21,320 matches
-
212. Vîșinski s-a întors în aceeași zi și, într-o celebră întrunire cu regele, îi dădu acestuia două ore și cinci minute pentru a anunța în mod public înlocuirea lui Rădescu. Regele încercă să formeze un guvern condus de prințul Știrbei, însă comuniștii respinseră ideea. Vîșinski anunță imediat că sovieticii îl aleseseră pe Petru Groza 213. Regele Mihai a mai tras de timp pînă pe 1 martie, cînd, fiind nevoit să cedeze presiunilor sovietice, i-a cerut lui Groza să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dori; dar la Berlin am stabilit, de comun acord, cîteva proceduri de optimizare"271. Sovieticii recunosc guvernul Groza Exact cînd se deschideau lucrările Conferinței de la Potsdam, o serie de reprezentanți ai Partidelor Național-Liberal și Național-Țărănesc din România se întîlneau cu prințul Știrbei, pentru a organiza demonstrații politice împotriva guvernului Groza. Sursele americane susțin că Statele Unite au fost în mod deliberat ținute în umbră, pentru ca demonstrația să nu pară a fi fost de inspirație anglo-americană. Pe 18 iulie, Maniu a anunțat categoric
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
prevedea, pe lângă libera circulație pe Dunăre, și consultarea populației din cele două principate în vederea organizării lor politice. În 1857, divanurile ad-hoc au solicitat unirea Moldovei cu Țara Românească într-un singur stat, România, în fruntea căreia să fie instalat un prinț străin. Convenția de la Paris (1858), luând act de voința poporului român exprimată prin divanurile ad-hoc, a hotărât unirea parțială a celor două țări sub denumirea "Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei". Deși rămâneau separate ca entități politice distincte, fiecare cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
paralele din Iași și București. Instalat la putere, Cuza a inițiat seria de reforme structurale care a accelerat modernizarea societății moldo-muntene. Cu "sabia lui Damocles" deasupra capului, dată de conștiința provizoratului său la domnie în condițiile în care poporul ceruse prinț străin, "Cuza realizează, în șapte ani, performanțe ce fac din el un semănător în sens evanghelic al modernizării; nu există ogor al vieții publice în care el să nu fi aruncat sămânța înnoirii, doar că roadele nu vor fi întotdeauna
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
suferite cu voia noastră" (p. 15). Propaganda ideologică este deja manifestă, chiar și în aceste construcții propoziționale primitive. Însă mesajul didactic devine în scurt timp și mai radical, introducând o idee frizantă cu principiul suveranității populare în propoziția " După nedreptatea prințului, norodul se scoală asupra lui" (p. 18), care concentrează într-o formă brută ceea ce J. Locke a dezvoltat în Two Treatises of Government sub forma principiului "dreptului la revoluție" al guvernaților în situația în care guvernanții acționează în contra intereselor cetățenești
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
viteze. Din rumâni apăsați sub un jug greu, amorțiți printr-un dispodism nesuferit și degradați printr-o tiranie sălbatică, făcu oameni slobozi, făcu atâțea eroi care dădură lumei probă de celea ce poate o nație slobodă și cârmuită de un prinț mare. Niciodată țara rumânească n-a fost mai slăbită și mai vrednică de respectul și cinstea altor staturi ca în vremea aceasta. Ca să îngrădească, să întemeieze slobozenia și să asigureze țării fericire vecinică, croii proiectul acel mare de a uni
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sub forma unui "mesianism statal", axat pe ideea forță potrivit căreia mântuirea politică a românității se poate împlini doar printr-un stat puternic. "La anul 1290 după Hristos dobândindu-și slobozenia, fură norociți de a forma un stat cârmuit de prinț din sângele lor. Cu această epohă se-păru că rumânii scăpând de grozăviile barbariei au dobândit toate înlesnirile de a începe să desfășure o viață nouă însuflețită cu neatârnare politică" (Aaron, 1835, pp. ix-x). Însă geniul românesc și duhul național
