieteșugurile rele strică obiceiurile bune, spune Apostolul Pavel. Dar era o zicală încă de la grecii vechi, așa încât să urmăm acest drum și așa să ne regăsim pe noi și să avem confort psihologic, duhovnicesc pentru a ne păzi mintea noastră în
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_ieromonah_savatie_bastovoi_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
țandăra, altminteri, bun la suflet, niciodată nu l-am auzit să-și bată joc de cineva. Acasă, cu mine, cu măicuța noastră, cu slugile, era atât de tăcut, că te prindea mirarea. Silitor la învățătură, nu-i plăcea să lege prieteșug cu ceilalți școlari, dar nici să se ia la harță cu ei, cel puțin așa avea să-mi povestească mai târziu mama. Cu vreo șase luni înainte de a muri - avea pe atunci șaptesprezece ani împliniți - începuse să-și facă mereu
CEL MAI PROFUND FRAGMENT DIN ISTORIA LITERATURII EPICE UNIVERSALE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1475843247.html [Corola-blog/BlogPost/350249_a_351578]
-
triluri le recunoștea, preluându-le adesea în cântecele sale. Despre viețuitoarele îmblănite aflase multe învățături, fie de la tată-său, fie din legende și deprinsese obiceiul de-a le hrăni pe cele ce se-ncumetau să iasă la marginea pădurii căutând prieteșugul omului. Ca fiică a pădurarului, trăise în casa de pe coasta crângului devenit pădure. De la stejari, frasini, paltini, fagi primise bucuria și credința tinereții veșnice, încredere sprijinită, cât se putea, de părintele său. Fata fusese adusă pe lume în ziua de
DARUL NATALIEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1482660342.html [Corola-blog/BlogPost/371705_a_373034]
-
ceea ce presupune că sîntem în drept de a o ceda sau de a n-o ceda. Ne hotărâm de a n-o ceda și Rusia a ocupat-o astăzi pe deplin. În fine, susțiind dreptul nostru, vedem ivindu-se colții prieteșugului. Bucureștii sânt împresurați de trupe, în Vlașca cazacii își bat joc de populație dând oamenii afară din case, trenurile noastre cu munițiuni sânt oprite în drum, c-un cuvânt Rusia a început a întrebuința mijloacele ci civilizatrice pentru a ne
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
somează pe rege să continue războiul, căci altfel va fi rău. Regele nu urmează, se întoarce prin Oltenia, e încunjurat de oastea ușoară a Țării Românești și scapă abia cu puțini oameni ca prin urechile acului în Ardeal. Stricatu-s-au poate prieteșugul pentru vecinicie prin acest act de răzbunare? Ba nu, căci doi ani după aceea încheie o nouă alianță cu același rege al Ungariei. În sfârșit această alianță îl duce pe Mircea din nou înaintea Nicopolei, unde în fața strălucitei oști creștine
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
curată copilărie. Noi, nu-i vorbă, le-am dori naționalilor liberali, d-lor Giani, Cariagdi, Carada, Pișca, C. A. Rosetti, tot români de cea mai veche origine, un Vlad Țepeș, căci i-ar lecui {EminescuOpXII 42} pentru totdeuna și [de] prieteșug cu Rochefort și de multe alte suferințe. Ar vedea dumnealor ce liberal era Vlad V. Dar ce glume sunt acestea din partea "Romînului"? De la Radu cel Mare datează de ex. decadența țării? Serios e asta? Radu era om pacinic, după mărturisirea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în alt timp peste scabroasele afaceri de pe cari mucenicul ridicase cu neprihănita sa mână un colțuleț al vălului. După trista experiență pe care a făcut-o i-am recomanda ca, în retragerea sa involuntară, să cultiveze mai intime legături de prieteșug cu d-nii C. A. Rosetti, Carada, Costinescu, oțeliți în luptele pentru patrie și pentru țâțele bugetare. De la acești trei crai de la răsărit, de la acești magi filozofi atât de abili în arta pietrei filozofale, în arta de-a preface patru clase
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
