19 matches
-
Iaca scârț! Și de unde știi mata că te-am votat? Că nu mai știu nici io pă care l-am pocnit cu ștampila, de beat ce eram. Da`, dacă crezi că te-am votat, nu-i rău. Dac-oi ajunge primăreasă, o să păstrez scrisoarea-asta să ți-o arăt; că cine știe ce nevoie-oi avea? Și, dac-ai zis, nu mai poți să dai înapoi. Ai zis-ai zis! „Eforturile mele pot servi României, dar nu pot schimba viața noastră de zi cu
CANDIDATUL DIN CUTIA POŞTALĂ A ALEGĂTORULUI de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Candidatul_din_cutia_postala_a_alegat_florentina_loredana_dalian_1353402707.html [Corola-blog/BlogPost/351924_a_353253]
-
sunt doar câteva din tragediile celor 602 de martiri din Panteonul satului Mahala, suferințele românilor din această localitate martirizată fiind evocate și de Octavian Bivolaru, președintele Societății „Golgota” din Ucraina și de scriitorul Dumitru Covalciuc, care e convins că „generoasa primăreasă Elena Nandriș, pe care o iubesc și o stimează consătenii, o să aibă încă un mandat, va mai pune o cruce și în pădure, unde, în 1944, au fost împușcați români nevinovați”. Prinosul de recunoștință și mulțumire le-a adus măhălenilor
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL by http://uzp.org.ro/memoria-celor-ce-au-facut-sa-dainuie-credinta-limba-si-neamul/ [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
o cruce și în pădure, unde, în 1944, au fost împușcați români nevinovați”. Prinosul de recunoștință și mulțumire le-a adus măhălenilor Nicolae Toma, redactorul-șef al „ZORILOR BUCOVINEI” și președintele Societății Jurnaliștilor Români Independenți din Regiunea Cernăuți, în deosebi, primăresei Elena Nandriș, pentru că veghează gloria eroilor, ține mereu aprinsă flacăra sacră a românismului - primăria din s. Mahala printre primele în ținut a adoptat hotărârea de acordare Limbii Române a statutului de limbă regională, sensibilizând necesitatea alcătuirii unei monografii a satului
ÎN MEMORIA CELOR CE AU FĂCUT SĂ DĂINUIE CREDINŢA, LIMBA ŞI NEAMUL by http://uzp.org.ro/memoria-celor-ce-au-facut-sa-dainuie-credinta-limba-si-neamul/ [Corola-blog/BlogPost/93523_a_94815]
-
Acasa > Strofe > Timp > ÎN ACEASTĂ SEARĂ DE MĂTASE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 313 din 09 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului În această seară de mătase Oamenii ies mai devreme din case Primăreasa la hanul din centru Deschide petrecerea pentru Balul mascat care face furori Afișele sunt lipite din zori Domnișoarele cu decolteu de ceară Și-au procurat bilete de-aseară Pereți zugrăviți, podele cu wax și lumină de la petromax Se vor servi
ÎN ACEASTĂ SEARĂ DE MĂTASE de ION UNTARU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/In_aceasta_seara_de_matase.html [Corola-blog/BlogPost/356391_a_357720]
-
-o în mod firesc mai întâi soțului ei, jurnalistului Mihai Huțcal. Dar colegul nostru de la „Zorile Bucovinei” a întârziat cu câteva săptămâni, negăsindu-l în viață pe acel care și-ar fi amintit întâmplarea miraculoasă din copilăria sa amară. Și primăreasa din Mahala, Elena Nandriș, a venit la vernisaj cu speranța de a regăsi chipuri de consăteni pe pânzele pictorului. Contrariată de inscripția de sub portretul bătrânei îmbrăcată într-un cojoc lung, cu broboada pe ochi, cu o expresie încruntată a feței
FIRUL ARIADNEI A READUS PITORESCUL ŢĂRANULUI ROMÂN LA CERNĂUŢI by http://uzp.org.ro/firul-ariadnei-a-readus-pitorescul-taranului-roman-la-cernauti/ [Corola-blog/BlogPost/94207_a_95499]
-
fi luat și rafturile din cămară, lemnele de foc, gardul, și cușca câinelui, dacă nu le-aș fi spus cu glas ridicat: Gata, nu mai am nimic să vă dau! Plecați la căruță! Ați fost tare bună cu noi, tovarășa primăreasă, vreau să vă ghicesc, mi-a spus zâmbind Maria. Bine, ghicește-mi, dar repede că vine soțul peste o jumătate de oră și nu suportă. Păi, să știi matale că nu apuci Anul Nou aici în casa asta și nici
