5 matches
-
instinctuală. Să revenim însă la intervenția Ciacalului: pentru început, el sfidează decizia unanimă a celor mulți și rostește, cu tărie, un adevăr care nu avea cum să convină: "Vidra, neam cu prepus, cuvânt fără prepus au grăit și sfat adevărat prietinesc au sfătuit (ce unde urechile adevărului sint astupate, acolea toate hrizmurile să par basne). Însă fietecarile dintre noi, cu cea stângă numai, iară nu și cu cea dreaptă uréche ascultându-l, nu numai cât că cuvântul nu ș-au întărit
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Alexandrovici își aduce aminte că acum 15 ani a venit pe aici Bobescu cu trupa lui de operetă. Și-ntr-o sară acest actor pribeag a strâns vreo zece flăcăoași moldoveni de prin școlile Sorocei și a ținut un sfat prietinesc cu ei în grădina publică într-un colț, ș-atuncea le-a vorbit el de România, de trecut, de istoria noastră și de faptele voevozilor vechi... 26 Iulie. Eri la moș Ștefan Romașcanu care trăiește cu mătușa Zamfira într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
copilăros, trebuie să mărturisesc că țiganul cela m-a întors cu gândul într-o clipă cine știe unde peste șapte hotare. El parcă mi-a adus un aer de răcoare de-acasă, un surâs de la locurile unde m-am născut, o urare prietinească de la tot ce-a îmbucurat odinioară ochii copilăriei mele. Și doar nu era așa de mult de când plecasem din țară. Abia se împlinise o lună. Cu toate aceste, atâta loc calcat, atâtea țări străbătute, atâtea lucruri văzute, atâtea rase de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
pentru ceva scump și tainic. (p. 22). în casa mazilului călătorul nostru afla, de aceea, o aură familiară, lumina cerului Moldovei. Dar iată un citat în inimitabilul stil sadovenian: Și simt și mirosul bun de flori uscate și toată atmosfera prietinească care mi-a pătruns totdeauna sufletul în căsuțe vechi, în umbra livezilor, în colțuri pașnice de țară. Parc-aș fi undeva ,la noi" și în ochii bătrânei tovarășe a mazilului parcă plutește ceva din blândețea cerurilor Moldovei... (p. 54). Călătorul
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
Ardea o lumină la curte, ardeau câteva focuri pe la bordeie. Rareori se auzeau glasuri, și în colțul acela de lume, împresurat de toate părțile de tăcerea depărtărilor și de un ocean de întuneric, glasurile acestea moi aveau ceva blând și prietinesc. Flăcăuașul veni într-un târziu cu băutura. Așezați în jurul focului, oamenii începură a cinsti și a vorbi de greutățile muncitorilor de toamnă și despre pregătirile de iarnă. Și cum vorbeau, un tropot iute de cal răzbătu prin noapte, se apropie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]