62 matches
-
fi făcătoare de minuni. În incinta mănăstirii se află și alte clădiri vechi și anume: Lângă zidul nordic al bisericii se află câteva pietre de mormânt încastrate în zid sau în trotuar. Acestea sunt ale următoarelor persoane: În povestirea "„O primblare la munți”" (1844), scriitorul Vasile Alecsandri relatează o călătorie prin munți la Mănăstirea Pângărați, ocazie cu care a ajuns la schitul Hangu și la schitul Durău. Deși erau flămânzi, ei au plecat de la Hangu la Durău, unde, după ce s-au
Mănăstirea Durău () [Corola-website/Science/312438_a_313767]
-
a monumentului arhitectural. Schitul a fost împrejmuit în anul 1676 cu un zid de incintă construit din piatră de râu legată cu mortar. Cercetătorii presupun că zidurile aveau patru turnuri de colț, după cum scrie și Vasile Alecsandri în povestirea "„O primblare la munți”" (1844). La momentul ridicării zidului au fost construite două turnuri circulare în colțurile de nord-est și sud-est au fost înălțate, cel dinspre nord fiind mai mare și având și rolul de locuință. Ele protejau latura de est unde
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
de lemn. Acest lucru rezultă din pisania ce a fost așezată la intrare și care a fost distrusă în timpul celui de-al doilea război mondial. În mai 1837, prozatorul Costache Negruzzi descrie astfel palatul de la Ruginoasa în povestirea "Scrisoarea I (Primblare)" din volumul "Negru pe alb. Scrisori la un prieten": Palatul a fost moștenit de către logofătul Costache Sturdza, fiul lui Săndulache și văr al domnitorului Mihail Sturdza (1834-1849). În perioada 1847-1855, logofătul l-a adus aici pe arhitectul Johann Brandel care
Palatul Cuza de la Ruginoasa () [Corola-website/Science/300152_a_301481]
-
pe latura vestică. Schitul a fost împrejmuit în anul 1676 cu un zid de incintă construit din piatră de râu legată cu mortar. Cercetătorii presupun că zidurile aveau patru turnuri de colț, după cum scrie și Vasile Alecsandri în povestirea "„O primblare la munți”" (1844). La momentul ridicării zidului au fost construite două turnuri circulare în colțurile de nord-est și sud-est au fost înălțate, cel dinspre nord fiind mai mare și având și rolul de locuință. Ele protejau latura de est unde
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
poezia "„Sora și hoțul”" în care se vorbește despre o călugăriță care fusese adusă de copilă la mănăstire. Văzând-o că-și plânge soarta, un haiduc îi propune să fugă împreună cu el pentru a fi astfel fericită. În povestirea "„O primblare la munți”" (1844), scriitorul relatează o călătorie prin munți la Mănăstirea Pângărați, ocazie cu care a ajuns la schitul Hangu și la schitul Durău. Deși erau flămânzi, ei au plecat de la Hangu la Durău, unde, după ce s-au rătăcit pe
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
nou”", întemeindu-se și bulevardul sau "„gradina de copaci pe podișul Copoului”". De asemenea, "„drumul tuturor trăsurilor boierești ce se duc la vii vara”" a fost îndreptat, căci "„mai înainte împănau câmpul întreg și făceau o pulbere nesuferită cât era primblarea, de nu se putea răsufla de colb”". În ciuda acestor eforturi, incidentele legate de furt au continuat, iar la 1 noiembrie 1852 se arată că înșiși soldații care patrulează în Copou iau lemne din gardul parcului și le folosesc pentru foc
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
în Moldova în persoană pentru războiul împotriva Regatului Poloniei, sultanul Mehmed al IV-lea (1648-1687) a urcat la 10 iunie 1672 la Cetățuia, împreună cu alaiul său. După relatarea cronicarului Ion Neculce, "„și iar după acie au mai vinit împăratul în primblare și s-au suit în deal la mănăstire la Cetățuie de au vădzut-o și prăvind locul în toate părțile”". Sultanul a fost uimit de măreția construcției. Conform legendei, el i-ar fi întrebat pe sfetnici: "„Cât a cheltuit ghiaurul cu
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
și ar avea de obiect o măsură serioasă. Dar a lua oamenii de la afacerile lor și a i purta pentru gustul celor ce vor să pozeze, fără a se face exerciții, fără ca să fie evident pentru ce se fac asemenea primblări, e curată jucărie copilărească, pe care seriozitatea ce trebuie să domnească în viața de stat nu o poate justifica. Din două lucruri unul: sau militarizați în regulă orașul, sau lăsați pe oameni în pace să-și vadă de trebi. În
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
