1,759 matches
-
șabloane impuse de media, șabloane inoculate în subconștientul colectiv de așa ziși intelectuali care gândesc numai într-o anumită direcție pentru că altfel s-ar supune oprobiului public. Așa este Mihaela, ei nu au exploatat pe nimeni. Probabil că nici Honorius Prigoana nu a exploatat pe nimeni - deci este îndreptățit să se bucure liniștit de averea pe care nu el a făcut-o. Aveți idee dacă cumva domnul Prigoana a plătit angajaților orele suplimentare efectuate? Dacă nu a făcut-o, avem de-
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
Așa este Mihaela, ei nu au exploatat pe nimeni. Probabil că nici Honorius Prigoana nu a exploatat pe nimeni - deci este îndreptățit să se bucure liniștit de averea pe care nu el a făcut-o. Aveți idee dacă cumva domnul Prigoana a plătit angajaților orele suplimentare efectuate? Dacă nu a făcut-o, avem de-a face cu un model modern de exploatare. Honorius însă e curat că lacrima, e îndreptățit să se bucure de bani. Desigur, nu e cinstit că eu
Boierii azi by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82617_a_83942]
-
sa ma hotărăsc acolo. Care are nume mai frumos, mai scurt mai lung chestii de importanță vitală.... Până la urmă ca să nu se supere nimeni am închis ochii și am pus ștampila la întâmplare. Când am deschis ochii căzuse ștampila pe Prigoana ( asta e am zis) și ca să fiu corectă până la capăt pe celalalt buletin am ales cu bună știință un alt partid. Știu că am scris prea mult dar cam asa votează azi în România un om care nu știe nimic
Despre lene by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82790_a_84115]
-
sentiment de rușine de sine și lipsa justificărilor din alte documente mai tîrzii, anume că ar fi fost urmărit de Siguranță și ar fi vrut să protejeze astfel un prieten evreu, într-o situație extrem de fragilă în acele vremuri de prigoană împotriva evreilor. Ar fi avut o asemenea confruntare cu un sfîrșit pozitiv consecințe asupra operei postbelice a lui Eliade? Opera lui teoretică și erudită n-ar fi fost probabil afectată. Opera literară, poate că da. Dar chiar dacă n-ar fi
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
de contradictoriul M. R. Paraschivescu (în Contemporanul și Scînteia). Reacțiile lor sînt, firește, neconvingătoare, futile. Aroganța unora dintre ei traduce un simțămînt subiacent de teamă, un complex de inferioritate remarcat cu promptitudine de Vladimir Streinu: "Criza culturii se manifestă în prigoana ideilor, în frica de idealiști, în coruperea gînditorilor, în limitarea libertății altora, pe fondul nu al unui dispreț pentru intelectuali, ci din teamă pentru puterea glasului lor". Cuvinte nobile ce consună, peste meridiane, cu cele ale lui André Malraux: "Cuvîntul
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
nu poate fi viață plăcută fără de asigurarea unui confort material, Beniuc repeta: "a avea!... să ai!... ce să ai?! ce-i aia a avea?! Nmeni nu trebuie să aibă nimic!!"". Epoca înscrie în șirul "realizărilor" sale necontenit "mărețe" o cruntă prigoană împotriva scriitorilor care nu acceptă înregimentarea în frontul propagandistic. Ei sînt excluși fără cruțare, aruncați la periferia societății ca niște rebuturi: "La Uniune am întîlnit mulți cunoscuți. Toți membri ai fostei Societăți a Scriitorilor Români și membri, încă, ai Uniunii
Mărturii nemijlocite (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14568_a_15893]
-
raționalismul iudaic ultragiind miracolul creștin. Arderi pe rug, în acest caz, totuși nu erau. Ele fiind rezervate doar ereticilor, celor din familie, rătăciților, mai mult de condamnat. Inamicul, sursa creștină însăși, iudaismul, se bucura doar de o adversitate neînduplecată, cu prigoane mai mult sociale. S-a mai spus că și cruciadele nu erau îndreptate numai împotriva musulmanilor... Nonsens. Sigur e că religia care respectă, fără nici un rabat ocazional, regulile fizice ale Cosmosului creat, și care a avut cel mai des de
Învierea ca veșnică întoarcere by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14140_a_15465]
-
de la îndemână: lasă un director de la finanțe zece minute pe-un post de televiziune, și fii sigur că te-ai ras de zece procente din simpatia electoratului! Ce altceva decât obscure pulsiuni sinucigașe să fi determinat cabinetul Năstase să pornească prigoana împotriva spitalelor? Chiar or fi având onor miniștrii impresia că românii plesnesc de sănătate? Un prieten, strălucit avocat și strălucit profesor de drept, îmi vorbea cu o compătimire numai pe jumătate jucată despre nenumărații escroci eliberați pentru că nu suportă regimul
