182 matches
-
Bicaz 21 Ian. 953 Cu bine și cu sănătate, frate Regman, și Domnul să-ți supravegheze cu bunăvoință pașii pe care-i vei face plecând din fața altarului împreună cu recenta, prea blânda și grațioasa-ți consoartă, a noastră veche și scumpă prietină [sic], Zorina (zisă, pe vremuri, și Mocanu). Dezolat peste măsură de a nu fi putut, în ultimul moment, să-mi manifest prezența la Cluj (de altfel, vestită prin preopinentul Bozbici) pentru a gusta din Târnava nupțială, pentru a te săruta
Cornel Regman în documente semnate de Geo Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/2409_a_3734]
-
încât toți bărbații țării petrec în frunte cu vodă, secondați de toți domnii trecuți, din ambele dinastii ale Basarabilor și Mușatinilor, cu binecuvântarea acestora: „Moldova cu stejari și cetini/ Ascunde inimi mari de domn,/ Să bem cu toți, să bem, prietini,/ Să le vărsăm și lor în somn./ Pân’ la al zilei blând luceafăr/ Să bem ca buni și vechi tovarăși;/ Și toți cu chef, nici unul teafăr,/ Și cum sfârșim să-ncepem iarăși.” Tot secretul existenței glorioase a țării se bazează
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
de susținerea dumnealui și a doamnei Virginia Paraschiv. Doamna Ana Cristina Popescu, redactor al revistei eCreator sosită de la Caransebeș special pentru a fi alături de noi a vorbit puțin dar elocvent: „Ca dânsul poate au mai fost mulți. Și toți, dragă prietine, când te gandești bine, au fost niște apostoli, care au îndurat sărăcie și batjocura, care au trecut printr-un vifor de nemulțămiri și vorbe rele, și care totuși au izbutit sa-și îndeplineasca, cu bine, menirea...“ Mihail Sadoveanu, „Domnul Trandafir
O DORINŢĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE” de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378176_a_379505]
-
a dovedit o dată mai mult gata să-l sprijine, într-o vreme în care întreaga lume se zbătea, de altfel, în lipsuri acute. Și la 26 noiembrie 1931 a fost bucuros să-i poată vesti: Senatul României Cabinetul președintelui Iubite prietine și frate, Chiar alaltăieri am vorbit cu d. Mavrodi, directorul general al Teatrelor despre situația ta și mi-a comunicat că totul este în bună rânduială, ai fost încadrat și trecut în buget. Acestea fiind spuse, te rog să fii
Sadoveanu și Topârceanu by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/7763_a_9088]
-
asupra textelor lor, ceea ce îl obliga pe editor să apeleze la justiție, iar ei, vrând-nevrând, erau chemați să depună mărturie. Așa se face că, în toamna lui 1935, Conu Mihai i-a scris amicului: 31 X '935 Copou - Iași Iubite Prietine, Iată o scrisoare de la d. C. Stan, găsești în ea o explicație, după care urmează să iscălești și să trimiți o procură la București, domnului avocat Nicolae S. Ionescu, ca să ne reprezinte într-un proces de proprietate literară ale cărui
Sadoveanu și Topârceanu by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/7763_a_9088]
-
gospodăria lui, că venea de multe ori amărât, ca să ne dea cu dragoste învățătura de toate zilele... Dar atunci nu, n-avea altă grija decât să ne spuie istorii mișcătoare. Ca dânsul poate au mai fost mulți. Și toți, dragă prietine, când te gândesti bine, au fost niște apostoli, care-au îndurat sărăcie și batjocură, care au trecut printr-un vifor de nemulțămiri și vorbe rele, și care totuși au izbutit să-si îndeplinească cu bine menirea...", scria Mihail Sadoveanu. Dar
Bătrânul din Parcul Circului: Final fericit și stranii coincidențe by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/77746_a_79071]
-
fața sa palidă. El purta ochelari verzi, și ținea mâinile tinerei dame strânse întru ale sale cu o familiaritate neertată altui decât unui bărbat." Cu acestea am ajuns în spațiul și mai luminos al memorialisticii și al Scrisorilor către un prietin (Negru pe alb). Acum, observația își dă mâna cu dezinvoltura și ironia prietenoasă, chiar dacă prinde uneori accent satiric. Scriitorul își asumă calitatea de cronicar spiritual de "bal masché", ceea ce a făcut ca să i se atribuie și emblema de întâiul foiletonist
COSTACHE NEGRUZZI. Întemeietorul moderat by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8016_a_9341]
-
păharul,/ Dară însă nici un sunet nu întunecă cleștarul/ Liniștei desăvârșite. Baiadere mișcă fese/ Străvezie, rod ciolane străvezie pre subt mese/ Străvezii zăvozi; țâganii pă vioară trage-arcușul,/ Dară parcă-ar trage vată preste strunele ca plușul.../ Vrajă e,-ngână Manoli./ Nu, prietine, nu-i vrajă./ Ce-i Puterea decât ceață, ce-i Mărirea decât coajă/ Unui frupt ce niciodată miezul nu-i va bănui,/ Căci e miezul lumii estii globul dulcii poesii./ Ei sunt sfera cea uscată ce ne-ncungiură cu totul/ De-