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
acest scop. "Epoha de fericire" pe care o luase "duhul rumânesc" a fost deturnată prin instalarea de către puterile străine a "sistemei fatale" a fanariotismului: "Rumânii piedură dreptul acel strămoșesc ce-l apărară cu sângele lor atâtea veacuri, de a avea prinți pământeni" (Aaron, 1835, p. xv). De-a lungul "întunecatului" secolul fanariot, sentimentul național s-a atrofiat, iar "duhul românilor" a adormit până într-acolo încât "rumânii [...] uitară că sânt rumâni" (Aaron, 1835, p. p. xv). În cele din urmă, independența
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Românești: a) istoria veche, care începe din cele mai vechi timpuri și durează până la întemeierea statului de către Radu Negru în 1290; b) istoria de mijloc, fixată între anii 1290-1716, adică "dela Radu Negru până la Ștefan Cantacuzen cel mai din urmă Prinț pământean" (p. 39); c) istoria nouă, începând de la "venirea prinților streini dela Constantinopol" până în "zilele de acum" (acestea fiind localizate în anul 1839, data publicării lucrării lui Aaron Florian). Figurile care despart apele istoriei, pe care Aaron le investește cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
timpuri și durează până la întemeierea statului de către Radu Negru în 1290; b) istoria de mijloc, fixată între anii 1290-1716, adică "dela Radu Negru până la Ștefan Cantacuzen cel mai din urmă Prinț pământean" (p. 39); c) istoria nouă, începând de la "venirea prinților streini dela Constantinopol" până în "zilele de acum" (acestea fiind localizate în anul 1839, data publicării lucrării lui Aaron Florian). Figurile care despart apele istoriei, pe care Aaron le investește cu rolul de borne temporale, sunt exclusiv personaje muntene (Radu Negru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe cea catolică. Strîmtorați în astfel de chip Românii, o parte dintrînșii au hotărît a'și părăsi patria și a se duce întralt loc unde putea să fie scutiți de toate necazurile acelea. Așa dar puinduse în fruntea lor un prinț Radul Negru care era Domn în pământul Făgărașului și al Omlașului, a trecut munții dincoaci și a pătruns în Romania, la anul 1290" (Aaron, 1839, pp. 38-39). Prin aceasta, ortodoxia este încorporată în însăși genetica statală a Țării Românești. Statalitatea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Bathory realiza prima unire politică a celor trei principate, devenind astfel "Restitutor Daciae" înainte ca titlul acesta să îi fi fost confiscat și atribuit definitiv lui Mihai Viteazul (Rezachevici, 2000; Diaconescu, 2004). Excluderea planului de unificare imaginat și aplicat de prințul maghiar al Transilvaniei reflectă axa etnică a memoriei naționale românești. Independența. Două evenimente cardinale perforează firul devenirii naționale a românilor în perioada pe care o avem în vizor: Unirea principatelor danubiene din 1859 și obținerea autonomiei statale prin câștigarea Războiului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ce-i cu tragedia satului românesc. Atunci, la rugămintea mea, mi-a dat două adeverințe, prin care spunea clar, având ca martori pe Sergiu Adam și pe Ovidiu Genaru, că în romanul Moromeții, volumul II, e vorba de dispariția acestui prinț al câmpiei, cum îl denumea el pe țăran. Adeverințe care demonstrează iată, după mai bine de un sfert de secol, că Eugen Simion a avut în timpurile acelea, atât de confuze, coloană vertebrală și mă bucur că Universitatea „George Bacovia
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