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
care a apucat-o de fustă și i-a spus nervos: Ia-ți șatra și pleacă imediat de aici, femeie mincinoasă! Maria și-a tras fusta și i-a răspuns cu tupeu: Nu plec când vrei mata! Plec atunci când spune primăreasa să plec. Ea e femeie bună! Mata nu ești! Dacă ești așa mare ghicitoare, spune-mi care e numele meu! 194 I-am îndesat în palmă niște bani și i-am șoptit la ureche în poartă: Ghiță, așa îl cheamă
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
din 13 august 1932 160 23. Dr. S. Cohl, „Femeia nu e fabrică de copii. Maternitatea conștientă”, Femeia muncitoare, nr. 16, decembrie 1932 162 24. „Marea manifestațiune a conștiinței naționale”, Ziarul nostru, nr. 9-10, noiembrie-decembrie 1932 165 25. Veturia Marcovici, „Primăresele și consilierele comunale ale României”, Almanahul Adevărul și Dimineața din 1932 169 26. „Conferința Uniunii noastre” ș17 mai 1933, Bucureștiț, Femeia muncitoare, nr. 18, august 1933 175 27. „Însemnătatea congresului Federației Uniunea Femeilor Române” șBucurești, 4-6 iunie 1933ț, Cuvântul femeilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
13 august 1932. 23. Femeia nu e fabrică de copi. Maternitatea conștientă, articol de Dr. S. Cohlîn Femeia muncitoare, nr. 16, decembrie 1932. 24. Marea manifesta țiune a conștiinței naționale, articol apărut în Ziarul nostru, nr. 9-10, noiembrie-decembrie 1932. 25. Primăresele și consilierele comunale ale României, articol de Veturia Marcovici în „Almanahul «Adevărul» și «Dimineața»” din 1932. 26. Conferința uniunii noastre ș17 mai 1933, Bucureștiț, text publicat în Femeia muncitoare, nr. 18, august 1933. 27. Însemnătatea Congresului Federației „Uniunea Femeilor Române
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
sânge vărsat nu poate fi călcată prin noi calcule hrăpărețe și imorale. Prezidenta generală, ELENA MEISSNER S-au mai trimis telegrame D-lui Nicolae Iorga, Astrei, Femeilor din Cluj etc. Ziarul nostru, anul VI, nr. 9-10, noiembrie-decembrie 1932. 25TC "25" Primăresele și consilierele comunale ale Românieitc "Primăresele Și consilierele comunale ale României" Marea reformă, care a dat dreptul de vot și eligibilitate administrativă pentru femei, ne oferă astăzi prilejul fericit de a putea vorbi cu mândrie de rezultatele ei. Ani de-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
prin noi calcule hrăpărețe și imorale. Prezidenta generală, ELENA MEISSNER S-au mai trimis telegrame D-lui Nicolae Iorga, Astrei, Femeilor din Cluj etc. Ziarul nostru, anul VI, nr. 9-10, noiembrie-decembrie 1932. 25TC "25" Primăresele și consilierele comunale ale Românieitc "Primăresele Și consilierele comunale ale României" Marea reformă, care a dat dreptul de vot și eligibilitate administrativă pentru femei, ne oferă astăzi prilejul fericit de a putea vorbi cu mândrie de rezultatele ei. Ani de-a rândul citeam cu emoție în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
vorbi cu mândrie de rezultatele ei. Ani de-a rândul citeam cu emoție în revistele străine, despre activitatea femeilor primari, ori consiliere comunale din atâtea țări ale pământului și priveam cu uimire portretul câte unei faimoase „bourgmeister”, ori a vreunei primărese engleze, în tradițional costum de epocă. Azi îmi pare un vis îndepărtat vremea de acum abia vreo șase-șapte ani, când înverșunarea anti-feminiștilor ne prevestea tot felul de cataclisme ce se vor abate peste această biată țară dacă - doamne ferește - se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
