330 matches
-
uciși și-au pus pe frunte cununa de mucenic, ci și cei care erau pregătiți, care erau gata să facă aceasta”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt către cei ce s-au poticnit în fața împrejurărilor vitrege ale vieții și din pricina prigonirii și tulburării poporului..., 19, în vol. Despre desfătarea celor viitoare. Să nu deznădăjduim. Nouă cuvântări la Cartea Facerii, p. 273-274) „Buni, biruitori mucenici” „Iată un lucru și mai minunat! Nu numai că n-au putut călăii, cu toate că s-au înfuriat
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
fugim de prigoană, pentru că ar fi rea, nici nu dă această poruncă pentru a evita prigoana, că ne-am teme de moarte, ci vrea ca noi să nu fim pricină prigoanei, să nu provocăm prigoana, să nu fim noi cauza prigonirii noastre și nici complici prigonitorului și călăului. Într un fel oarecare Domnul ne poruncește să ocolim prigoana; iar cel care nu ascultă de această poruncă este un îndrăzneț, un om care se aruncă singur în primejdie. Dacă cel care omoară
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
la sfinți, p. 304) Moartea spirituală a prigonitorilor „Căci moartea e a celor ce prigonesc, și nu a celor prigoniți”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a treia, cap. IV, în PSB, vol. 41, p. 313) Prigonirea creștinilor „Creștinii ... sunt în trup, dar nu trăiesc după trup (Rom. 8, 12-13). Locuiesc pe pământ, dar sunt cetățeni ai cerului (Fil. 3, 20; Evr. 13, 14) ... Iubesc pe toți, dar de toți sunt prigoniți. Nu-i cunoaște nimeni, dar
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
e o slavă și o desfătare și o bucurie mai mare decât orice plăcere să fie urât pentru Hristos, să fie prigonit pentru El, să rabde orice ocară și rușine pentru credința în Dumnezeu. Căci toată ocara și bătăile și prigonirile și celelalte pătimiri, până la cruce, toate sunt desfătare și odihnă și arvună a comorilor cerești, odată ce ele dau unuia ca acesta toată nădejdea în învierea și în bunătățile viitoare. Căci însuși harul Sfântului Duh, stăpânind peste tot sufletul și umplând
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
mari daruri ostașilor (celor patruzeci de mucenici ce au suferit mucenicia în orașul Sevastia - n.n.). Au împărțit daruri tuturor celorlalți”. (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a XIX a, VII, în PSB, vol. 17, p. 540) „Deci gonirea (prigonirea) martorilor (martirilor) din partea tiranilor, este deocamdată dureroasă simțurilor după chipul ei arătat, dar sfârșitul celor ce li se întâmplă întrece toată fericirea”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre fericiri, cuvântul VIII, în PSB, vol. 29, p. 396) Cel ce chiar sub
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
-Ți cugetul. Sunt încă și alte legături, și cei ce nu le poartă pe acestea de aici le vor purta pe acelea”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Explicarea Epistolei către Efeseni, omilia IX, p. 94) „Nu este acum prigonire sau persecuție contra creștinilor, și fie ca niciodată să nu se mai întâmple ci un altfel de război este: acela al poftei de bani, al pizmelor și al altor patimi. Un asemenea război povestind Pavel zice: Că nu ne este
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
rezultatul invers celui scontat. Revenind la problematica schițată mai sus, aș spune că cea de-a doua cauză a incompatibilităților în asumarea ei, ar fi ignoranța. Așa cum, pînă nu de mult, în România nu se auzise mai nimic despre Holocaust (prigonirile, deportările în Transnistria, progromurile de la Iași, Dorohoi, București) în Israel marea masă ignoră aproape cu desăvîrșire caracterul criminal, al metodelor și practicilor regimului comunist ca și rezultatele lor devastatoare în rîndul populației românești. Nu prea le-a cunoscut pe propria
Coarda care vibrează by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/12132_a_13457]
-
pe ele în mâinile voii noastre, ca să ne silim să le lucrăm neîncetat. Că dormind noi întru trândăvia lenevirii, vine vrăjmașul sufletelor și seamănă mulțime de neghină. Și seamănă în cei credincioși eresuri, în cei drepți, păcate, în cei blânzi, prigoniri, în cei smeriți, trufie, în cei înfrânați, beție, în cei săraci, furtișaguri, în cei nevoitori, slavă deșartă, în cei luptători, trândăvie. Și a semănat în toate Țarinile: în cea a inimii, mânie; pe buze, minciuni și grăiri de rău; în
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
să ceară deschiderea școlilor în limba maternă, exista un suport din partea bunicilor crescuți în spiritul adevăratei credințe și cu dor de averea strămoșească. Prin biserici, în sfintele altare slujeau preoți de vârstă venerabilă, cu rezistența călită în timpurile de aspră prigonire a credinței. În predicile lor, fețele bisericești, care insuflau încredere și se bucurau de respect, îi deșteptau din pe românii asimilați de străini. De atunci au trecut destui ani (...) Și puterea democratică, firavă la început, a prins la slănină, considerând
