438 matches
-
aprecieri, lăsînd subtextul să vorbească. În fond, autorul e de părere că adeziunea la legionarism a multor intelectuali din anii '30-'40 se leagă de exigențele unei tinere și talentate generații care pășea pe scena culturală. Se simțea nevoia unei primeniri de competențe", scrie dl. Necula. Și cum gerontocrații liberalo-țărăniști nu păreau deschiși aspirațiilor noii generații, Codreanu s-a dovedit singurul capabil a reacționa corect ("alta era receptivitatea arătată tinerilor de liderii mișcării legionare"). Noua generație n-a fost pur și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15509_a_16834]
-
a priceput în ce fel mizeria, nu doar mizeria socială, ci deopotrivă mizeria arhitecturală, mizeria interiorului, a obiectelor aservite și care aservesc, se transformă în nihilism revoluționar". "Revoluționar" într-un sens ingenuu, firește că "nihilismul" poate deveni funcțional, contribuind la "primenirea lumii". Această "primenire a lumii" constituie ținta umanistă (înglobată într-o estetică lustrală) a liricii lui Augustin Pop, care se mărturisește, programatic, astfel: "Dar... lumea e așa cum este. Și ca dînsa sîntem noi. Nu. Eminescu greșește. Și lumea e așa cum
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
ce fel mizeria, nu doar mizeria socială, ci deopotrivă mizeria arhitecturală, mizeria interiorului, a obiectelor aservite și care aservesc, se transformă în nihilism revoluționar". "Revoluționar" într-un sens ingenuu, firește că "nihilismul" poate deveni funcțional, contribuind la "primenirea lumii". Această "primenire a lumii" constituie ținta umanistă (înglobată într-o estetică lustrală) a liricii lui Augustin Pop, care se mărturisește, programatic, astfel: "Dar... lumea e așa cum este. Și ca dînsa sîntem noi. Nu. Eminescu greșește. Și lumea e așa cum sîntem noi. Oricum
Absurdul ca instrument by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15535_a_16860]
-
ce atacau din toate părțile în numele insolitului și noutății absolute. Compozitori-peregrini, misionari, conchistadori, exploratori sau pelerini dădeau din coate, făcându-și loc într-o pădure a tendințelor și direcțiilor cu o topologie ce s-a răsfrânt totdeauna în coeficientul de primenire a limbajului muzical. Astăzi suntem martorii unei plictiseli generalizate, unui soi de je m'en fiche-ism funciar, poate ca o supremă replică a indiferenței, poate ca o formă chiar de lașitate, care vine probabil din aparența maladivă a scurtării timpului
Plictiseală generalizată by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14501_a_15826]
-
dimensiune. Nici nu se putea altfel, pe cât s-a scris, referitor la acest subiect. Dar sigur și mai mult, prin alegerea textelor, deopotrivă asemănătoare dar și variat-interpretative pe aceeași temă: luciditatea, fantasticul, inițiativa în depistarea noului, stilul și limbajul, motivul primenirii acestora, ierarhia valorilor, mesajul scrisului, raționamente și implicații. Dificultatea alegerii și arta opririi la ceea ce este mai convingător expresiv crește pe măsura receptării paginilor semnate de numele de autentică valoare ale literaturii noastre critice. Un plus de informație aduce acest
Ficțiunea realității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14112_a_15437]
-
în convenția imaginii. Breșă prin care, într-o bună măsură, au țîșnit experiențele cubiste și marele avînt autoreflexiv al formei plastice. Și toate la un loc, pe lîngă faptul că exprimau o anumită stare de nesiguranță, o dorință imperativă de primenire a limbajului și o trăire individuală și colectivă la limita nevrozei, anticipau moral și prefigurau psihologic cea mai profundă dramă socială, politică, economică și umană pe care o cunoscuse pînă atunci istoria: primul război mondial. Dar mai anunțau, în egală