O epopee orientală by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9584_a_10909]
-
M. Cogălniceanu, Veniamin Costachi și Alex. Ion Cuza Vodă. Pe fața principală a piedestalului se află gravat următorul text: „Marelui cetățean General Gheorghe Teleman. Acest monument s'a ridicat în anul 1914 în orașul Huși prin subscripție publică, din inițiativa prietinilor politici din județul Fălciu. General de divizie Gheorghe Teleman, născut la 1838, luna octombrie, în 22. Maior în campania anului 1877-1878, unde a luat parte activă la asediul de la Smîrdan. Deputat - senator - prefect și șef al Partidului Conservator din județul
CADENȚE PESTE TIMP by Costin CLIT () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93207]
-
nimeni, mamii, tatii, mai ales! Nu-s eu cea care Îți dă de mâcare și care se joacă cu tine și te leagănă? Cu cine dormi tu dea piciorilea, nu ți-am dat eu oleandru, nu se cheamă că sântem prietini și avem secrete, poți să țîi un secret despre mine, că nici eu nu am să zîc lor despre cum rupi și murdărești hainele! Bine?! Îhî! spuse băiatul bucuros că Aneta scăpase cu bine, deși nu Înțelegea nicidecum relele apucături
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
În iernile geroase ar putea fi poftit de către unul din lupii ce mai Încercau cotețele și saivanele celor din marginea satului. Va l-a privit cu frică și a rostit o Întrebare cu răspuns inclus: Vizanti, nu vrei să fim prietini, de ce nu iubești tu băietu’ ista cuminte? Bunicu’ Ghiorghi, cu luleaua În colțul gurii, l-a strâns la piept, l-a mângâiat pe frunte și a adresat un ordin În doi peri: Vizanzi, ămâia mătii, da mai taci! A privit
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
pe care o imită și față de care, într-un enigmatic paradox, se raportează mereu de pe o poziție de superioritate: „Stăruie pe lângă d. dr. Zarifopol, care vine la Sinaia și pe care ți-l recomand ca pe o excelentă pastă de prietin, să-ți dea, la ocazie, mai ample amănunte. I-a plăcut mult! A rămas încântat!” Nu i-am adresat lui Caragiale decât o întrebare simplă. Dar el a răspuns imediat, dând măsura diferenței dintre elita născută într-o civilizație bine
Domnii noștri și domnii lor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4688_a_6013]
-
editării. Constantin Ciopraga, într-un scurt cuvânt despre ediție, certifică faptul că textele au fost lăsate intacte, așa cum au fost transcrise, cu toate fonetismele și variantele lexicale. Dacă menținerea unora, ca particularități, se justifică (,pâne, câne, sară, bielșug, barbat, păreche, prietin" etc.), pentru altele trebuia adoptată o actualizare ortografică. De ce este păstrat u final în cuvinte ca ,întăiu, vechiu, ovreiu, războiu"? De ce ,însfârșit, pela, dela, pentrucă, ceiace, nicio" sunt păstrate după ortografia veche? De ce ,eri, es, epure, trebue, bae", în loc de ,ieri
Sertarele unui clasic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11118_a_12443]
-
fie veseli. În acest scop, dacă era vreme frumoasă, fetele se „premeneau” și porneau „după ghiocei la luncă sau după lemne în pădure”, fiind urmate de băieții grupați în „cete”; dacă vremea era urâtă „fetele se strâng prin case, pe la prietine și rude, unde vin și băieții de primprejur”. Era deci important ca în ziua de 24 februarie fiecare fată mare să se întâlnească cu un băiat, și invers; dacă nu avea loc această întâlnire, „se crede că tot anul nu
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
celor doi călugări la această vrednică adunare nu tulbură cu nimic vorba începută, pare-se, cu mult înainte. — Ah - zise unul, aprinzându-și luleaua cu-n tăciune, cu-n cărbune - spuneți că omu-i o lumină pe lumea asta? Vă-nșelați, prietinilor! Vă spui eu ce e omul: omu-i oareceva oblu, oblu, care mere, mere și numa ce-o ie o dată hăis. — Frate Cancioc, zise altul, ce se uita câteodată în cruce, nu zic că n-ai dreptate, dar alta-i boala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
nimica, păcatele mele! - începu să se tânguie Barzovie-Vodă. Să-mi saie ochii din cap, cum vă văz și cum mă mai vedeți, de-am făcut ceva! Peșcheș am dat, balgi-bașlâc am dat, cu leahu nu m-am încuscrit, la moscal prietini n-am avut, pielea prostimii nu o am luat, monastiri n-am rădicat, ci numai o pustie de teatru; cu pâra n-am umblat, hotarele le-am păstrat, se pot vedea și astăzi, pământul l-am însămânțat, l-am arat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