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
o altă Americă și alt Occident, cu valori artistice și culturale în care crede și despre care se poate din ce în ce mai puțin scrie la noi". Comarnescu disjunge culturalul de politic. Pe acesta, de voie de nevoie, îl acceptă, însă respinge indignat "prigonirea artei, științei și culturii de șcătreț un conformism dogmatic" (s. m.), care taie orice elan, orice lumină interioară, orice putință de realizare monumentală a scriitorului. Sfătuit și de alții, se gândește să se înscrie în P.C.R., dar asta înseamnă pentu
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
făcut acest murdar denunț. Ură nu-i mai port, pentru că nu mult după aceea, ca o pedeapsă pentru ce a săvârșit, l-a luat moartea dintre cei vii. Chiar și compozitorul Kiriac a avut un amestec în această operă de prigonire. Nu port ură niciunuia, nemaifiind în viață nici acesta din urmă. Cum era de prevăzut, lucrurile se liniștiseră. Numai bietul Skohutil, ca supus străin, trebui să părăsească țara cu familia lui. Hoerat obține dcetățenia română, iar eu îmi văzui de
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
sub spuză și mizerii să-i îngroape icoana-i de Ileană Cosânzeanade zor mormânt în bezne vor să-i sape o țară fără Nord e țara Ana țoapele și mârlanii: importați păduchii sub lălăieli soioase îi ascund toți rana rachiul prigonirii-i arde-ncet rărunchii i-au smuls carpații și-au târât-o sleită în amurg de babiloane nevertebrată sclavă și-au dorit-o s-aplaude tonții iadul din betoane o au zidit-o-n pâclă și-n trădare dar stearpă
Variante ale poetului. In: Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/97_a_201]
-
străluciți drepți care și-au mărturisit credința și curajul lor pentru slava lui Dumnezeu. Sunt amintiți cu admirație Avraam, Moise, David, proorocii, femeile curajoase care au fost tari și neclintite în convingerile lor sfinte; unii dintre acei eroi au suferit prigoniri, ba chiar moarte de la păgânii care li se împotriveau. Scopul acelei admirabile evocări a fost întărirea în credință a membrilor comunității creștine, încurajarea ucenicilor lui Hristos, ca și ei să urmeze calea înaintemergătorilor credinței. „Având în fața noastră atâta nor de
Agenda2005-05-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283345_a_284674]
-
sunet curat/ cei ce încă îl mai aud/ se grăbesc să-l uite" (Praful și pulberea). Alteori, din-tr-o răfuiala cu destinul, hîrtia nu reține, calmă, decît reverberația unei metafore concise: "mănușă aceea/ demult aruncată/ în fiecare zi/ o ridic" (Sînt prigoniri ce-n veci nu contenesc). Găsim astfel în cartea lui Dorin Popa cultivarea confesiunii discrete, atenția pentru un ton și un lexic "înalte", care să acopere adecvat temele mari, neclătinate de vreo intenție ironică, si un discurs supravegheat să genereze
Caligrafii poetice by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17728_a_19053]
-
speranțele ce au avut atîția ani la rînd, nu au altceva de făcut decît să stea liniștiți. Testul ungar le indică imperios această atitudine, fiindcă orice acțiune de răzvrătire va fi de aici înainte și mai mult un pretext de prigonire din partea asupritorilor și, în aceste împrejurări, pier cei mai buni și substanță românească este diminuată". Cei din exil însă trebuie să-și continue militantismul, nelăsîndu-se copleșiți de resemnare. Și învățătură "experimentului" maghiar cu inacțiunea catastrofală a Occidentului (care nici măcar la
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
în Europa apuseana nu poate coincide cu existența unui Centru diriguitor, tutelar, instituție bolșevica, moscovita, pregătind de decenii, cu migala și abilitate, exportul de revoluție. Se înțelege că "internaționaliștii" nu-i pot suporta pe "cosmopoliți, de unde și soluția nemiloasa a prigonirii/ surprimării adversarilor. Cuvîntul cosmopolit își are obîrșia în grecescul kosmopolitês, respectiv cetățean al lumii. Comuniștii au profitat din plin de starea de spirit cosmopolita - și înainte de Revoluția din Octombrie - străduindu-se a se înfățișa lumii drept proletari deschiși față de toate
Pseudodefinitii by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17511_a_18836]
-
cel puțin, dacă nu cu 30! Se vedea cît de colo bucureșteanul, și țin minte ce mi-am zis - că e destul să intru în facultate, și-mi voi face niște pantaloni la fel! Dar în acel an a început prigonirea celor cu perciuni, evazați și plete!". Unui domn trecut de prima tinerețe îi place muzica rave a anilor '90, alt personaj ascultă Rammstein etc. Această percepție acută a vremurilor care "au fost" și a celor în care trăim este o
Incest și naratologie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15980_a_17305]
-