A spune că d-nia-lor fac sacrificii stând la ministeriu e absurd. D-lor cată a veni oricând pot și se duc când trebuie să se ducă, când adecă li se arată ușa. Cauza pentru care d. Chițu e trimis la primblare nu ne e cunoscută dar desigur ca nu numeroasele sale greșeli ca ministru sânt motivul retragerii sale. Se vede că se face loc cuiva pentru vreo tranzacțiune politică și de aceea i s-a dat vânt sa-și vază de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
rând că toate, absolut toate drumurile de fier din țară își încheie socotelele anuale cu pagubă, încît statul - și când zicem statul, zicem producătorul principal, țăranul - plătește din sudoarea amară a imensei și cumplit de săracei majorități a populațiunii române primblările perciunaților cetățeni din Galiția spre România, transportul mărfurilor proaste cari ucid până și umbre de meserie și meșteșug în țara noastră, reducîndu-se astfel totalitatea populației noastre, fie din orașe, fie din sate, la tristul rol de ilot producător de grâu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
asupra unor întinderi mari din teritoriul unguresc. Sub ochii guvernului român se întrețin legături trădătoare cu valahii din Transilvania, iar urmările acestor agitațiuni sunt întrecute numai prin nerușinarea cu care se tăgăduiesc. Pentru a încorona toate acestea se întreprinde o primblare militară peste graniță, desigur numai cu intenția de-a demonstra pipăit conaționalilor valahi din Transilvania cât de nelimitată e puterea regelui Carol. Se poate deci ca o gazetă austriacă să nu se 'nfunde în declamații în contra impietărilor... maghiarilor? Dar să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
d-lui Warszawsky nu sânt suficiente pentru a-i contesta autenticitatea. Deci nu poate fi caz de urmărire contra d-lui Moldoveanu, acoperit pe deplin de semnătura unui notar public, și marele mucenic n-are nici o cauză de-a releva primblarea pe strade a denunțătorului. Alte pasaje: Și secretarul general al Ministerului de Interne l-a recomandat la prefecți ca să-i facă, înlesnire să ia care cu bună tocmeală, după cum l-a recomandat d-nu ministru de externe. Acel domn însă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
secțiuni se primește c-o majoritate de 37 contra 32 voturi. Dar - vai, fatalitate! - orele 5 sună, ședința ar trebui prelungită, când iată că d. Stolojan se suie la tribună pentru a citi mesajul prin care onorabilii sânt trimiși la primblare până la toamnă. Mai răsuflă Bucureștii pîn-atunci! [ 15 aprilie 1880] PISTOALELE MUNTENEGREANULUI Acum câteva zile veni la Viena un muntenegrean de tot tânăr, călătorind spre Kiew, unde va intra în Academia militară. Pe stradele Vienei lumea curioasă urmărea cu ochii pe
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
bucurie în lume. O altă cestiune, care privește numai administrația orașului nostru, este că lucrătoarele, pornind noaptea de la fabrică pe șoseaua din valea Bahluiului, sunt espuse obrăzniciei stâlpilor de cafenele, cari tocmai în vremea ieșirei fetelor din fabrică găsesc că primblarea pe întunecoasele uliți e foarte aerisitoare. De aceea ar trebui ca felinarele să fie mai dese și mai cu samă să fie aprinse, asemenea nici prezența unui număr mai mare de serjenți de noapte nu e de prisos. [12 decembrie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
linia valului lui Traian din Dobrogea și s-a retras la Silistria; Ali-Saib, ce stătea c-un corp la Podgorița la sudul Muntenegrului; Mehmed-Eșrev, guvernorul vilaietului Dunării (pașa din Rusciuc) și în fine Suleiman Pașa, cel care-a făcut renumita primblare prin mijlocul Muntenegrului. Între acești șase numai cel din urmă, Suleiman, au fost bătut cu oarecare onoare. El au forsat trecătoarea Duga și defileul de la Ostrog, au proviantat cetatea Niksici și au scăpat în îndrăzneața sa trecere prin Muntenegru cu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ca să adauge imediat, În chip de argument general: „Dintre toți cel mai interesant În ochii mei era un John-Bull scurt, gros, roș la față ca o rodie, roș la păr ca un morcov și care venea tocmai de la Honcong În primblare... O primblare de trei luni de la China prin India!...” („Misia mea la Londra”, text din 1859 În Opere, vol. IV, ed. cit., p. 579). Un bilanț imagologic a oferit Paul Cernovodeanu, „Imaginea Angliei la călătorii români până la 1860”, Revista de
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
imediat, În chip de argument general: „Dintre toți cel mai interesant În ochii mei era un John-Bull scurt, gros, roș la față ca o rodie, roș la păr ca un morcov și care venea tocmai de la Honcong În primblare... O primblare de trei luni de la China prin India!...” („Misia mea la Londra”, text din 1859 În Opere, vol. IV, ed. cit., p. 579). Un bilanț imagologic a oferit Paul Cernovodeanu, „Imaginea Angliei la călătorii români până la 1860”, Revista de istorie 38