și Ursa din Romanații Olteniei, comuna basarabeană Rajvint din Hotin și cele moldovenești, Puești din Tutova și Zăbala din Putna fiecare cu câte o consilieră comunală; Coveiu Doljului, cu consiliera sa județeană, Negreștii din Vaslui și Cobia din Dâmbovița, cu primăresele lor, au ridicat prestigiul țărănimii noastre, arătată totdeauna de anti-feminiști ca extrem de refractară emancipării femeilor. Cele peste o sută de consiliere comunale din întreaga țară, au avut prilejul, în primăvara anului ce s-a dus, să se adune în congres
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
repede s-a înțeles cu imamul și cu preoții bisericii ortodoxe cărora le-a garantat că le face ca noi veșmintele cu care slujeau. Au prins gust și ceilalți din oraș cînd au văzut că uniformele ofițerilor sclipeau și cînd primăreasa le-a spus prietenelor ei că acestui Cezărel îi dădeai o rochie veche și ți-o dădea înapoi ca nouă. Dar cînd s-a aflat că la boiangeria și spălătoria lui puteai să dai un costum vechi de o culoare
Cumetria tocmai cînd by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7777_a_9102]
-
cap. Pe urmă, cu glas care parcă voia să șteargă un gând, zise: ― Poate că s-o fi sculat domnul general... Apostol porni mașinal după primarul satului. Groparul se ținea de ei, mereu încurcat. În ușa a doua se ivise primăreasa, cu cocul cărunt în creștetul capului. Fiindcă nu auzea bine, primarul ca să nu strige, îi vorbi mișcând tare din buze și arătând pe Bologa: ― Dumnealui e ofițerul care vrea să ia pe Ilona... Femeia zâmbi larg, încîntată, spre Apostol. Bărbatul
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
mișcând tare din buze și arătând pe Bologa: ― Dumnealui e ofițerul care vrea să ia pe Ilona... Femeia zâmbi larg, încîntată, spre Apostol. Bărbatul îi puse mâna pe braț și continuă: ― Acu a venit aci... pentru cei de colo! Zâmbetul primăresei se schimbă îndată într-o strâmbătură de spaimă, în vreme ce primarul îi făcu semn că Bologa trebuie să vorbească cu generalul. ― E o ființă foarte miloasă nevastă-mea, explică primarul, ca să nu crează locotenentul cine știe ce despre spaima femeii. Mai ales de când
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
n-are s-o mănânce nimeni... Întâi să vedem ce s-alege cu dumnealui... Pe urmă, dacă o fi nevoie, o aducem și pe ea aici și isprăvim! Ei, ești mulțumit? Groparul nu mai zise nimica, ci intră în casă după primăreasa care se retrase pe nesimțite. Primarul însoți pe Apostol până la ușa generalului: ― Uite-aici! Apostol Bologa deschise. Aghiotantul îl întîmpină nerăbdător: ― Ai venit de mult?... Trebuia să-mi spui... Excelența a întrebat de trei ori de tine... Dispăru, mititel, pe
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
obrajii prizonierului. În mijlocul ogrăzii generalul Karg discuta gesticulând cu un colonel. Plutonierul salută foarte țeapăn. Apostol simți bine privirea generalului, furioasă și indignată, dar nici nu se sinchisi. Trecând pe lângă casa primarului, întîlni în ușă pe groparul Vidor și pe primăreasă, amândoi cu ochii spre el, îngroziți și cu lacrimi de milă. Le răspunse cu un zînbet plin de credință, parcă le-ar fi spus că toate acestea n-au nici o importanță. Urcă treptele căsuței și văzu de-aproape soldatul încremenit
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
a Întors de la lege, Înțelegînd că a pierdut totul și că nu va mai trăi niciodată În casa lui, de cum i-a pășit pragul, a plesnit inima-n el. Totul se risipise Într-o singură zi ca printr-o vrajă. Primăreasa stătea să-și piardă mințile, zicea că lasă lumea asta, merge să se călugărească și, cum mănăstiri de maici nu se găseau pe o rază de cîteva comitate În jur, plîngea că tot va Îmbraca haina pocăinței, chiar dac-ar
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]