131 matches
-
nu o dată un eseism sui generis, care pornește de la rudimentele unor factori afectivi ori chiar anatomo-fiziologici pentru a se integra viziunii prin sugestia unei unități a ființei, compusă din mai multe etaje, care nu-și reneagă nici subsolul pre-cultural. Astfel primitivitatea ia cunoștință de propria-i identitate. Actul intelectual nu e unul de eliminare, ci de cuprindere tolerantă a tot ceea ce constituie ființa eterogenă. O acută "conștiință de sine" se silește a îmbrățișa integralitatea stărilor existențiale (e un excelent antidot împotriva
Poetul ex-centric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15552_a_16877]
-
a vînturat prin Parlament ideea interzicerii avorturilor. Măsură creștinească, la prima vedere, dar sfidătoare în esență. Femeile nu sînt mașini de făcut copii. Și nu trebuie puse să plătească ele, prin nașterea unor copii pe care nu-i vor, pentru primitivitatea bărbaților care își bat joc de ele. Mi se pare anapoda ca o fată de paisprezece ani să intre în pușcărie pentru pruncucidere, iar tatăl copilului omorît de nefericita disperată să nu pățească nimic. Femeile trebuie să capete dreptul, prin
Selecția socială criminală by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14451_a_15776]
-
parte, a luptătorilor americani și a armamentului lor, care transformă alegerea țintelor într-o operație "chirurgicală" și cruță viața civililor într-o măsură atît de mare, încît ajungem la paradoxul cu care îmi începeam articolul, și, pe de altă parte, primitivitatea extremă a gîndirii și mijloacelor de care dispun irakienii, ascunzîndu-se de rachetele inteligente inamice în gropi ca acelea din primul război mondial ori în spatele unor saci cu nisip, ne oferă spectacolul uluitor al unor evi paraleli, situați la distanță de
Război și pace by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14077_a_15402]
-
autoscopic n-ar putea extrage din psihia personală liniile de fermitate cruntă pe care le afectează, din impulsul, desigur, al unei poze. Peste naturalețea d-sale șovăitoare, macerată de dubii, se suprapune din cînd în cînd masca "înspăimîntătoare" a unei primitivități simulate. E vorba de un recurs semnificativ la un comportament al civilizațiilor arhaice, antinaturaliste, în spațiul cărora natura apărea substituită de mască și de ritual. Eseistul nostru se arată conștient de reversibilitatea înspre Răul primar a jurnalului în genere (și
Pornind de la un jurnal (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15111_a_16436]
-
celei biblice, care certifică zona în cauză drept un tărîm al înțelepciunii și rafinamentului. Peisajul descompunerii și al morții face loc unuia al resurecției, al vitalității bucuroase, dansante, într-un cadru de liturghie păgînă. E interesant de urmărit tranziția de la primitivitatea agonică, precum un simptom al ruinării răspunzînd în haos, la o primitivitate salutară, mărturie a unui Paradis sălbatic, înzestrat cu asprimi inaugurale. Crepusculul mitului edenic se preschimbă, grație acestei developări, într-o stare aurorală. Metamorfozele lumii fenomenale sînt angajate în
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
și rafinamentului. Peisajul descompunerii și al morții face loc unuia al resurecției, al vitalității bucuroase, dansante, într-un cadru de liturghie păgînă. E interesant de urmărit tranziția de la primitivitatea agonică, precum un simptom al ruinării răspunzînd în haos, la o primitivitate salutară, mărturie a unui Paradis sălbatic, înzestrat cu asprimi inaugurale. Crepusculul mitului edenic se preschimbă, grație acestei developări, într-o stare aurorală. Metamorfozele lumii fenomenale sînt angajate în sensul salvator al schimbării vitale, al fertilității inepuizabile: "Vîntul și iarba sfîșiindu-se
Un poet al Nordului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15172_a_16497]