Artistul și secolul său by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14260_a_15585]
-
generală Le sîntem recunoscători colegilor noștri de la Contemporanul că ne... ignoră. La "ediția specială" a Revistei revistelor din numărul 22, fiind vorba de publicațiile care și-au schimbat înfățișarea în anul 2002 (considerat de autorul nesemnat al textului unul al "primenirii" revistelor), sînt menționate Ramuri și Convorbiri literare. Ne bucurăm de cum arată azi la față craiovenii și ieșenii, dar ne pare rău că România literară nu se află pe lista din Contemporanul. Încercăm să nu fim la fel de "obiectivi" precum cei de la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15100_a_16425]
-
Troia sau Siracusa lui Arhimede, de pildă, precum și, așa cum vom vedea, în periplul său european, cu simboluri ale civilizației planetare. O poezie a cercurilor concentrice, cu rază extensibilă între propria biografie și biografia lumii, dezolantă și totodată plină de făgăduința primenirii, între asumarea destinului românesc ( "cosmic crin") și reprezentarea mitopoetică a morții: "căci moartea nu-i decât o carte/ la care scriu și mă dedic,/ ca unui lan un simplu spic/ să am din viața ei o parte". Poet al "lucrării
Sonetele lui Gheorghe Pituț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/13766_a_15091]
-
utopiei, în valorile creației și în atitudinile afirmative. Spirit ludic și grav în aceeași măsură, responsabilă și neconvențională în același timp, scriitor cu o inconfundabilă stilistică a colocvialității și etnograf mobil, cu o înțelegere largă a universului rural și a primenirilor din interiorul acestuia, Irina Nicolau era și un moralist rebel, lipsit de orice umbră de bigotism, și un pedagog imposibil, adică incapabil să plictisească oricare ar fi fost obiectul didactic. Pînă și fenomenele care, de obicei, stîrnesc revolte și excită
Exuberanță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13827_a_15152]
-
factori ce constituiau reacțiile naturale ale scriitorului, ale intelectualului de bună calitate îndeobște, la o lungă epocă ostilă. Reacții ce, odată formate, s-au păstrat în bună parte și după momentul '89, cel al unei atît de relative, de problematice primeniri. Una din scrierile ilustrative ale speței, sub semnul deopotrivă al vocației literare și al onestității, o reprezintă Jurnalul în libertate (conotația e desigur ironică) al prozatorului Constantin Mateescu, de care ne vom ocupa în prezentele rînduri. Se poate constata cu
Conotațiile libertății (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13954_a_15279]
-
care crede în menirea culturii, în general, și a literaturii, în special, de a contribui la îmbogățirea spirituală a oamenilor, luminându-le viața. Revista „Dăruiri literare” stimulează emulația necesară atât în rândul creatorilor, cât și în rândul cititorilor preocupați de primenire spirituală prin cuvânt și imagine. Așteptăm cu interes al patrulea număr al revistei, dorindu-i viață lungă și fructuoasă! Livia Fumurescu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94347_a_95639]
-
măsurat și a făcut socoteli îndelung chibzuite, răzbit până în măduva oaselor de încântare și frenezie, al căror gust nu-l mai încercase de multă vreme. Și, în sinea lui, era de acord că rar îi fusese dat să simtă o primenire sufletească și o plăcere atât de adânci și de binefăcătoare, precum cele de-acolo de la vie. S-a lăsat pierdut ore în șir în singurătatea ei, amețit de balsamul răscolitor, uitând de greutăți, tristeți și necazuri, chiar și de cele
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