de acum. Iată ce aflăm în această privință din lucrarea pro domo a familiei Manu: „Mihai Mavrogheni (fiul lui Demetrius Mavrogheni) se căsători cu văduva lui Conachi, născută Elena Manu, de la care avu o fiică, Ecaterina, care se căsători cu prințul Grigore Suțul, fiul domnitorului Alexandru Suțu, ce a guvernat alternativ în Moldova 1801 și în Muntenia în 1802, 1806 și 1818”. Dar autorul acestei prezentări nu suflă o vorbă despre comportamentul mai mult decât dezagreabil al vlăstarului mavroghenesc, despre divorțul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Suțul, fiul domnitorului Alexandru Suțu, ce a guvernat alternativ în Moldova 1801 și în Muntenia în 1802, 1806 și 1818”. Dar autorul acestei prezentări nu suflă o vorbă despre comportamentul mai mult decât dezagreabil al vlăstarului mavroghenesc, despre divorțul dintre prinț și consoarta sa. Din aceeași sursă aflăm că, la mai puțin de doi ani „de la căsătoria cu ea”, a lui Mavrogheni cu văduva lui Conachi, soțul moare, Elena rămânând pentru a doua oară o tânără văduvă. În evidențele Vistieriei Moldovei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
anilor 1850-1859, când copiii erau dați la învățătură, trei la Atena în Grecia, ultimul, Grigore, la Iași, în pensionul unui Ludovic Jourdan. Am venit cu aceste detalii pentru a se observa că cei patru moștenitori ai Catincăi Suțu sunt umașii prințului Grigorie Suțu, nu ai celui de-al treilea soț al Elencăi Manu, cu numele tot Suțu. Prin 1890-1891, acești Suțești și copiii lor, în număr de 12, introduc în justiție acțiune de partaj. Numai că la expertiza ce se face
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
apă; de cai sau de boi; de vânt; „câte cetferte obștești să macină pe la mori într-o zi”. La ocolul Bârladului sunt înregistrate mori de apă la: -Negrilești 1 moară cu 2 pietre; -Drăgănești 1 moară cu 6 pietre a prințului Mihail Sturza; -Torcești 2 mori cu 6 pietre; -Diecheni (Bucești) 2 mori de vânt cu 2 pietre. Pentru moara de la Torcești, la rubrica „nr. cetverturilor ce macină pe zi” se indică cifra 9. Nu știm cum se echivalează această unitate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în anul 1893, o listă întocmită de preotul paroh de atunci, Gheorghe Călugăreanu, frate cu Ilie, mutat la Movileni încă din 1873. Prezentăm câteva din titlurile acestor cărți așa cum sunt ele date în listă: Ceaslov, tipărit în zilele prea înălțat prințului Alexandru Ghica în București, 1858 (?); Octoih, tipărit în zilele prea sfântului Episcop al Făgărașului, Ion Bobu, la anul 1772; Antologhion (Mineile pe 12 luni, adunate la un loc), tipărit în Iași la anul de la Adam 7263 (1755) în zilele prea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
utilizate pentru tipărirea ziarelor, la care minim 65 % din greutatea compoziției fibroase totale se constituie din fibre de lemn obținute printr-un procedeu mecanic sau chimico-mecanic, neîncleiată sau foarte putin încleiata, al cărui indice de rugozitate măsurat cu aparatul Parker Prinț Surf (1 MPa) pe fiecare față este peste 2,5 micrometri (microni), cu greutate pe mp cuprinsă între 40 g inclusiv și 65 g inclusiv 5 - În sensul poziției 48.02, termenii hârtie și carton de tipul celor utilizate pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/149751_a_151080]
-
România, s-a înființat în comună un punct vamal, care a contribuit la dezvoltarea schimbului de mărfuri între cele două țări. În perioada 1902-1905, a fost construită biserica Sfântul Gheorghe din Bosanci, jumătate din cheltuielile de construcție fiind suportate de prințul Mihail Sturdza, care deținea moșii în localitate. Biserica a fost realizată după planurile arhitectului austriac Karl A. Romstorfer, fiind sfințită la data 21 septembrie 1907, de sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului, de către IPS Dr. Vladimir de Repta, arhiepiscopul Cernăuților și mitropolitul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]