-
pe dos valorile cu un sarcasm neslăbit o clipă. Se așează astfel pe calea unei demonii care, deconstruind fața onorabilă a moraliilor (blîndețea, luciditatea, sapiența), construiește una în răspăr, ca o eliberare din chingile convențiilor, ca o pulsație a unei primitivități agresive ce se opune rafinamentelor ostenite, mortificatoare: „Nu-mi întoarce binele pe care ți-l fac. Te pîndește/ caricatura blîndeții și lucidității tale: prostia și răceala./ Mîine vei vedea cu adevărat ce ai zărit astăzi: există în tine o briză
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
alături de tine./ 4. (în vreme ce capul meu pocnește liniștit pe absolut/ fiecare treaptă./ Pe care mă cobori,/ Pentru a mă depune ca pe un os la picioarele Dumnezeului tău)". în fond, deslușim aci o năzuință regresivă, pofta de-a reveni la primitivitate: "21. Ies rar prin oraș./ 22. Ies foarte rar prin oraș./ Și doar atunci/ Cînd, nedezmințit, trebuie să cutreier poteca îngustă/ Dintre magazinele cu vitrinele smulse./ 24. Pe cornierul cărora/ își reascut mușcătura și urșii cavernelor și marile carnasiere./ 25
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11811_a_13136]
-
petrecere și-am plecat cu daruri încărcat. Era în faptul serii. Cu mare alai și cinste am fost dus pînă la porțile țării. Ah, Valahia! Fereastră deschisă spre Orient! Am trăit cu nesaț un fragment din acest amestec delicios de primitivitate și fastuos. Mărturisesc - fără pic de ipocrizie - ce tirană este ispita de a scrie despre uluitorul constrast. Dar nu vreau să fiu socotit un iconoclast. Nu, nu! Imaginea măriei sale, în broderii de aur și paftale, doresc să rămînă în memoriile
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]
-
urmare, semnului plus (creație) i se opune semnul minus (biografie). Pe ruta lor, ispitele sunt aproape identice: predomină slăvirea omului tare, o idolatrie care contrastează izbitor cu luciditatea restului creației. Ezra Pound și Knut Hamsun se lasă copilărește fascinați de primitivitatea lui Hitler și, înălțând pilda lui, neagă rădăcinile propriei culturi. Profilul călărețului tânăr, sigur pe sine, neînfricat, Făt-frumos printre pigmeii lași și vicleni, circulă în publicistica lui Cioran și Eliade. Scârbiți în acel segment de timp de plutocrație, de parlamentarism
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
și subtilitate, ca o necăutată strigare a sufletului. Numai că aci simularea oralității cedează pasul unei retrăiri, unei experiențe emoționale similare cu cea care i-a dat naștere. Dacă autorul Cuvintelor potrivite era cu precădere scriptic, făcînd să țîșnească izvorul primitivității din literă, Cezar Ivănescu e un oral care își scoate efectul din cuvîntul pus pe melodie, descătușîndu-și propria sa muzică în atmosfera unei arte sincretice. Contemporanul nostru are astfel aerul nu de-a crea după calapoade folclorice, ci de-a
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
-l muncește, fiind acela al dreptății, plantă care se situează oriunde și oricînd pe deasupra dezbinării. Dreptatea și pacea au făcut din el un aristocrat al culturii, neîncercat nicicînd de dușmănie și sete de răzbunare, refuzîndu-si, reprimîndu-si orice pas înapoi către primitivitate și barbarie. Conciliant din fire, Erasm nu e născut a fi un luptător, nici amator de încăierare, nonfanatismul devenind o a doua natură a sa, toate și totul cu scopul suprem: înțelegerea între oamenii luminați din întreaga lume! Umanismul pe
Cel dintîi european by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17887_a_19212]
-
de cultură, să fie "cît mai românească", și ca să nu fie dubii asupra caracterelor celor mai românești, mai specifice, se recurge la cultura populară, rurală, ca un mediu exclusiv de îndrumare și imitație, ca un orizont răsturnat în aceeași incipientă primitivitate. E un abuz ce mărturisește lipsa gravă a unei conștiințe estetice și a bunului gust". Și dacă pînă și la un M. Sadoveanu, la un G. Călinescu, la un T. Arghezi, spre a nu vorbi de Petru Dumitriu, ca și