O țară de sănătoși închipuiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14190_a_15515]
-
front în al doilea război mondial, arestat pentru că cineva l-a denunțat că ironiza cultul personalității lui Stalin. Este internat în lagăr cinci ani, se îmbolnăvește de cancer, dar supraviețuiește, i se fixează domiciliul obligatoriu. În fine, după ani de prigoană, e numit învățător la o școală din Riazan. Încă din timpul internării în lagăr, a abandonat vechile concepții, a intuit utopia barbară care e comunismul și s-a hotărât s-o denunțe. El pornea din momentul inițial, punând sub semnul
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
ilegalist comunist, însărcinat cu difuzarea de manifeste și predarea de mesaje în calitate de curier. Viitor inginer de profesie, „pasionat de arta modernistă, a fost ademenit de o utopie politică. Scăpse ca prin miracol de fascism (fiind evreu, n.n.) și cu amintirea prigoanei în suflet... recunoscător că fusese eliberat, s-a dăruit orbește mișcării proletare”. Oricâte deziluzii a avut pe parcurs, a rămas devotat Partidului, care, chipurile, îl eliberase. După 1944, s-a afirmat în critica literară, abandonând ingineria, scriind cu elan în
Un analist și un evocator: S. Damian by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13595_a_14920]
-
un articol gazetăresc remarcabil sau o pagină bună de literatură”), în vreme ce campania lui Iorga împotriva lui Arghezi i se pare o reacție justificată doar pentru că vine din partea unui nume mare. Cu toate că este convins de unicitatea criteriului etic în receptarea literaturii. Prigoana împotriva lui Eliade se va stinge treptat, șeful “noii generații” câștigă procesele și sfidează Ministerul Instrucțiunii Publice cerând simbolic un leu ca despăgubire morală. Ne aflăm, așadar, la sfârșitul anilor ’30. Marile procese s-au ținut și au fost câștigate
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
unui un florilegiu patristic tematic, intitulat Sângele martirilor - sămânța creștinilor. Despre martiri și martiriu. După cum se știe, propovăduirea creștină a avut de întâmpinat încă de la început multe piedici, greutăți și obstacole, atât din partea iudeilor, cât și din partea împăraților romani. Aceste prigoane au pus Biserica în grea cumpănă, însă ele nu au reușit să o îngenuncheze. Creștinii au avut de îndurat ocări, bătăi, închisoare, moarte, pentru simplul fapt că se numesc creștini, adică unși ai lui Dumnezeu sau ai lui Hristos. Erau
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
primele trei secole creștine. Dintre acestea, care au dat Bisericii peste zece milioane de martiri, câteva dintre ele au fost cele mai sângeroase: persecuția lui Deciu (249-251), a lui Dioclețian și Maximian (284-305) și a lui Liciniu (308-324). În timpul acestor prigoane, au fost urmăriți, torturați și supuși la cazne inimaginabile pentru credința lor un număr mare de creștini care refuzau să se închine idolilor păgâni și să le aducă jertfă. Scopul urmărit de persecutori consta „în înfricoșarea celorlalți creștini, sperând astfel
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
la Evanghelia după Matei, din cartea a X-a, C, XXIII, în PSB, vol. 7, p. 55) „... Când Domnul spune: Iar când vă vor prigoni în cetatea aceasta, fugiți în cealaltă (Mt. 10, 23), nu dă sfatul să fugim de prigoană, pentru că ar fi rea, nici nu dă această poruncă pentru a evita prigoana, că ne-am teme de moarte, ci vrea ca noi să nu fim pricină prigoanei, să nu provocăm prigoana, să nu fim noi cauza prigonirii noastre și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
vol. 7, p. 55) „... Când Domnul spune: Iar când vă vor prigoni în cetatea aceasta, fugiți în cealaltă (Mt. 10, 23), nu dă sfatul să fugim de prigoană, pentru că ar fi rea, nici nu dă această poruncă pentru a evita prigoana, că ne-am teme de moarte, ci vrea ca noi să nu fim pricină prigoanei, să nu provocăm prigoana, să nu fim noi cauza prigonirii noastre și nici complici prigonitorului și călăului. Într un fel oarecare Domnul ne poruncește să
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
fugiți în cealaltă (Mt. 10, 23), nu dă sfatul să fugim de prigoană, pentru că ar fi rea, nici nu dă această poruncă pentru a evita prigoana, că ne-am teme de moarte, ci vrea ca noi să nu fim pricină prigoanei, să nu provocăm prigoana, să nu fim noi cauza prigonirii noastre și nici complici prigonitorului și călăului. Într un fel oarecare Domnul ne poruncește să ocolim prigoana; iar cel care nu ascultă de această poruncă este un îndrăzneț, un om
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