aranja prea bine cu altele, căci, precum am spus-o, de dragul ochilor frumoși ai d-lui C. A. Rosetti nici una din puteri nu va comite copilăria de a-și încorda relațiile sale - dovadă soluțiunea cestiunii Arab Tabiei, care, cu tot prieteșugul stabilit, este o soluțiune nimic mai puțin decât mulțumitoare. Îi trebuiesc "Romînului" dovezi pentru purtarea aceasta a d-lui Brătianu? Am dovedit, într-alt rând, că, fără consultarea țării, d. Brătianu a încheiat, fără știrea și după spatele ministrului de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ai noștri li-e rușine să se mărturisească roșii - din cauze reversibile poate - pe când cei apuseni se fălesc cu principiile lor. Și-ntr-adevăr, când tânăra generație de "revoluționari români din Paris" au felicitat pe comunardul Henri Rochefort cu duioase vorbe de prieteșug ni s-a dat a înțelege că părintele, talpa, nu e răspunzător de aberațiunile sculelor de feciori. Nepermițîndu-ni-se a conchide de la așchie la trunchi, de la poamă la pom, de la turc la pistol și de la tămâie la sfânt, sîntem siliți a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cuțit care avea să fie înfipt până-n mâner în măruntaiele patriei. E și tiparul bun la ceva. Vinerea trecută d. baron de Haymerle a crezut a putea spune în delegațiunea austriacă cam următorul lucru: Daca voiți să știți ce-i prieteșug, să vă spun eu ce e. Sânt raporturile noastre cu România. Nu vă puteți închipui ce bine stăm cu guvernul din București". D. baron de Haymerle știe-n orice caz ce zice. Știe că dorința roșiilor de-a se manținea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
noastre cu România. Nu vă puteți închipui ce bine stăm cu guvernul din București". D. baron de Haymerle știe-n orice caz ce zice. Știe că dorința roșiilor de-a se manținea la cârmă e cea mai mare garanție a prieteșugului lor pentru oricine din lume. Însă și noi avem cuvânt, dacă luăm colecția "Romînului" de acum cinci ani, de pe când patrioții erau în opoziție, și revărsăm oarecare lumină asupra naturii prieteșugului pe care-l aveau ei pe atunci pentru monarhia
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
manținea la cârmă e cea mai mare garanție a prieteșugului lor pentru oricine din lume. Însă și noi avem cuvânt, dacă luăm colecția "Romînului" de acum cinci ani, de pe când patrioții erau în opoziție, și revărsăm oarecare lumină asupra naturii prieteșugului pe care-l aveau ei pe atunci pentru monarhia învecinată. Iată de ex. ce ne spunea foaia d-lor C. A. Rosetti și Costinescu la 5 octomvrie 1874: Tocmai politica de interese, tocmai politica curat și esclusiv românească ne oprește
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
noastră naturală și să cerem să se mănție o luptă pacinică, dar necurmată, contra încălcărilor sale, cari astăzi ca o undă perfidă alunecă încetișor spre-a ne îneca mai sigur? Dar de ce să nu fim darnici cu probele de călduros prieteșug pe cari roșii în opoziție le dădeau monarhiei habsburgice? Iată ce mai scrie aceeași foaie, după un an de exemplu, la 28 iulie 1875. Iubirea Austriei pentru români este de secoli înscrisă pe mii de spânzurători, pe zidurile a mii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pe ziarul oficios german din București să traducă pasajele de mai sus în nemțește spre edificarea sferelor oficioase din Viena. Ba le-ar putea pune și un motto: Nimic în lume nu e mai frumos decât un temeinic și sincer prieteșug". [ 29 octombrie 1880] ["NU-I SCAPĂ NIMĂRUI DIN VEDERE... Nu-i scapă nimărui din vedere că ziaristica oficioasă e apucată de frigurile reformelor dinlăuntru; Romînul", promițând decentralizare, dă totodată sfaturi ieftine consiliilor județene, ca să facă și să dreagă așa și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Mihail Eropkin (Iaropkin), Ivan îi cerea ducelui Alexandru să lase liberă trecere unui sol al său care mergea în Moldova, în dorința de a stabili relații de prietenie pentru ca Ivan, Alexandru, Ștefan și Mengli Ghirai să trăiască în pace și prieteșug. Alexandru, însă, se plânge socrului său că Ștefan și Mengli Ghirai „ne sunt mari dușmani și au pricinuit țării noastre, marelui ducat, pagube însemnate, orașele noastre ni le-au ars și au mânat în robie multe capete de oameni...”. El
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
nostru, acolo eterna icoană în care sufletul românului se arată, aici mâhnit și tânguitor, aici voios și zglobiu, aici viteaz și disprețuitor de moarte, aici blajin, aici îndârjit, priponitor și aprig... dar totdeauna măreț și bun până va putea lega prieteșug cu acea limbă frumoasă și negrăit de dulce, fără de care poezia în veci nu va putea trăi. Nu se poate uita entuziasmul lui George Sion care elogia limba românească astfel: Mult e dulce și frumoasă Limba ce-o vorbim, Altă
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