Actualitatea unui manifest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16679_a_18004]
-
insignifiante, Kunisch pomenește rareori numele vreunei persoane întâlnite. Și totuși, portretul stereotip al valahului rămâne destul de vag, identificabil - în ciuda unor nuanțări - cu cel al balcanicului stereotip: prietenos, om de treabă, voios, amator de petreceri, supus, cu înjurături pitorești, mândru de primitivitatea lui... Scenele de gen sunt numeroase: orașe cu case rurale și cafenele murdare, alături de palate și biserici impunătoare, țărani primitivi și femei frumoase îmbrăcate după moda occidentală, călugări jegoși, cu privirea tâmpă, și mai ales țigani, de o frumusețe picantă
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
sfioși, melancolici, pătrunși de sunetul muzicii, strânși în jurul focului. Pitorescul este un efect căutat, o trăsătură definitorie a Valahiei - a Balcanilor, rezultat al modului reductiv, schematic, de a gândi această lume doar ca o sumă de contraste între modernitate și primitivitate. E drept, printre în înșiruirea de clișee, germanul K. scapă și informații de "interes documentar". Cea mai importantă a devenit, fără voia sau știrea autorului, basmul de la care a pornit Eminescu. Și, pentru a fi pe placul epocii, rigoarea, diplomația
Bazarul cu imagini by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15947_a_17272]
-
Pe de altă parte, Gelu Colceag este atras de investigarea în zona micimii umane (mărturie stau alte două montări de la Bulandra Victor sau copiii la putere și, mai ales, Tacîmuri de pui) și studiul lui se duce îndeosebi spre colcăiala primitivității, chiar și sofisticate, a personajelor lui Mrozek. Probabil că scenograful Mihai Mădescu a simțit nevoia să puncteze acest lucru, tratarea devenind excesivă. Destinele personajelor sînt împrăștiate ca lucrurile din casa lor, alcătuindu-se bizar din trecut și prezent, incert și
Nunta lui Artur cu Ala by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15594_a_16919]
-
ai unei publicații mensuale de cultură. Tot așa cum filmele pornografice de după miezul nopții țin deschise mai multe televizoare decît telecinemateca. Nu e nici o noutate în asta. În confruntarea dintre cultură și pornografie a cîștigat mereu pornografia: dar nu neapărat fiindcă primitivitatea senzațiilor pe care aceasta le provoacă ar fi mai atractivă decît rafinamentele artei. Autoritățile din toată lumea au căutat un leac pentru acest sindrom imunodeficitar al minții umane și s-au oprit, legal și practic, în pragul unor măsuri menite a
Pornografie și cultură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16168_a_17493]
-
cel al unor clasici din marile literaturi precum Dickens, Balzac, Tolstoi. L-am putea socoti un "tradiționalist", dar într-un fel aparte. Nu prin evlavia față de vechile așezări ori prin glorificarea trecutului, nici prin ortodoxism, ci pe o cale a primitivității, a instinctualității cu tentă naturalistă. Adică prin adîncirea cutezătoare în nebulozitățile inclusiv morale ale unui trecut foarte îndepărtat. Departe de-a idiliza satul, îl "demitizează", cum s-a spus mai recent, îl așează sub semnul tensiunilor pasionale, al dezlănțuirilor comportamentale
Rebreanu în oglindă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6927_a_8252]
-
pericol pentru viitorul culturii românești. O asemenea filosofie distrage tineretul de la preocupările serioase științifice și-l îndeamnă să hoinărească prin divagațiile mitologice", întrucît este exploatată o tradiție dubioasă, refractară "la cerințele timpului nostru". Rădăcinile ei se întind prea adînc în primitivitatea magiei și în mlaștina imaginației dezordonate", nemaifiind nevoie a o mai ajuta "pentru a se adînci mai mult". Altfel spus, am avea a face cu o tentativă de-a înlocui "filosofia bazată pe știință cu o metafizică ieșită din interpretarea