10, 23), nu dă sfatul să fugim de prigoană, pentru că ar fi rea, nici nu dă această poruncă pentru a evita prigoana, că ne-am teme de moarte, ci vrea ca noi să nu fim pricină prigoanei, să nu provocăm prigoana, să nu fim noi cauza prigonirii noastre și nici complici prigonitorului și călăului. Într un fel oarecare Domnul ne poruncește să ocolim prigoana; iar cel care nu ascultă de această poruncă este un îndrăzneț, un om care se aruncă singur
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
ne-am teme de moarte, ci vrea ca noi să nu fim pricină prigoanei, să nu provocăm prigoana, să nu fim noi cauza prigonirii noastre și nici complici prigonitorului și călăului. Într un fel oarecare Domnul ne poruncește să ocolim prigoana; iar cel care nu ascultă de această poruncă este un îndrăzneț, un om care se aruncă singur în primejdie. Dacă cel care omoară pe un om al lui Dumnezeu păcătuiește față de Dumnezeu, atunci cel care se duce singur înaintea tribunalului
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
om care se aruncă singur în primejdie. Dacă cel care omoară pe un om al lui Dumnezeu păcătuiește față de Dumnezeu, atunci cel care se duce singur înaintea tribunalului s-a pus pe el însuși în slujba ucigașului. Acesta nu ocolește prigoana, ci, prin îndrăzneala lui necugetată, se dă singur prigonitorului cu mâinile legate; el a fost, atât cât i-a stat în puterea lui, cel care a ajutat răutatea prigonitorului; iar dacă a și ațâȚat-o, atunci este în chip desăvârșit
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
prin îndrăzneala lui necugetată, se dă singur prigonitorului cu mâinile legate; el a fost, atât cât i-a stat în puterea lui, cel care a ajutat răutatea prigonitorului; iar dacă a și ațâȚat-o, atunci este în chip desăvârșit cauza prigoanei; că el a provocat fiara. El a dat naștere pricinii prigoanei, pentru că el este cauza luptei, a pagubei, a dușmăniei, a judecății”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a, cap. X, 76.1.-76.2., 77.1.-77.2., în
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
el a fost, atât cât i-a stat în puterea lui, cel care a ajutat răutatea prigonitorului; iar dacă a și ațâȚat-o, atunci este în chip desăvârșit cauza prigoanei; că el a provocat fiara. El a dat naștere pricinii prigoanei, pentru că el este cauza luptei, a pagubei, a dușmăniei, a judecății”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a, cap. X, 76.1.-76.2., 77.1.-77.2., în PSB, vol. 5, p. 269) „Căci, deși e un lucru dulce
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
creștinii, pedepsiți în fiecare zi, se înmulțesc mai mult. Într-o atât de mare ceată i-a rânduit Dumnezeu, că nu le este îngăduit s-o părăsească”. (Epistola către Diognet, cap. V-VI, în PSB, vol. 1, p. 412 414) Prigoana împotriva creștinilor a vădit cete întregi de mucenici „Prigonitorii s-au aruncat cu furie oarbă împotriva creștinilor. Și totuși, toată ura lor, toată uneltirea, toată sălbăticia au pierit mai ușor decât o pânză de păianjen, s-au destrămat mai repede
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
s-au aruncat cu furie oarbă împotriva creștinilor. Și totuși, toată ura lor, toată uneltirea, toată sălbăticia au pierit mai ușor decât o pânză de păianjen, s-au destrămat mai repede decât fumul, s-au împrăștiat mai degrabă decât praful. Prigoana lor împotriva creștinilor a avut ca rezultat vădirea unei întregi cete de mucenici. Astfel Biserica s-a îmbogățit cu aceste comori vii și nemuritoare care, nu numai în timpul vieții lor sfinte, ci și după adormirea lor, ne-au dăruit tuturor
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
filosofi - n.n.) au fost mulți care au disprețuit moartea. Și cine sunt aceia, spune-mi? Poate cel ce a băut otrava (filosoful Socrate - n.n.)? Dar de voiești, eu pot să-Ți arăt mii de aceștia în Biserica lui Hristos. Când prigoana se ridica asupra lor, dacă ar fi trebuit cu toții să bea otravă și să moară pentru Hristos, cu toții ar fi făcut-o, și toți ar fi fost mai strălucit decât acela. De altfel, acela [Socrate] nefiind stăpân pe sine ca să
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
drept slavă, desfătare și bucurie de negrăit faptul de a fi urât, de a fi prigonit și de a suporta orice insultă și rușine pentru Hristos; pentru că, punându-și speranța în El, în iubire și în bunurile viitoare, insulta, bătăile, prigoanele și celelalte pătimiri, inclusiv crucea, toate sunt plăcere, bucurie, încântare și arvună a (bunurilor) cerești. Pentru că zice (Mântuitorul): Fericiți veți fi când vă vor ocărî și vă vor prigoni toți oamenii și vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră mințind
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]