le ia pe gratis colhozul tâlharilor de comuniști... pe nepotu-său, pe Mihuț, viitorul gestionar al comunei... bunicul, Păvăluț, mulțumit că nu lăsase iepele pe mâna tâlharilor, stătuse mult și se gândise, fiind liber, atât de liber, în mijlocul atâtor constrângeri și prigoniri, având înaintea ochilor toată acea viață ori rest de viață, ce-i mai rămăsese lui să trăiască... nemaiștiind, de fapt, ce face cu așa numita lui viață... Se gândea ca abea trezit dintr-un somn lung și liniștit până atunci
Încercările prozatoarei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15630_a_16955]
-
ei nici un fel de iarbă a diavolului 93, pentru ca aceștia să dobândească moștenirea cu care au fost miluiți 94. Ei au meritul de a fi sesizat și de a fi combătut orice rătăcire. Când unii dintre ei au suferit exiluri, prigoniri sau orice fel de cazne din partea împotrivitorilor credinței creștine, au arătat că nu se înconvoaie sub greutatea durerii, ci sunt mai presus de mâhniri, răbdători în suferințe, veseli în nădejdi 95. Au ieșit puternici din slăbiciune (Evr., 11, 34); nu
Părinţii Bisericii – Învăţătorii noştri. In: Nr. 1-2/2007 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/162_a_102]
-
detestau, acela era dezordinea și făceau orice pentru a-i pune capăt. Dar care era crima comisă și pedeapsa ce se impunea a fi aplicată? Pentru a explica temeiul juridic al condamnării la moarte a lui Iisus și apoi al prigonirii primilor creștini de către romani, s-a apelat, mai ales, la dreptul penal roman, care incrimina fapta de lezmajestate. Într-adevăr, „crimen laese majestatis populi romani”, infracțiunea care sancționa încălcarea prevederilor legate de cultul împăratului a fost stabilită printr-o lege
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (V). Pronunţarea sentinţei () [Corola-journal/Journalistic/26644_a_27969]
-
ar fi primit lămuririle necesare asupra noii mișcări din chiar gura inițiatorului său, să-i fi propus o tranzacție, un compromis: în schimbul promisiunii de a înceta propovăduirile și agitația publică șiori al retragerii în Galileea, căpeteniile iudee să fi încetat prigonirea. Într-adevăr, fostul mare preot încearcă un dialog cu prigonitul, întrebându-l „despre ucenicii Lui și despre învățătura Lui” (Ioan 18, 19). O atare etapă de încercare a aplanării conflictului prin dialog și pe cale „pașnică” se va întâlni și în
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
preot încearcă un dialog cu prigonitul, întrebându-l „despre ucenicii Lui și despre învățătura Lui” (Ioan 18, 19). O atare etapă de încercare a aplanării conflictului prin dialog și pe cale „pașnică” se va întâlni și în alte situații ulterioare de prigoniri ale primilor creștini. Refuzul tranșant: „De ce Mă întrebi pe Mine? Întreabă pe cei ce au auzit ce le-am vorbit”(idem, 18, 21) închide ușile oricărui compromis. Mai mult, răspunsul anchetatului este considerat ofensator la adresa ex-arhiereului, fapt ce atrage imediat
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
încercării unei rezolvări într-un alt mod, dar oricum în cadrul intern, fără implicarea autorităților romane. Tentativa linșajului Eșecul misiunii (încredințate) lui Anna și a demersului său necontencios, iar, din punct de vedere procedural îndeplinirea procedurii prealabile a „avertizării” face ca prigonirea să treacă la o nouă etapă, de ordin procesual: cea de sesizare și cercetare din partea Sinedriului, format legal din 71 de membri și prezidat de marele preot. Consiliul, cu funcții inclusiv judiciare, era compus din reprezentanții a trei clase: a
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
a avut uneori devieri aberante, mergând până la forme extreme de rasism religios. Pe baza ultimelor date ale cercetărilor istorice și exegezelor biblice, în lucrarea sa Procesul lui Iisus (Ed. Herald, 2011), prof. univ. dr. Mircea Duțu demonstrează adevăratele cauze ale prigonirii și trimiterii la moarte a lui Iisus, principalii vinovați și circumstanțele în care s-a desfășurat procesul judiciar care a condus la crucificarea sa, deschizându-se, astfel, calea minunii Învierii. Susținerile sale, în frunte cu cea privind alungarea negustorilor din
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus () [Corola-journal/Journalistic/26693_a_28018]
-
Iisus, principalii vinovați și circumstanțele în care s-a desfășurat procesul judiciar care a condus la crucificarea sa, deschizându-se, astfel, calea minunii Învierii. Susținerile sale, în frunte cu cea privind alungarea negustorilor din Templu drept principală cauză concretă a prigonirii și inițierii procesului judiciar, în scopul eliminării fizice a lui Iisus, sunt confirmate, din perspectivă teologică, de Joseph Ratzinger (papa Benedict al XVI-lea) în lucrarea sa Jésus de Nazareth. De l’entrée à Jérusalem à la Résurrection (Ed. du
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus () [Corola-journal/Journalistic/26693_a_28018]