ne-ai împilat nevestele. Dacă aveai o carte, apăi boieri, curteni, răzăși ne puteam face de cap. Cum să te fi schimbat eu care-am crezut la început să Sallustius e omu’ dumitale la Poartă?! — Mă sprijineam pe ignoranța ta, prietine - răspunse Barzovie-Vodă. Cu cât e omul mai ignorant, cu atât e mai supus și mai credincios - asta de la romani am învățat-o. Oricât ar părea de ciudat, credința ta față de mine, spătare, vine din necunoașterea celor cinci declinări din latină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Vasâle - zise trist Vodă. Da’ poate ne-om întoarce. Tu iată-mă dacă vreodată ți-am greșit cu ceva. — Ce vorbe-s astea? - răspunse Vasâle, scoțând o ploscă din sân. Eu, pot pentru ca să zic, n-am avut Vodă, am avut prietin. Patru domni am schimbat de când slujesc aici și cu dumneata al cincilea, da’ cu toți m-am înțeles, am fost ca frații. La mine, Măria-Ta, cine-a fost om cu mine, am fost Domn cu el, așa să știți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
grinzi. Și să ne deschizi Limpezi, mari oglinzi Hai să ne plivești Durutele vești. Să ne primenești Soarta cu povești, Regăsindu-ne, Odihnindu-ne, În dar albindu-ne Colindiță-n vârf de cetini Colindiță-n vârf de cetini, Brazi verzi îți sunt prietini, Colindița ce-o ascult Cu dor greu, și cu dor mult. Cetiniță dălbioară, Să ne cânți, ca prima oară De Iisus, de Maica Lui, Și de floarea gândului. Colindiță de-ascultat Iarna dalbă, pe-nserat Când candele iar zâmbind În suflete
ADELINA IONESCU, COLINDE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351490_a_352819]
-
fie veseli. În acest scop, dacă era vreme frumoasă, fetele se „premeneau” și porneau „după ghiocei la luncă sau după lemne în pădure”, fiind urmate de băieții grupați în „cete”; dacă vremea era urâtă „fetele se strâng prin case, pe la prietine și rude, unde vin și băieții de primprejur”. Era deci important ca în ziua de 24 februarie fiecare fată mare să se întâlnească cu un băiat, și invers; dacă nu avea loc această întâlnire, „se crede că tot anul nu
TOTUL DESPRE DRAGOBETE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357959_a_359288]
-
nucleare Apără pământul țării, construiește metereze Lovește fără cruțare clanurile opresoare Când băncile globaliste îmbuibate prin sclavie Vor să-ți umilească țara și s-o-ngroape-n silnicie Cheamă-ți fiii tăi la arme și oprește la hotare Clanurile mafiote, hoardele invadatoare Când “prietini” te trădară ignorând și drept, și lege Ei ce-s cunoscuți în lume că se poartă ca mișeii Pregătește judecata, nu-i ierta de vor să nege Ai curaj și trage-n țeapă trădătorii și lacheii Când pământul se-ngrozește
UN ROMAN CATRE POPOR de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373443_a_374772]
-
de la întemeiarea partidului până astăzi, am repeta numai ceea ce se știe, precum călugării repetă pururea, lăsând să lunece boabele metaniei, aceiași rugăciune uniformă. Cu totul alta este ținta noastră. Am dori îndeosebi ca d. Brătianu, în loc de-a lăsa pe prietinii săi de la "Romînul" a combate evidența în zeci de numere de-a rândul, ca și când evidența ar putea fi combătută cu succes, să gândească, ca om de stat, că lucrurile nu mai pot merge astfel. Acum o generație sau două Caradalele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Pietre de mormânt sânt toate-ale-istoriei hotară. Tu, a munților stăpână, [tu], stăpână pe pustiuri, Ce măsori a tale pasuri după curgerea de râuri, După curgerea eternă. Tu în codrii cei de cetini Din pustiu fără de margini îți alegi ai tăi prietini. 2282 În pustiuri fără margini, străbătute de nisipuri Se nasc lupi, se nasc hiene, leoparzi cari ia chipuri Omenești, ce[---] neamuri * cu străine porturi, {EminescuOpVIII 204} Ce, mișcând din țară-n țară tot imperiul lor [de] corturi, Ce, flămânzi de
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și pe unii și pe alții, înzestrată cu toate instinctele rapace ale lipsei de patrie și ale lipsei de tradiții. Când ne-aducem aminte de starea de odinioară din Moldova, când proprietari și săteni nu erau oameni deosebiți, ci vechi prietini neam de neamul lor, cu raporturi întemeiate de amândouă părțile pe-o absolută bună credință, și le comparăm apoi cu procederile vestitului Uhrinovski și vedem țara plină de arendași și proprietari evrei, ni se face silă și... scârbă de-o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ne cam ia a nume de rău că am reprodus din ziarele germane impresia pe care actualul ministru de esterne o face asupra sferelor dominante din Viena, Pesta și Berlin. În realitate însă vina noastră e? Cine-i pune pe prietini să scrie atât de lăudăros despre noua noastră Escelență? Sau crede "Națiunea" că e de prisos de-a cunoaște opiniile unei străinătăți direct interesate în privirea schimbării noastre ministeriale? Dimpotrivă, în loc de-a fi pricină de supărare, credem că am
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]