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
palmelor bătucite, / dînd cu sîrg la porțile raiului" (Culegătorii de vîsc). Se află aici o confruntare cu orașul, văzut nu de pudicul ochi auctorial ci, prin delegație, de culegători, "fii ai Vedelor și mai negri", întrupare frustă a unei alte primitivități încă nerezolvate, tînjind în subtext... Întreaga producție poetică a lui Aurel Rău stă sub semnul acestui impact intern ale cărui secvențe nu ies la lumină decît sporadic, preferînd o desfășurare discretă. Evitînd o sintaxă a exultanței, a rupturilor spectaculoase la
Poezia lui Aurel Rău by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6948_a_8273]
-
ei cultură este un dat. Se mai întreabă dacă Franța, în decadența ei, va fi în stare de „superbe negații”. Sensul ascuns, poate subliminar, al eseului este o educație. Vindecat de exaltări, Cioran deprinde decadența și se pregătește, bogat în primitivitate („De la stână la salon”), de mult inexistentă în Franța, să devină „Estet al asfințitului de culturi” și să enunțe mari negări. Ideea, pe care are instinctul, sau bunul gust, să n-o formuleze este că, educat de Franța, el îi
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4233_a_5558]
-
redusă, iar numărul indivizilor este restrâns datorită valorii economice diminuate a lânii. Perpective de creștere Cu toate că oile de rasă țigaie au aptitudini zooeconomice ridicate, în multe zone ale țării se constată că acestea se află într-o anumită stare de primitivitate datorită condițiilor deficitare asigurate pe durata perioadei de creștere și exploatare. Deși, în trecut, ameliorarea efectivelor de țigaie a fost orientată spre corectarea unor însușiri deficitare, precum și în direcția îmbunătățirii producției de lână, lapte și carne, actualmente în unele regiuni
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
o „transformare a eului” [...] Oricum Piteștiul a atins o culme în această privință, care îl face unic în lumea Europei, o agresivitate de junglă. Omul era pus într-o situație de îndobitocire. Se arăta că omul poate fi redus la primitivitate, că poate deveni sălbatic. Instrucția pe care a primit-o șeful torționar Eugen Țurcanu, student de la Iași și Rinschi, i-a deformat îngrozitor și cu acestă experiență s-au arătat foarte ingenioși la Pitești. Cei supuși reeducării nu aveau voie
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
a unei conștiințe marcate de o sumă de decepții, cu precădere cele istorice, care o silesc la o însingurare radicală, acea a „bunului sălbatic”. Adică a omului natural care poate fi regăsit de către cel „civilizat” dacă face calea-ntoarsă către o primitivitate salutară. Sufletește, poetul se vrea un Robinson Crusoe. E modul în care înțelege a se salva de frămîntările unei existențe ce se „sălbăticește” progresiv în sensul rău al termenului, prin egoism și rapacitate prin degradarea bunelor maniere: „Fără ochelari opaci
Un poet oximoronic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5742_a_7067]
-
prima oară aici, în prefață, Iorga îl situează pe Creangă alături de Rabelais, incluzându-l în paradigma marilor inițiați în gurmanderie, eroi de ospețe abundente, devoratori nu numai de mâncăruri grele, ci și de vocabule conviviale, sympozionale, cărnoase, gustoase, mirosind a primitivitate și arome ascunse din grădina edenică a deliciilor. Istoria europeană a râsului începe cu Rabelais, pentru care - așa cum remarcă undeva Milan Kundera - "veselia și comicul erau unul și același lucru. În secolul al XVIII-lea, umorul lui Sterne și al
N. Iorga, primul exeget al lui Ion Creangă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/6626_a_7951]