1820, tonul devine meditativ, elegiile iau locul entuziasmelor celebrând iubiri pasagere, dragostea mistuitoare pentru Smaranda Negri, Zulnia, cum o alintă el, introduce accente tragice în clamarea sentimentului. Poate fi stabilită și o legătură între poezii cum ar fi Amoriul din prieteșug sau Scrisoare către Zulnia și poemul Eloiza către Abeliard, din ciclul „eroidelor” de Collardeau, lucrare tradusă de C. Versificările, până acum de circumstanță, se transformă într-un discurs patetic, stând sub semnul unei mari intensități a trăirilor intime. Argumente etice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286353_a_287682]
-
cornului Inorogului: Între a lumii jigănii Inorogul să află carile în vârvul cornului mare vârtute poartă și împotriva a toată pătimirea putere are. Deci, vreodânăoară cu dânsul a te împreuna de ți să va tâmpla, pre cât vii putea în prieteșugul lui vârtos a te lega silește, că el numai pântecele Biruinței spre roada simențiii neamului tău a deșchide poate"49. Prin urmare, singurul scop al Hameleonului paralizat de iubirea pentru tânăra sa soție, este să îl determine pe Inorog să
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
sa finală recomandă aplanarea conflictelor și stipulează, chiar dacă nu răspicat, dreptatea Inorogului: Liliacul precum s-au aședzat să nu-l mai clătim. Pe Vidră în gârle, unde să află, cu hrană și cu alte trebuitoare să o chivernisim. A muștelor prieteșugul și frățiia, iară nu vrăjmășiia și veciniia, să poftim. Filul și Inorogul, cât în putință va fi, precum cu dobitoacele amestec nu avem, a-i înștiința să silim și după înștiințare adevărul lucrului să și urmédze. Deciia, unde ar pofti
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
văd Însă pe Cristi Îngrijorat de lipsa lui. Aș face Încă o vrăjitorie să i-l aduc, doar să mă lămurească de ce plânge după el. La urmaurmei, cea mai bună vrăjitorie - tot m’ați Învinuit o vreme că am bun prieteșug cu patronul vrăjitoarele, Belzebut - cea mai bună vrăjitorie deci, e a vorbi despre. Ei, Cristi! Nu știu câtă biologie știi, Moti, dar află că orice plantă vrea să fie singură sub Soare. Și poartă un război chimic, pe sub pământ, cu celelalte. Se
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Prințul Banatului" a fost favorizat de regimul Iliescu și atunci când i s-a acordat dreptul să îmbutelieze apă plată, din Valea Cernei. În schimb, investitorilor occidentali li s-a comunicat că era vorba de apă strategică. Interesant este că, după ce prieteșugul lui Zaher cu autoritățile regimului Iliescu s-a rupt, în anul preelectoral 1995, un asociat al lui Iskandarani l-a acționat injudecata pe sirian, la fel de subit. Asociatul - nimeni altul decât Radu Tinu, fostul adjunct al Inspectoratului de Securitate Timișoara, pînă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
ȘI MAFIA AUTOHTONĂ Nueleele specializate în tranzacții economice ale organizațiilor teroriste din România au avut, încă din 1990, tendința să se orienteze către formele clasice ale economiei subterane, implicând în acest soi de activități comerciale și pegra lumii interlope autohtone. Prieteșugul regimului Iliescu, toleranța acestuia față de nucleele extremist-teroriste internaționale - instalate bine mersi în România - cu permise și legitimații în regulă, a constituit o sursă principala de expansiune rapidă a economiei subterane și a înfloririi mafiei locale. Șapte ani granzii au făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
dinapoi mai lungi, se amestecă într-un aitic* de lupi, umblînd cu ei după pră zi de vite și chiar de oameni, mai ales după cei născuți din flori. Prietenie Cînd un cîne trece printre doi prieteni, li se strică prieteșugul. Primăvară în dimineața zilei de Sf. Gheorghe se pune pe la case verdeață, spre semn de primă vară. Primejdie Cînd a cădea din sfeșnic o lumînare pe urma cuiva, ace luia mare primejdie i se vestește. Privighetoare Despre privighetoare se crede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
al PUR a votat formarea unei alianțe electorale cu PSD, dl Tudoran și PUR au hotărât, din motive menționate succint într-un comunicat de presă, întreruperea contractului. Dl Cornea se înșeală considerând că dl Tudoran ar fi trebuit „să explice prieteșugul său politic cu Dan Voiculescu” și „ruptura intervenită mai târziu”. Dl Tudoran consideră că ieșirea timpurie dintr-un contract nu trebuie să fie un spectacol public. Prin vară, dl Cornea punea un grav semn de egalitate între dl Voiculescu și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]