nord-vest a țării, care au dezvoltat o viață specific urbană cu mult înaintea secolului XIX, orașele din sud - și Bucureștiul în aceeași măsură - își leagă destinul urbanistic de modernizarea Romaniei și de palida ei ochiadă spre Occident. Însă concomitent cu primenirea instituțională și cu o oarecare structurare a activităților, apar și personaje noi, cu alte exigențe, cu o altă conștiință de sine și cu un alt sentiment al istoriei. Omul public, fie el politician sau doar o variantă tîrzie de erou
Monumentul public by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13173_a_14498]
-
Elementele de limbaj capătă o mai puternică autonomie, relațiile în interiorul imaginii se abstractizează, iar convenția estetică sau, mai exact, invitația privitorului la un alt gen de complicitate, primește o pondere inexistentă pînă acum în pictura lui Dumitriu. însă această surprinzătoare primenire, atît în expresie, cît și în gîndirea plastică propriu-zisă, nu este nicidecum o ruptură și cu atît mai puțin un abandon. Departe de a fi un pictor al obiectelor, al substanțelor și al materialității în accepțiunea ei generală, Dumitriu este
Ion Dumitriu, între metafizică și experiment by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12220_a_13545]
-
să mă-nchin/ sărutând a sa idee?/ Ai născut sau ai iubit/ mult deșert, prea mică oază/ rug nestins, muncit, trudit/ suflete, mă luminează!/ Suflet - biblică fărâmă/ omului firav și mic/ trandafir născut țărână/ umilit întru nimic./ Un lăcaș de primenire/ între simț și-ntre mister./ Trup - ferice-ademenire./ Suflet - semn, țărână, cer." (Suflet) Suzana Filip, Aici e viața de apoi, Prefață de Eugen Negrici, Editura Paralela 45, Pitești, 2004, 56 p. Conița Lena, Ușă de biserică, În loc de postfață de Marian Drăghici
Femeia la 30 de ani by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11785_a_13110]
-
se întreabă: „Unde este muzica ce ar corespunde lui Thomas Pynchon?“ Răspunsul e la îndemână: ea nu a venit încă, deci trebuie să vină! Dar această critică a sistemului anchilozat al muzicii noi nu este folosită pentru demolarea, ci pentru primenirea lui, susține autorul, care este și compozitor, elev al lui Ferneyhough și Huber. Și anume, pentru transformarea acestui sistem într-un avanpost al luptei contra societății hedoniste a secolului 21. Tensiunea dintre societatea hedonistă și alternativa unei societăți serioase și
DES-FOSILIZAREA (II) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12936_a_14261]
-
de tensiuni. Din lipsa mijloacelor de subsistență nu s-a mai cultivat obiceiul de a invita acasă pe cineva, prieten, coleg sau vecin. Odată cu încetarea alarmei și a restricțiilor, oamenii au ieșit la lumină. Plutea în aer un vânt de primenire, era căutat un focar de mobilizare a energiilor. Strada, cu agitația și neprevăzutul ei, a pătruns adânc în bistrouri, dar și în micile refugii unde literații își sorbeau cafelele. În Paris animația s-a concentrat acum într-un perimetru, triunghiul
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
a păstrat din vechiul regim (și a păstrat multe!), ci și de zona alterării propriului său eu, operație extrem de dificilă care - să recunoaștem - nu poate izbuti în toate cazurile. Doar trecerea unui răstimp istoric ar putea să ne ajute, prin primenirile sale inexorabile, pe drumul redobîndirii plenare a libertății, conform standardelor occidentale la care aspirăm, însă pe care nu reușim a ni le însuși deocamdată decît ca pe niște forme fără fond. Într-un fel, ne reîntoarcem în secolul al XIX
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
mult, o sută de ani. Orice construcție literară, orice opera organizată are, cu timpul, tendința să-și piardă substanță umană și să-și vădească șforile, mecanismele. Genurile se perimează. Trebuie să se facă un efort permanent de reînnoire tehnică, de primenire. O tragedie clasică ne pare o zi convențională. Majoritatea teatrului clasic sau romantic, plictisitoare. În schimb, jurnalul, proza memorialistica, mărturisirile, (gîndiți-vă numai la cîțiva memorialiști: Pepys, Swift, Montaigne, Rousseau, Saint-Simon, Jules Renard; dar gîndiți-vă și la alții mai mici: Amiel