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
mai, decît februarie, din cauza frigului. Deci într-o zi oarecare din mai, la școală. Asta, dacă am înțeles eu bine că se dorește acest lucru. Iar dacă nu, atunci ne vom întîlni totuși la Udești cîndva și vom face o primblare prin pădure , sau mai multe, pînă la Reuseni, Plavalari, Mănăstioara, Racova, apoi pe graniță pînă la Chilișeni și apa Sucevei. Ar fi trebuit să ne cunoaștem mai de mult, dar vorba francezului mieux plus tard que jamais . Aștept să te
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
ispravă. În luna iulie spre sfîrșit voi fi pentru cîteva zile la Udești, de unde voi pleca în secuime, în județele Mureș și Harghita. Dacă se va întîmpla să fii și Domnia Ta acolo, voi fi într-adevăr fericit să facem împreună primblări prin pădurile udeștene. Cu cele mai bune sentimente de prețuire, H. Mihăescu Haralambie Mihăescu, 74138 București 22, str. Moise Nicoară 21, tel. 220164 </citation> (6) <citation author=”Haralambie Mihăescu” loc=" [București]" data =”21 aprilie 1982”> Iubite Căline, răspund cu întîrziere
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
altă săptămînă în secuime. înainte de a porni spre secuime voi petrece cîteva zile la Udești, prin păduri. Dacă vei merge și Domnia Ta cu copiii, ne am putea pune de acord din timp asupra sosirii aproximative acolo, spre a face cîteva primblări împreună. Cu cele mai alese sentimente și mulțămiri. H. Mihăescu </citation> (7) <citation author=”Haralambie Mihăescu” data =”27 aprilie 1982”> Iubite prietene, mi-a parvenit azi, de la Iași, Cronica din 23 aprilie 1982, cu o tonsură a asperităților sau exagerărilor
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
abonat la Ateneu pe adresa noastră din Roman și am primit deja acolo acest număr, prin urmare nu mai este nevoie să te ostenești în viitor cu trimiterea. Tot trag nădejde să ne întîlnim la Udești pentru a face rîvnitele primblări de care îmi vorbești. Nu de mult am străbătut Constantinopolul (sau poate mai bine - polea, compară acropolea (deci o femeie!) din aceeași rădăcină) pe jos de la est la vest și de la nord la sud, o adevărată satisfacție pentru mine timp
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
un grădinar german care a amenajat în jurul palatului un parc cu alei străjuite de statui, bănci ascunse în labirinturi de verdeață și chiar un iaz înconjurat de sălcii. Palatul de la Ruginoasa este descris astfel de către Costache Negruzziîn povestirea " Scrisoarea I (Primblare)" din volumul "Negru pe alb. Scrisori la un prieten": "Aproape de Târgul-Frumos sunt încântătoarele domene a Ruginoasei. Călătorul primind aici ospitalitate, uita necazele unui supărător drum. El pare că se trezește transportat ca prin un farmec în un castel descris de
Sfera by Tibulcă Andreea () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93593]
-
și Băncei Populare, cu același nume", ținuse "în ziua de 24 ianuarie a.c. prima șezătoare, serbătorind Unirea Tuturor Românilor" (Ibidem, numărul de miercuri 30 ianuarie 1919, p. 2). 171 În acest caz a fost prevăzută și o serbare câmpenească: "o primblare la câmp, unde, de către elevi și eleve, s-au spus multe poezii, s-au cântat cântece românești, s-au jucat diferite jocuri, și la fine, punându-se în rânduri, elevii s-au întors la școală cântând Deșteaptă-te Române" (DJANI
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
-și înmănuncheze amintirile de călătorie într-un volum - Istoria călătoriilor mele. Pregătea, de asemenea, pentru o ediție postumă, o carte care urma să se cheme Istoria misiilor mele diplomatice. O schiță cum este Iașii în 1844 e provocată de o „primblare pitorească” prin urbea care etalează atâtea frapante contraste: un „teatru curios, decorat cu palaturi și bordeie lipite împreună”. Alte contraste, insolit amalgam de Orient și Occident, îl perplexează, la Balta Albă, pe vizitatorul neprevenit (un franțuz, în cazul de față
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
piatră. Si au îndzăstrat-o, cu toate, cu veșminte, cu odoară și cu bucate, și cu robi și moșii și vii, ca pe o mănăstire deplin. Așijdere au mai făcut curți scumpe și hălășteu cu iaz la Frumoasa, să fie de primblare domnilor.” Despre cele făcute la Frumoasa de Ghica Vodă vorbește și Enache Cogălniceanu, care spune: „Iar când a fost de primăvară (1740) s-au apucat iar de casele domnești de la Frumoasa și le-au isprăvit până în toamnă după cum se văd
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]