Scrisoare din Paris uitată în paginile Vieții Românești - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12009_a_13334]
-
de acord cu cei care cred că ne lasă mai săraci, timpul face doar schimbări. Ne doare că pierdem ceea ce a fost parte din viața noastră în care am investit sentimente, speranțe, eforturi, dar tot timpul este acela care aduce primenirea, chiar dacă aceasta se află pe alte planuri decât cele în care am pierdut. Timpul creează viață și tot el este acela care o macină, pentru a renaște sub altă formă. Relația omului cu timpul este o drama existențială. Timpul este
OPRIŢI TIMPUL…! de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380801_a_382130]
-
făcut un pas catastrofal, să nu-ți ștergi lacrimile de crocodil cu laurii din recuzită. Toate astea ar fi rămas nespuse dacă textul lui S.A. alias nu știu cum, ar fi rămas o chestiune de răfuială cu sine și o încercare de primenire a conștiinței. Însă nu e așa. S.A. își anunță intenția de a publica curînd-curînd mărturisirea într-un volum colectiv despre Cum era? în comunism, alături de texte ale unor oameni pentru care, cum să spunem, lucrurile erau ceva mai inconfortabile. Simplu
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10248_a_11573]
-
al Rodicăi Palade, Ovidiu Șimonca alunecă într-o tribulație ranchiunoasă al cărei ton amintește de metehnele unui ziarist de scandal. E multă otravă în rîndurile articolului cu pricina, dar și multă frustrare mocnită. Îi recomandăm domnului Șimonca o cură de primenire sufletească la capătul căreia să poată fi suficient de obiectiv pentru a fi în stare să comenteze detașat chiar și acele evenimente culturale la care participă oameni pe care nu-i poate răbda. După ureche OTIDIANUL este printre ziarele care
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10631_a_11956]
-
curs de apă, în care elementul de continuitate, acela care îi asigură vigoarea exterioară și logica internă, să fie în mod evident exprimat. Pentru a se evita acea dezordine mai mult sau mai puțin calculată, născută din fracturarea edițiilor prin primenirea participărilor, Mircea Bochiș a găsit o soluție simplă, dar extrem de ingenioasă: propria-i participare la fiecare ediție. Identificîndu-și el însuși un mod de exprimare pe care îl reportează de la o ediție la alta, adică o lume de forme cu vocația
Muzeul Florean, un bilanț la sfîrșitul lui 2006 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10027_a_11352]
-
ieșite din comun. presa la zi LITORAL. Cotidianul ce apare în sezonul estival în municipiul Constanța se află deja la cel de-al 33-lea an al existenței sale, trecând prin eforturile Trustului de presă „Cuget Liber“ printr-o substanțială primenire de formă și conținut. „Ziarul vacanțelor“ oferă informații „calde“, divertisment, o lectură agreabilă pentru orele petrecute pe plajă. Alături de incitantul cotidian, începând din vara anului 2003, „an turistic dedicat în România Dobrogei“, apare și o revistă bogat ilustrată și distribuită
Agenda2003-29-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281263_a_282592]
-
de solidaritate și de mândrie a locuitorilor săi. Populația se înmulțește „văzând cu ochii“ (6-7 000 de locuitori), îndeosebi pe seama coloniștilor preocupați să trăiască la noul lor domiciliu în condiții cât de cât civilizate și de confort urban. Nu întâmplător, primenirea aerului și asigurarea apei „îndestulătoare și de mai bună calitate“ se înscriu între prioritățile acelor vremi, urmărindu-se, pe această cale, și stăvilirea epidemiilor care începuseră să facă ravagii. Însuși împăratul Iosif II, care a vizitat orașul în 1770, a
Agenda2004-29-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282645_a_283974]